Importante pentru cetăţenii municipiului Mangalia, alegerile locale din iunie 2020 ne vor da, din nou, prilejul să asistăm la o adevărată paradă a candidaţilor pentru funcţiile de primar şi consilier. Cum timpul este scurt, mişcările de trupe au început deja. Politicienii locali gândesc strategii, se întâlnesc la o ciorbă de burtă sau de peşte cu prieteni, colaboratori, dar şi cu inamici pentru a afla în ce ape se scald. Este perioada propice trădărilor, jocurilor la ambele capete (care s-au dovedit câştigătoare în multe cazuri), prieteniilor peste noapte şi a altor înţelegeri avantajoase.
Primul care şi-a anunţat candidatura pentru cel de-al treilea mandat este edilul Cristian Radu, extrem de scump la vedere, mai ales în şedinţele Consiliului Local pe care nu le mai onorează cu prezenţa de câţiva ani!
Asistăm, tot în această perioadă, la relansarea politică a doi foşti consilieri locali. Este vorba despre Ion Mincă, fost consilier PRM şi despre Dan Moldovan ex consilier PDL.
Pentru alegerile de anul viitor îi vom vedea într-o postură nouă.
Astfel, Ion Mincă ne-a declarat că va candida independent pentru un loc în Consiliul Local. “După trei ani de pauză, îmi doresc să fac parte, din nou, din Consiliul Local Mangalia. Am încă mulţi prieteni şi susţinători la Mangalia, chiar dacă îmi petrec mare de timp în Bucureşti”.
Intrat, toamna trecută, în echipa Pro România, Dan Moldovan spune că pauza pe care a luat-o a fost mai mult decât benefică. “În 2015, am făcut un pas înapoi, am plecat din PSD deşi ocupam funcţia de vicepreşedinte. Nu regret, deoarece m-am dedicat familiei şi afacerilor. Pe de altă parte, recunosc, am învăţat din greşeli şi consider că m-am maturizat politic suficient de mult, încât să mă implic din nou în acest domeniu. Mă legitimez cu Pro România al cărei coordonator sunt la Mangalia, dar nu intenţionez să candidez. În schimb, mi-am asumat misiunea de a crea o echipă foarte puternică, de a forma şi lansa candidaţi puternici pentru alegerile de anul viitor. De data asta, nu eu sunt cel mai important. Importantă este echipa pe care o am, deja, lângă mine. Majoritatea membrilor nu au mai făcut politică, media fiind de 50 de ani. Dintre membri, peste 60% sunt femei. Eu nu stau în capul mesei, ci lângă ei. Lucrurile s-au schimbat. Politica nu se mai face cu pumnul în masă”, a declarat Dan Moldovan.
Apreciat pentru dezvăluirile pe care le face, pentru rapiditatea cu care încearcă şi, de multe ori, reuşeşte să rezolve anumite probleme ale cetăţenilor, extrem de activ în mediul online, Ozghiun Menabit, cunoscut drept Ozzy (consilier local PSD), declară că va participa la alegerile locale de anul viitor doar dacă are susţinerea cetăţenilor. “Dacă cetățenii vor, candidez atât pentru funcţia de primar, cât şi pentru aceea de consilier. Voi face un sondaj, şi, în funcţie de rezultat, voi decide. Dacă nu am sprijinul locuitorilor Mangaliei sau dacă nu sunt șanse să-l înving pe actualul primar, voi sprijini pe oricine este în stare să-l învingă. Dacă PSD-ul va transmite un semnal de reformare, cum tot insist din 2016, dacă se va alinia la social-democraţia europeană model Suedia, Germania etc. voi continua la PSD. Dacă va continua același model autohton pe care îl avem de 30 ani, voi iniția o mișcare municipalistă, Alianţa pentru Mangalia. Este o o mișcare politică locală, cu programe clare pentru municipalitate. Concretizate în 17 proiecte pe fonduri europene, care au fost, deja, depuse și au termen de începere din toamna 2020”, a spus consilierul local.
Mai rezervat, liderul PSD Mangalia, Neculai Tănasă ne-a precizat faptul că organizaţia pe care o conduce are în vedere doi candidaţi pentru alegerile locale pe care, deocamdată, nu doreşte să-i divulge. “Aştept să se limpezească apele la nivel central şi, sigur, ne vom face strategia pentru cele două alegeri, mă refer la cele prezidenţiale din toamnă, cît şi la cele locale din iunie 2020”.
Cu siguranţă, în ring vor intra şi alţi candidaţi şi pe măsură ce numele acestora vor fi făcute cunoscute, vi le vom prezenta.
Până una alta, legea electoral în vigoare îl avantajează pe primarul în funcţie, Cristian Radu. De asemenea, îl avantajeză un singur tur de scrutin. Prin urmare, opoziţia şi cei care doresc să-l detroneze vor trebui să fie uniţi, să tragă la aceeaşi căruţă, să fie activi, sinceri, vocali, acizi şi, nu în ultimul rând, să le pese.
În caz contrar, nu se vor alege doar cu un eşec răsunător, ci şi cu anumite tratamente “revigorante” care să le amintească “who is the boss”!
PNL a obţinut cel mai mare scor la alegerile europarlamentare la nivelul municipiului Mangalia, 24,8 de procente, urmat de USR-PLUS cu 22,5%. PSD obţine, conform numărătorilor, 18,4%, PMP ia 10,2%, Pro România – 8,91%, iar ALDE – 4,23%Rezultatul arată că Mangalia este de dreapta, aşa cum a fost încă din 2012.”Le mulţumesc locuitorilor, care au ieşit în număr mare la vot. Mangalia are una dintre cele mai mari prezenţe la vot din judeţ”, a spus Cristian Radu, primarul Mangaliei. Edilul a mai adăugat: „Având în vedere votul copleşitor îndreptat spre partidele de dreapta, consider că de acum înainte este nevoie de o colaborare între cele două partide (PNL şi USR-PLUS – n.r.), în interesul cetățeanului, pentru a nu dezamăgi electoratul și votul exclusiv politic de la aceste alegeri. Partidele de dreapta trebuie să arate maturitate politică pentru a evita scenariile de acum 10-15 ani, când divizarea dreptei a făcut culoar partidelor antieuropene, gen PSD și ALDE”, a spus Radu.
Liviu Dragnea, preşedintele PSD şi preşedintele Camerei Deputaţilor, condamnat 3 ani şi 6 luni cu executare. Decizia este definitivă.
Procesul în dosarul angajărilor fictive la Protecția Copilului Teleorman a ajuns la final. Judecătorii Curţii Supreme s-au pronunțat în dosarul în care președintele PSD Liviu Dragnea este acuzat că, în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman, respectiv președinte al PSD Teleorman, ar fi coordonat şi controlat activitatea DGASPC Teleorman, instituţie în cadrul căreia au fost angajate fictiv Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica. Dragnea a fost condamnat la 3, 6 luni cu executare.
Adriana Botorogeanu a fost condamnată la 2 ani cu suspendare.
Rodica Miloşi, fost şef în cadrul DGASPC Teleorman, a primit 3 ani cu suspendare.
Magistraţii au decis încetarea procesului pentru fosta soţie a lui Dragnea, Bombonica Prodan.
Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanță la 3 ani și 6 luni de închisoare, însă a contestat decizia. Acum decizia este definitivă.
Dragnea ajunge la Rahova
Totul ţine de cât de repede vor ajunge la Tribunal documentele, iar magistraţii de aici vor trimite actele la poliţie. Va intra la Penitenciarul Rahova, acolo unde se află şi Radu Mazăre, va sta şi el într-o perioadă de carantină, după care va fi transferat la un alt penitenciar.
Premierul Viorica Dăncilă a afirmat că a transmis un mesaj colegilor de partid prin care i-a anunţat că nu va vota la referendum, având în vedere ultimele declaraţii ale preşedintelui Klaus Iohannis care foloseşte demersul în scop electoral şi care a spus că vrea ca PNL să fie la guvernare.
„Este adevărat. Am trimis acest mesaj mai multor colegi. După cum ştiţi, am fost hotărâtă să particip la referendum. În urma ultimelor intervenţii ale preşedintelui Iohannis am văzut că acest referendum nu are decât o miză electorală şi de poziţionare ca adversar al partidului din care fac parte. Din acest motiv am transmis colegilor mei că nu voi vota la referendum. Am tot crezut că poate preşedintele Iohannis, cu toate că nu prea a demonstrat acest lucru, poate să aibă un pic de imparţialitate, dar am văzut şi ultima declaraţie care e destul de elocventă şi anume că vrea un guvern mai bun. E clar că foloseşte referendumul în campanie electorală pentru partidul care îl reprezintă”, a afirmat Viorica Dăncilă, într-o intervenţie telefonică, vinery, la Antena 3.
„Nu voi ridica cele două buletine pentru refernedum. Nu voi vota pentru referendum având în vedere ultimele intervenţii publice ale domnului Iohannis”, a completat şeful Executivului.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la aniversarea a 144 de ani de la înfiinţarea PNL că partidul este pregătit să câştige alegerile în 2019 şi 2020, precizând că România are nevoie de o guvernare responsabilă, una pentru români, cu oameni dedicaţi viitorului european al ţării.
Primăria Mangalia a demolat, în cursul zilei de miercuri, cea de-a treia clădire insalubră, de la marginea cartierului de case al orașului, din cele cinci supuse demolării, în baza unor hotărâri ale Consiliului Local. Procedura de demolare a parcurs toate etapele legale, astfel că, toți cei care au locuit în respectivele locuințe sociale au primit anterior somații de evacuare, în baza unor hotărâri judecătorești cu titlu executoriu. Toate cele 18 camere ale clădirii aflate în stare avansată de degradare au fost eliberate de către foștii chiriași, în urma somațiilor primite, la momentul demolării clădirea fiind goală. Cei care au fost evacuați din locuințele sociale aveau restanțe foarte mari la plata chiriei și întreținerii sau locuiau în respectivele clădiri fără forme legale. În aceeași zi, în prezența executorului judecătoresc, polițiștilor și jandarmilor, s-a procedat la evacuarea altor familii, pe numele cărora s-au emis hotărâri de evacuare, ulterior de executare silită, din locuințele situate în zona “Barăci”. Astfel, șase familii au părăsit locuințele sociale din ultimele două barăci, care urmează a fi demolate, dar și alte patru care locuiesc în imobilele sociale tip bloc, ce aparțin Primăriei Mangalia. Acțiunile de demolare și evacuare s-au desfășurat fără incidente.
Un proces extrem de sinuos și complicat, derulat pe parcursul a numai puțin de șase ani și care pare departe de a avea un final, este cel dintre Callatis Therm Mangalia și primăria din localitate. Demarat în 2013, la Curtea de Apel Constanța, în dosarul numărul 907/36/2013, acesta a fost câștigat, inițial de către Callatis Therm. Concret, Callatis Therm, firmă răsărită, peste noapte, din defunctul Rominterm Mangalia, societatea ce a furnizat agent termic din 2003 și până la venirea la cârma orașului a fostului edil Mihai Claudiu Tusac, a dat în judecată primăria pentru recuperarea unor datorii istorice. Acestea fuseseră acumulate de-a lungul timpului din cauza refuzului primarului de la acea vreme a recunoaște deciziile Consiliului Local Mangalia de subvenție a gigacaloriei. Potrivit unui raport al Curții de Conturi, bugetul local a fost „prejudiciat cu suma totală de 7.080.414 lei, cauzată de neaplicarea prevederilor hotărârilor Consiliului Local Mangalia numerele 7, 8 şi 52/2009, cu privire la micşorarea preţului gigacaloriei practicat de SC Rominservices Therm şi, ulterior, Callatis Therm“. Potrivit Raportului Curţii de Conturi, prejudiciul constă în diferenţele de subvenţie plătite furnizorului de energie termică, cheltuieli de judecată şi dobânzi de întârziere facturate de Callatis Therm SA Mangalia în urma unor sentinţe judecătoreşti definitive şi irevocabile. „Diferenţele au rezultat ca urmare a necomunicării şi neaplicării hotărârilor în cauză privind reducerile de preţ la agentul termic pe o perioadă de mai bine de un an“, se arată în raport. Pentru recuperarea prejudiciului reprezentând plăţi nelegale de 2.756.647 lei, rezultate din diferenţa dintre subvenţia plătită către SC Rominservices Therm SA şi cea care ar fi trebuit plătită conform hotărârilor menţionate mai sus, precum şi a foloaselor nerealizate, primăria a formulat acţiune în instanţă în 2011, procesul fiind pierdut. La recurs, primăriei i-a fost respins dosarul, în 2013, ca… netimbrat! În același raport se arată că „persoana cu atribuţii în domeniu este ordonatorul de credite Mihai Claudiu Tusac care, în calitate de şef al executivului avea obligaţia comunicării şi punerii în aplicare a hotărârilor consiliului local.
Între timp, mai spun auditorii Curții de Conturi, „Callatis Therm“-ul nu ar fi achitat taxa pe clădirile şi terenurile primăriei, „pe toată durata de derulare a contractului de delegare de gestiune a servicului de administrare a sistemului de alimentare cu energie termică“. În timpul auditului, s-a procedat la calculul acestor debite ale „Callatis Therm“, pentru cei cinci ani de contract suma rezultată fiind de3.804.298 lei.
Așa se face că, atât primăria, cât și Callatis Therm-ul au dat drumul unui lung șir de procese în care, pe rând, au devenit la dosar , atât pârâți, cât și intimați. În 2016, pe 10 martie, potrivit unui comunicat al instituției publice, “Primăria Municipiului Mangalia a reușit să obțină la cea mai înaltă instanța în stat, Înalta Curte de Casație și Justiție, suspendarea executării silite inițată de fosta societate locală de termoficare Callatis Term (respectiv Rompetrol SA ca terț popritor, furnizor de combustibil al Callatis Term) pentru suma de 6 milioane lei. Acestă sumă reprezintă cuantumul unor investiții pe care Callatis Term pretinde că le-a efectuat în clădirile și utilajele pe care le-a avut în folosință, în perioada contractului de furnizare a energiei termice pentru orașul Mangalia, înainte de anul 2012. Pentru aceste investiții nu există o aprobare prealabilă din partea Consiliului Local, așa cum ar fi fost legal. Astfel, în data de 10.03.2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a găsit ca fiind întemeiate aceste motive și a trimis cauza spre rejudecare. Acest litigiu a început în anul 2013, la Curtea de Apel Constanța, în dosarul numărul 907/36/2013, fiind câștigat, inițial de către Callatis Therm. Ulterior, Primăria Mangalia a formulat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, invocând o serie de motive de nelegalitate ale acestei decizii. În fapt, Callatis Term a acumulat o datorie către bugetul local, prin neplata unor taxe și impozite reprezentând obligațiile cesionarului privat care avea spre folosință spații din proprietatea administrației publice”.
Înalta Curte răspunde pozitiv recursului primăriei: retrimite cauza la Curtea de Apel. Soluția în dosarul 907 vine pe 15 mai 2017: Curtea anulează o parte a datoriilor societății, reprezentând taxe pe teren și clădiri, dar obligă reclamantul (Callatis Therm), la plata următoarelor sume: 2.805 lei/an taxă pe teren pentru anul 2008 şi 4.066 lei accesorii; 2.805 lei/an taxă pe teren pentru anul 2009 şi 3.029 lei accesorii; 3.380 lei/an taxă pe teren pentru anul 2010 şi 2.486 lei accesorii; 4.054 lei/an taxă pe teren pentru anul 2011 şi 1.947 lei accesorii; 3.240 lei/an taxă pe teren pentru anul 2012 şi 778 lei accesorii; 272.854 lei/an taxă pe clădiri pentru anul 2008 şi 395.416 lei accesorii; 274.796 lei/an taxă pe clădiri pentru anul 2009 şi 298.004 lei accesorii; 183.831 lei/an taxă pe clădiri pentru anul 2010 şi 135.193 lei accesorii; 443.412 lei/an taxă pe clădiri pentru anul 2011 şi 212.838 lei accesorii; 1.228.160 lei/ taxă pe clădiri pentru anul 2012 şi 309.496 lei accesorii.
La diferență de o săptămână, ambele părți formulează apel, în luna august 2017.
Apelul primăriei este respins, definitiv, pe 7 mai 2018.
—————————————————————————————————————————
Între timp, alte dosare ale procesului primăriei și Callatis Therm-ului au loc la Tribunalul Constanța. Una dintre sentințele instanței da, din nou, dreptate… Callatis Therm-ului. Astfel, pe 1 august 2018, Tribunalul Constanța pronunța următoarea sentință: “Admite cererea formulată de creditoarea Callatis Therm S.A. de emitere a ordonanţei de plată în contradictoriu cu debitorii Municipiul Mangalia prin Primar şi Consiliul Local al Municipiului Mangalia şi intervenientul în interes alăturat Radu Cristian. Obligă debitorii Municipiul Mangalia prin Primar şi Consiliul Local al Municipiului Mangalia să plătească creditoarei în termen de 30 de zile de la comunicarea prezentei ordonanţe suma de 7.223.215,28 lei reprezentând penalităţi de întârziere calculate pentru perioada 15.04.2014-29.12.2017 aferent întârzierii la plată a debitului principal în cuantum de 1.066.944,65 lei. Obligă debitorii Municipiul Mangalia prin Primar şi Consiliul Local al Municipiului Mangalia să plătească creditoarei, în acelaşi termen, penalităţi de întârziere de 0,5% pe zi de întârziere calculate în continuare, pentru perioada 30.12.2017-07.05.2018, raportat la debitul de 1066944,65 lei. Respinge cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul Radu Cristian în folosul debitorilor ca neîntemeiată. Obligă debitorii la plata către creditoare a sumei de 200 lei reprezentând cheltuieli de judecată constând în taxă de timbru”.
Procesul nu stagnează nici în ceea ce privește Înalta Curte de Casație și Justiție! Deja celebrul dosar 907/2013, în care Callatis Therm este reclamant și primăria pârât, a fost înregistrat la cea mai înaltă instanță judecătorească în august 2017. Termen de judecată – 10 ianuarie 2020! Un alt dosar, cu aceeași protagoniști, este 8853/118/2014. În acest dosar, câștigat inițial de Callatis Therm la Constanța, la Curtea de Apel, se anula dispoziţia nr.33922/01.08.2014 emisă de Primăria Municipiului Mangalia – Direcţia Generală de Management Fiscal şi Control – Serviciul Impozite şi Taxe şi Decizia de compensare din oficiu a obligaţiilor fiscale reciproce între Municipiul Mangalia şi SC Callatis Therm SA nr.21356/15.04.2014 emisă de Primăria Municipiului Mangalia – Direcţia Economică – Serviciul Impozite şi Taxe.
Termenul primit la Înalta Curte de Casație și Justiție în acest dosar: 7 aprilie 2020!
Timpul pare a fi un bun aliat al ambelor părți. Callatis Therm primește sume importante drept despăgubiri pe fiecare zi de întârziere de punere în aplicare a sentințelor judecătorești, bani ce se vor cumula celor aproape 1,5 milioane de euro pe care îi are de recuperate de la primărie.
De cealaltă parte, aflăm pe surse că nici primarul Cristian Radu nu ar sta degeaba. Pe lângă munca avocățească a celor angajați să reprezinte Mangalia la instanțele judecătorești, edilul ar fi depus, la DNA Constanța, plângeri împotriva mai multor angajați ai primăriei, pe care îi consideră responsabili de un circuit nu tocmai legal al documentelor întocmite.
Pentru a verifica veridicitatea acestor informații, am cerut un punct de vedere al DNA București, care ne-a răspuns următoarele: La solicitarea dvs. din data de 17 mai 2019, Biroul de Informare şi Relaţii Publice este abilitat să vă comunice că, în acest moment, informațiilor solicitate le sunt incidente prevederile art. 12, alin. 1, lit. e, din Legea 544/2001 (n.r. “informatiile privind procedura in timpul anchetei penale sau disciplinare, daca se pericliteaza rezultatul anchetei, se dezvaluie surse confidentiale ori se pun in pericol viata, integritatea corporala, sanatatea unei persoane in urma anchetei efectuate sau in curs de desfasurare”). Ceea ce înseamnă că ancheta este la început și că, deocamdată, nu se pot oferi informații din dosar.
Ar mai fi de spus faptul că edilul a mai făcut în urmă cu doi ani plângere împotriva fostului director ADPP, Cătălin Cornaci pe tema iluminatului public, de atunci fiind chemați la audieri mai mulți angajați cărora li se pusese poprire pe bunurile personale.
Dan Moldovan, fost consilier local în Mangalia, nu s-a lecuit de politică! De la PD la PSD… acum la Pro România! Ah, da, să nu uităm că a fost şi prin partidul lui Sebastian Ghiţă, dar asta ‘nu se pune’. Desigur, intuim că şi de această dată ţinteşte tot o candidatură, şi tot la Primăria Mangalia.
Callatis Club Nautic SRL 2004 a fost declarat, ca și în anii precedenți, câștigător al licitației pentru Servicii publice de salvare acvatică – Salvamar și posturi de prim ajutor pe plajele cu destinație turistică din muncipiul Mangalia și stațiunile din sud, pe perioada sezonului estival 2019.
Potrivit site-ului mangalia.ro, anunțul de atribuire al Serviciului Salvamar pe sudul litoralului a fost postat pe 11 aprilie a.c., iar termenul limită de depunere și anunțul câștigătorului au avut loc pe 17 aprilie a.c.
Valoarea contractului stipulează o sumă minimă, estimată la 1,5 milioane de lei (preț fără TVA) și una maximă, de 3,3 milioane de lei (fără TVA). În bugetul Mangaliei pe 2019, aprobat luna trecută, Serviciului Salvamar i-au fost aprobate 1,8 milioane de lei. Anul trecut, valoarea contractului Serviciului de Salvamar și posturi de prim ajutor a fost, inițial, de 1,5 milioane de lei, sumă rectificată, ulterior, cu alte 1,5 milioane de lei.
Operatorul declarat câștigător, Callatis Club Nautic SRL 2004, al cărui administrator este George Lipoveanu, va avea obligația ca, pe parcursul sezonului estival, să asigure posturile de observare a serviciilor de salvare acvatică-salvamar, ale bazelor de salvare și a posturilor de prim ajutor, să monteze panouri de avertizare și de informare cuprinzând instrucțiuni de utilizare pentru vizitatori și zonele de apă destinate sau interzise îmbăierii, să semnalizeze, prin intermediul steagurilor, aceste zone, să execute lucrări de amenajare și de construire a posturilor și bazelor de observare, precum și să ia măsurile specifice pentru prevenirea accidentelor acvatice. Totodată, toate posturile și bazele de salvare vor fi dotate cu echipament și materiale necesare intervențiilor, salvării și transportului accidentaților.
Pentru extrasezon (15 septembrie-1 octombrie), firma câștigătoare va avea obligația să asigure un dispecerat pentru situații de urgență, serviciul fiind asigurat de 5 persoane pe post de salvatori.
În sezonul estival (lunile mai, iunie, iulie și august), 83 de angajați – salvamari, personal de prim ajutor, personal de pază și un medic, vor asigura viața turiștilor și localnicilor de pe plajele din sudul litoralului. Trebuie menționat faptul că salvamarii pot fi găsiți în foișoare în intervalul orar 8.00-20.00, timp în care dispeceratul va funcționa non-stop. Personalul angajat pe post de salvamar trebuie să dețină certificat de salvator acvatic, eliberat de o instituție acreditată.
Reamintim, cu această ocazie, semnificația steagurilor arborate de salvamari: un steag în roşu şi galben înseamnă că zonele de îmbăiere sunt supravegheate de salvatori acvatici. Un steag roşu-galben împreună cu un steag galben se arborează în zonele de îmbăiere care sunt supravegheate de salvatori acvatici, dar înotul nu este recomandat. Steagul roşu-galben împreună cu un steag roşu reprezintă zonele de îmbăiere în care condiţiile nu permit accesul persoanelor în apă. În principal, dacă pe lângă steagul galben-roşu mai este prezent şi unul galben, ceea ce înseamnă mare agitată, sau unul roşu, înseamnă că este strict interzis accesul în apă din cauza curenţilor puternici.
Fântâna așa zis arteziană care „coboară” către Plaja Mangalia rămâne, un an în plus, un adevărat depozit de mizerie, zoaie și broaște râioase. Încropită fără simț de răspundere, fântâna nu beneficiază, se pare, nici până acum, de o sursă viabilă de apă, care să îi asigure debitul necesar punerii sale în funcțiune. Pe lângă acest fapt, autoritățile nu au considerat că fântâna merită să mai fie întreținută, asta deși este, oarecum, emblematică pentru Mangalia, fiind una dintre căile de acces principale către plajă. Dalele ce o compun sunt sparte, iar fântânile pline de rugină și bălării. Și, pentru a nu părea că abandonul acestei investiții a fost făcut pe criterii subiective, fiind vorba despre o investiție a administrației Tusac, în aceeași uitare a rămas și mini-fântâna arteziană aflată în imediata apropiere, dar și cea din parcul din centrul orașului, nefuncțională 10 luni pe an.
Din păcate, ruinele acestei construcții, se află în imediata apropiere a unor unități hoteliere de patru și cinci stele, stricând aspectul de nou creat de investitori.
