Era, la un moment dat, o glumă: „Băsescu e de vină!”. Că ploua, că ningea, că se oprea apa la robinet – clar, Băsescu era de vină! Aşa şi primarul Mangaliei, Cristian Radu! Orice s-ar întâmpla în oraş: Radu e de vină! Nu că ar fi top cel mai bun primar, dar, totuşi, să păstrăm proporţiile: nu are cum să fie vinovat un singur om de toate frustrăile unora sau altora!
Replica 28.08.2019
Restul fotografiilor pe http://editiadesud.ro/?p=34475
Fotografia confirmă titlul. Această ghenă de gunoi, fotografiată azi la prânz, în plin sezon estival, este la 7 metri de gardul parcului Diana. Se vede clar cum gunoiul este depozitat în subsol și cum este selectat. Crengi la crengi, termopane la termopane, sticle plastic la greu și ce mai dorești. Pe aici trec zilnic sute de turiști, care sunt invidioși că în comunitatea lor lucrurile nu stau așa de bine.
Dar să redevenim serioși. Nu am postat acestă poză ca să critic Polarisul. Ei chiar muncesc și cred că în sezonul estival, la blocuri, merg în pierdere. Critica mea se adresează către administrație și ANAF. Administrația nu e interesată de oraș și a pus niște tomberoane la subsol la fără să analizeze cantitatea de gunoi produsă în zonă. Aici nu trebuiau 4 tomberoane, ci probabil vreo 10-15. Selecția e ZERO. Și nu se face niciun efort în acest sens. Doar se anunță la câte un interviu că am rezolvat-o și pe asta. Totodată, administrația nu ia în considerare agenții economici care aduc gunoi aici. De ce să-și umple tomberoanele lor, când pot să descarce gratis la ghena blocurilor. Evident că nu toți fac acest lucru.
ANAF-ul are și el vina lui. Se închiriază la greu la particulari și nu se impozitează nimic. Dacă cei care închiriază ar fi verificați, atunci pe lângă impozite, ar trebui să fie obligați să înregistreze și persoanele în plus care produc gunoi. O cooperare administrația locală – ANAF ar fi benefică pentru comunitate și corectă.
Aștept și părerile voastre.
Mangalia este orașul cel mai prost administrat din România. O spun cifrele oficiale comunicate de Guvern la mijlocul anului 2019, cu privire la datoriile neachitate mai vechi de 90 de zile (arierate). În acest top al rușinii, Municipiul Mangalia ocupă primul loc pe țară, cu datorii restante de peste 26 de milioane de lei. Cotidianul Ordinea.Ro a publicat recent două articole pe această temă (le puteți citi dând click AICI și AICI). Revenim asupra subiectului, deoarece situația este mult mai gravă și reiese, de data aceasta, chiar din cifre oficiale comunicate, pentru prima dată în ultimii 7 ani, de Primăria Mangalia.
Relatam în articolele precedente revolta consilierilor locali de opoziție din sudul litoralului, referitor la faptul că datoriile Primăriei sunt ținute la secret de primarul Cristian Radu. Cu siguranță, ”strigătul” consilierilor s-a făcut în sfârșit auzit. Ca dovadă, pe 8 august a.c., Primăria a comunicat către aparatul permanent al Consiliului Local Mangalia o situație a datoriilor înregistrate în contabilitatea publică la 31 iulie 2019. Potrivit acestui document, datoriile municipalității sunt de 33.016.385 de lei, ceea ce înseamnă peste 7 milioane de euro. În adresă se precizează că, din acest total, 26.397.939 de lei reprezintă arierate, adică datorii care zac neplătite de peste 90 de zile.
8,14 milioane de lei, datorii de întârziere către Callatis Therm
În documentul Primăriei sunt enumerate și dosarele de executare silită, deschise de creditori care au de recuperat bani grei, de ani grei. Este vorba de 12 dosare de executare silită, în care Primăria a epuizat orice formă de contestație. Cel mai important este dosarul 407/2018 deschis de executorul judecătoresc Deacu Vasile la cererea creditorului SC Callatis Therm SA, pentru recuperarea sumei de 8.148.936,42 de lei. Datoria Primăriei provine dintr-o situație care frizează zona penală. Astfel, în anul 2013, primarul Cristian Radu a negociat o convenție cu SC Callatis Therm SA în vederea retragerii acesteia din contractul de concesiune a serviciului public local de termoficare. Prin convenție, Primăria se obliga să achite societății valoarea investițiilor realizate de-a lungul timpului în sistemul local de termoficare. Vorbim de o plată eșalonată, cu termene fixe și cu penalități usturătoare, acceptate de Cristian Radu, de 0,5% pe zi de întârziere. În anul 2014, consilierii locali au aprobat un buget care includea și datoria către Callatis Therm, de 1.066.944,65 de lei. În mod inexplicabil, deși acești bani se aflau la dispoziția Primăriei, datoria nu a fost achitată. Peste ani, Callatis Therm a cerut penalități de întârziere. În acest fel, Primăria a fost obligată să achite penalități de 7.223.2015,28 de lei pentru întârzierea nejustificată din perioada 15 aprilie 2014 – 29 decembrie 2017. De asemenea, instanța a acordat penalități de întârziere și după 29 decembrie 2017, fără a le calcula ea însăși. Așa se face că datoria creată din nimic a ajuns, iată, cu cheltuieli de executare silită, la peste 8 milioane de lei. Debitul principal a rămas neachitat și nu poate fi stins decât după stingerea accesoriilor. În consecință, penalitățile curg, zi de zi, și la momentul de față.
Al doilea dosar important de executare silită este cel deschis de BEJ Grasu Gelu Iulian, la cererea creditorilor Erdan Import Export SRL și Fill I Com SRL, pentru suma de 2.699.868,43 de lei. Și această datorie imensă frizează zona penală. Situația are legătură cu o licitație din anul 2007, cu mai mulți participanți, pentru atribuirea traseelor de minicare din Mangalia. Fiind vorba de mai multe trasee, licitația putea avea mai mulți câștigători. În anul 2008, pe finalul procedurii de licitație, un funcționar al Primăriei a întocmit un referat, prin care a propus descalificarea tuturor participanților. Erdan Import SRL și Fill I Com SRL au contetat soluția în instanță, într-un proces comun. De asemenea, o altă societate participantă, R&MM Co SRL, a contestat, la rândul ei, într-un proces separat, soluția de descalificare. În ambele procese, instanțele au pronunțat soluții similare, prin care au desființat raportul de descalificare și au obligat municipalitatea să continue procedura de licitație. Logic și legal era ca toate cele trei firme să fie invitate la continuarea procedurii. Însă, în anul 2012, primarul Mangaliei, Cristian Radu, s-a prezentat în fața Consiliului Local, cerând aprobarea de a semna contractul pentru traseele de minicare doar cu firma R&MM Co SRL, în baza hotărârii judecătorești. Despre cealaltă hotărâre judecătorească, soluționată în mod similar, nu a suflat un cuvânt. Lucrurile se complică, deoarece R&MM Co SRL intrase între timp în insolvență, cesionând drepturile către o altă societate. Cesiunile de acest tip sunt ilegale, însă Primăria nu a ținut cont, atribuind contractul către firma cesionară, care nu participase, în realitate, la nicio licitație. Celelalte firme participante, care trebuiau să beneficieze de aceleași drepturi, au fost ignorate. Erdan și Fill I Com au cerut însă daune în justiție pentru întârzierea punerii în aplicare a hotărârii judecătorești, întârziere începută de fostul primar Claudiu Tusac și continuată de actualul primar, Cristian Radu. În acest fel s-a ajuns la actualul dosar de executare silită de aproape 600.000 de euro.
Alte întârzieri de sute de mii de euro
Pe lista creditorilor care execută silit Primăria se mai numără o persoană fizică, Marius Vișan, care nu a primit la timp un teren potrivit unei sentințe de retrocedare. Și în acest caz vorbim de sume născute din întârzierea nejustificată a îndeplinirii unei obligații. Vișan are de încasat 253.297 de euro.
Firma Recon & Doje SRL, implicată în construcția zidului de pe faleza orașului, execută la rândul ei Primăria pentru o plată restantă de 222.490,77 de lei.
În documentul atașat puteți citi lista tuturor creditorilor obligați să întreprindă acte de executare silită ca să-și încaseze drepturile confirmate definitiv de instanțele de judecată. În mod șocant, printre aceștia se numără și două persoane fizice care au de încasat 600 de lei. Primăria Mangaliei refuză să achite această sumă infimă din data de 30 martie 2018, trădând o rea-credință ieșită din comun.
Consilierii locali de opoziție din Mangalia au convocat, recent, o ședință extraordinară a Consiliului Local. Ei au cerut dezbaterea unui proiect care viza obligarea primarului Cristian Radu de a depune rapoarte explicative în primul rând pentru penalitățile de întârziere colosale către Callatis Therm, iar în al doilea rând pentru o serie de prejudicii constate de Curtea de Conturi (plăți ilegale către o casă de avocatură și către o firmă de PR). Majoritatea controlată de Cristian Radu a boicotat acest demers, lipsind de la ședință.
Adrian Cârlescu, ordinea.ro 19.08.2019
De două zile, la 7 dimineața sau 7 fără un pic, un individ cu o motosuflantă dă deșteptarea în cartier. Turează la maxim motorul doar ca să arunce gunoiul de pe aleile parcului Diana, pe iarbă. Sau niște urme de iarbă, pentru că miloanele date pe gazon au fost doar bani aruncați.
Pe cine trezește ? În primul rând pe cei de la hotelul Diana, dar asta nu e nicio pagubă, la cât plătesc ei … Urmează cei din blocurile A16, A15, S6, S7, S8 și vilele din zonă, care au dormitoarele cu fața la parc. Ce respect față de locuitorii Mangaliei sau față de ospitalitatea turistică ? Duceți-vă dracu că noi avem treabă ! Asta pare a fi deviza lor.
Am avut să-l înjur în gând pe individ, dar n-avea niciun rost, el e la ordin. Problema e cine dă ordinul, că decontarea politică o va face primarul. Dar poate până atunci DNA-ul va ancheta jaful de la spațiile verzi.
Judecătorii de la Tribunalul Constanţa şi-au motivat decizia prin intermediul căreia au dispus anularea în parte, la cererea Prefecturii Constanţa, a HCL nr. 167/20.12.2017 privind instituirea taxei speciale de dezvoltare şi promovare a turismului în municipiul Mangalia. În concret, decizia instanţei vizează punctul 2.4. – „Taxa specială pentru dezvoltarea şi promovarea turismului care se aplică persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de transport persoane”, în ceea ce priveşte persoanele juridice care desfăşoară activităţi de transport persoane, altul decât transportul special destinat turiştilor, punctul 2.5.1. – „Supermarket, hipermarket – 15.000 lei/unitate” şi punctul 2.5.4. – „Unităţi de vânzare produse alimentare, nealimentare care îşi desfăşoară activitatea în Municipiul Mangalia, agenţii de turism, prestări servicii, alte activităţi comerciale – 200 lei/punct de lucru”.
Decizia Tribunalului Constanţa nu este definitivă, ea putând fi atacată la Curtea de Apel Constanţa.
În motivare, Tribunalul arată, în cazul punctului 2.4, că „taxa specială pentru dezvoltarea şi promovarea turismului care se aplică persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de transport persoane (definite conform legislaţiei în vigoare): activităţi de transport persoane, inclusiv minicare – 1.000 lei“.
„Taxa se declară o singură dată, cu excepţia cazului când au intervenit modificări şi se depune declaraţie rectificativă, şi se încasează până la data de 31.03.2018 de la toate persoanele juridice, indiferent de forma de organizare, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul administrativ al municipiului Mangalia. Plata cu întârziere atrage aplicarea de majorări de întârziere. În acord cu reclamantul, se constată că nu este precizată incidenţa aceste taxe numai în cazul transportului cu scop turistic, conform art. 2 lit. d) liniuţa 4 din O.G. nr. 58/1998 respectiv pentru: „- structuri de primire turistice cu funcţiuni de transport: 1.transport rutier: autocare etc.; 2.transport feroviar: trenuleţe, trenuri de cremalieră etc.; 3.transport fluvial şi maritim: ambarcaţiuni cu scop turistic; 4.transport pe cablu: telecabine, teleschi etc.“, potrivit motivării.
Prin urmare, raportat la dispoziţiile legale menţionate, judecătorii au decis că se impune anularea în parte a hotărârii H.C.L. nr. 167/20.12.2017, în ceea ce priveşte persoanele juridice care desfăşoară activităţi de transport persoane, altul decât transportul special destinat turiştilor.
„2.5 Taxa specială pentru dezvoltarea şi promovarea turismului care se aplică persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu bunuri şi servicii (definite conform OG nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă). 2.5.1. Supermarket, hipermarket – 15.000 lei/unitate; 2.5.4. Unităţi de vânzare produse alimentare, nealimentare care îşi desfăşoară activitatea în municipiul Mangalia, agenţii de turism, prestări servicii, alte activităţi comerciale – 200 lei/punct de lucru. De asemenea, se constată că aceste puncte privesc toate persoanele juridice menţionate fără ca acestea să fie angrenate în efectuarea prestaţiilor din domeniul turismului.
Este adevărat că municipiul Mangalia este staţiune turistică, potrivit HG nr. 852/2008, dar taxele speciale astfel instituite nu pot fi suportate de toate persoanele juridice de pe teritoriul acesteia, indiferent dacă desfăşoară sau nu activitate în domeniul turismului şi nu pot afecta, în consecinţă, toţi cetăţenii localităţii. Astfel, aşa cum la punctele 2.5.2. şi respectiv 2.5.3. sunt enumerate zonele turistice, respectiv staţiunile în care trebuie să îşi desfăşoare activitatea unităţile de vânzare produse alimentare şi nealimentare pentru a fi obligate la această taxă, era imperios necesară zonarea turistică şi în ceea ce priveşte unităţile de la punctele 2.5.1. şi 2.5.4“, se mai arată în motivarea judecătorilor.
Prin urmare, s-a impus anularea hotărârii atacate şi în ceea ce priveşte punctul 2.5.1.„Supermarket, hipermarket – 15.000 lei/unitate” şi punctul 2.5.4.„Unităţi de vânzare produse alimentare, nealimentare care îşi desfăşoară activitatea în Municipiul Mangalia, agenţii de turism, prestări servicii, alte activităţi comerciale – 200 lei/punct de lucru”.
În concluzie, instanţa a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de Prefectul Judeţului Constanţa şi a anulat în parte hotărârea atacată, sub aspectele menţionate.
Aşa cum arătam şi sus, decizia Tribunalului Constanţa nu este definitivă, ea putând fi atacată la Curtea de Apel Constanţa.
Ionuț Zagoneanu, Ziua de Constanța 14.08.2019
Comunicat de presă
Primarul Mangaliei, Radu Cristian, solicită Guvernului și Consiliului Județean Constanța înființarea unor programe speciale de finanțare, destinate exclusiv stațiunilor de interes național. „Stațiunile de la malul Mării Negre, dar și multe alte stațiuni din țară au acest statut, fiind de interes național. Cu toate acestea, Guvernul nu alocă niciun leu pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii, cu scopul atragerii unui număr mai mare de turiști români și străini. Mai mulți turiști înseamnă, în fond, mai mulți bani la bugetul statului”, a explicat edilul. El a precizat că Mangalia, un municipiu cu numai 44.000 de locuitori, administrează șase stațiuni de interes național, dar nici Guvernul, nici Consiliul Județean nu s-au preocupat vreodată de infrastructura acestor stațiuni. „Toate proiectele de modernizare a stațiunilor sunt implementate exclusiv de Primăria Mangalia. Am atras bani europeni atât pentru străzile din stațiuni, dar și pentru reabilitarea falezelor, iar cofinanțarea se face exclusiv din bugetul local”, a mai spus Radu Cristian. El a subliniat că, de la an la an, numărul de turiști este în creștere, iar investitorii sunt tot mai interesați de sudul litoralului. „Acum șapte ani, existau 26 de unități hoteliere închise. Acum mai sunt doar 4. Multe hoteluri au fost deja redeschise, iar la altele se lucrează. Investitorii sunt atrași de facilitățile fiscale acordate de municipalitate, dar și de faptul că stațiunile din sud sunt mult mai aerisite, cu multe zone verzi”, a mai spus Radu Cristian. El subliniat totuși că este nevoie urgentă ca Guvernul și Consiliul Județean să se implice direct în dezvoltarea infrastructurii stațiunilor de interes național. „Solicit Guvernului să creeze un Program Național de Dezvoltare a tuturor stațiunilor de interes național. Proiectele să fie implementate direct de Executiv, ca în cazul PNDL. De asemenea, CJ Constanța să demonstreze că îi pasă de stațiunile de la Marea Neagră și să aloce resurse financiare pentru infrastructură, din cotele defalcate”, a conchis primarul Mangaliei.
mangalia.ro 14 august 2019
În sfârșit, la cererea consilierilor din opoziție, primăria a făcut publice cele două documente, care au fost trimise prin email consilierilor locali.
Raport de audit nr. 34242 din 31.05.2018 al Curții de conturi
Powered by WordPress
