Politica locală în Mangalia

Cinematograful „Pescaruș” – un subiect inepuizabil pentru mica noastră urbe, plină de „fumuri și pretenții”, dar atât de săracă la capitolul Cultură. Plin de mucegai, mustind de apă și mizerie, nefolosit de mai bine de 15 ani și cu o mare și nevăzută bulină roșie la intrare, Cinematograful „Pescăruș” ar urma să intre, potrivit edililor urbei, într-un proces de reabilitare, care l-ar salva de la o certă prăbușire.

Documentația întocmită de SC Domino SMART CONS SRL, sub semnătura șefului de proiect arh. Teodor Costan Bratan, arată că, pentru reabilitarea „Pescărușlui” sunt necesare numai puțin de 9,8 milioane de lei, adică aproape 2 milioane de euro. Suma ar urma să provină din împrumutul CEC Bank realizat de primărie în urmă cu doi ani. Situația clădirii, constatată de SC Domino SMART CONS SRL, este una vizibilă cu ochiul liber: instalațiile sanitare și cele electrice sunt non-existente, pereții plini de igrasie, tencuielile aproape invizibile, pardoseala, grupurile sanitare și scaunele sunt dispărute de zeci de ani, cât despre pericolul unor incendii, acesta este foarte crescut, ținând cont că cinematograful a și ars în 2015.

Proiectul reabilitării clădirii ce stă să cadă ar cuprinde, în viziunea arhitecților, o sală cu 200 de locuri și proiecții 3D, dotarea cu grupuri sanitare, vestiar, foaier, un grup sanitar pentru persoanele cu dizabilități și mama și copilul, centrală termică, anveloparea clădirii, montarea de parchet, gresie antiderapantă, faianță, montarea de echipamente specifice pentru siguranța la incendii și multe altele.

Reabilitarea Cinematografului a fost pusă în mapa de lucru a consilierilor locali. Care, exceptându-i pe cei din grupul PNL și UNPR, au declarat, la unison, că suma de 2 milioane de euro este una exorbitantă, fiind vorba despre circa 2.000 de euro pe metrul pătrat. Comparativ, spun aceștia, Ateneul Român a fost reabilitat cu 1,2 milioane de euro, din care 800.000 de euro au fost investiți în reparațiile cupolei clădirii de patrimoniu național.

Viceprimarul Mangaliei, Dragoș Angelescu, a declarat că, dimpotrivă, 2 milioane de euro este o sumă corectă, aici fiind incluse și instalațiile de sunet. Proiectul a trecut cu votul celor 11 consilieri PNL și UNPR și abținerile PSD, ALDE și PMP.

Reabilitarea Casei de Cultură a scăzut de la 4 milioane de euro la doar un milion!

Scandalul din sânul Consiliului Local a continuat și pe marginea unui alt subiect fără final al Mangaliei: reabilitarea Casei de Cultură. Care, în 2017, era estimată la circa 20 de milioane de lei (4,1 milioane de euro), în timp ce, în prima ședință a Consiliului Local pe anul 2019, a fost redusă la numai.. un milion de euro!

Viceprimarul Angelescu s-a plâns de acuzațiile consilierilor de opoziție (care consideră miliardul de lei oferit, acum doi ani, firmei de specialitate, drept bani aruncați la gunoi, mai ales că suma alocată reabilitării era mult umflată): “Când Casa de Cultură trebuia reabilitată pe 4 milioane de euro, vi se părea prea scump, acum că e un milion, e prea ieftin. Nu știu cum să mai interpretez comentariile dumneavoastră…”, a conchis edilul.

Noul studiu de fezabilitate este propus de SC ICOMAR SUD SRL și, ca și în cazul reabilitării Pescărușului, are drept șef de lucrări pe același architect Teodor Costan Bratan. Echipa din spatele documentației a descoperit cam aceleași lucruri ca și în cazul cinematografului: instalații interioare electrice și cele de apă-canal în stare avansată de degradare, igrasie, tencuieli exterioare și interioare degradate, probleme majore la hidroizolație, scaune neconforme normelor în vigoare, grupuri sanitare ineficiente și degradate, lipsa facilităților persoanelor cu dizabilități, iar sala de spectacole nu are sistem de ventilație, de aerisire sau de distribuire a agentului termic.

Un lucru extraordinar de grav: întreaga clădire este lipsită de protecție împotriva incendiilor, asta în condițiile în care, de ani de zile aici se țin spectacole cu copii, și, uneori, piese de teatru sau concerte.

Direcția Cultură și Sport avea, în 2018, 40 de angajați, în timp ce, în urma reabilitării Cinematografului „Pescăruș”, vor fi înființate 10 alte posturi.

editiadesud.ro 31.01.2019

O altă premieră la Mangalia, în domeniul taxelor şi impozitelor locale: Majorarea taxelor si impozitelor, simultan cu indexarea acestora cu rata inflaţiei!

OPINIA SPECIALISTULUI: Prin H.C.L. nr.276 / 20.12.2018 privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale pe anul 2019, autoritatea administrativă locală, prin votul a 11 consilieri locali în funcție,  a dispus majorarea în mod dramatic a principalelor taxe si impozite locale. Astfel, au fost majorate, taxa şi impozitul de terenurile  intravilane din categoria de folosinţa curți-construcții cu procente intre 32% si 99%.

Considerând ca aceste creșteri de taxe si impozite nu sunt suficiente, prin art. 8 al aceleiași H.C.L. nr. 276/20.12.2018, s-a stabilit ca aceste taxe si impozite nou majorate,  să fie indexate la rândul lor cu rata inflației, pentru anul fiscal anterior.

Acestea fiind decise, contribuabilii care s-au prezentat în prima lună a anului la ghișeele compartimentului de specialitate al Primăriei Municipiului Mangalia pentru plata taxelor si impozitelor aferente anului 2019, au fost puși in situația, – premieră din nou pentru Romania -, de a plăti taxe si impozite indexate cu 1,34% față de nivelul stabilit prin H.C.L. nr. 276 din 20.12.2018, indiferent daca aceste taxe si impozite au fost majorate sau nu faţă de nivelul celor stabilite pentru anul fiscal anterior (anul 2018).

Supunem analizei dumneavoastră si atenției conducerii Direcției de specialitate din cadrul Primăriei Municipiului Mangalia, prevederile art. 491, din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, care menționează în mod explicit, care sunt condițiile si situațiile in care se aplică indexarea taxelor locale.

Așa cum procedează toate primăriile din țară si așa cum este legal si firesc,indexarea cu rata inflației aferentă anului fiscal anterior se aplică numai în situația și numai pentru taxele si impozitele al căror nivel s-a păstrat nemodificat față de cel al anului fiscal anterior.

Nu este admisibil si nici legal, să dispui majorarea nivelului taxelor si impozitelor cu procente de până la aproximativ 100% si concomitent să impui o altă majorare cu o cotă procentuală echivalentă cu rata inflației pe anul fiscal anterior.

Vă reamintim că la Mangalia, începând cu anul 2016, taxele si impozitele locale au cunoscut o creștere spectaculoasă, fenomen nemaiîntâlnit în altă localitate din România.

Pe lângă creșterile menționate mai sus, din 2016 până in 2019 au fost majorate taxele si impozitele pe clădirile nerezidențiale deținute de persoanele fizice cu  500% (de 5 ori !!) – (de la 0,2 %, la 1 % din valoarea impozabilă a clădirii).

In același interval de timp (2016 – 2019) au fost majorate radical si taxele si impozitele datorate de persoanele juridice: pe clădirile rezidențiale, cu peste 250% (de la 0,08%, cat erau in 2016, la 0,3% în prezent) şi pe clădirile nerezidențiale, cu 50% (de la 1% in 2016, la 1,5 % în prezent din valoarea impozabilă a clădirii).

Surse:

• HCL nr. 220/21.12.2015 privind stabilirea taxelor si impozitelor locale pe anul 2016,
• HCL nr. 114/21.12.2016 privind stabilirea taxelor si impozitelor locale pe anul 2017,
• HCL nr. 166/20.12.2017 privind stabilirea taxelor si impozitelor locale pe anul 2018,
• HCL nr. 276/20.12.2018 privind stabilirea taxelor si impozitelor locale pe anul 2019

mangalianews.ro 30.01.2019

Mangalia – Taxa de promovare a turismului: Prefectul județului Constanța, Dumitru Jeacă a suspendat o parte din prevederile HCL 167/2017, întrucât această hotărâre a fost atacată parțial la instanța de Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Constanța.

Iată aici Hotărârea de Consiliu Local în cauză – HCL 167/2017 și punctele suspendate:

HCL 167 din 2017 Taxa promovare turism Mangalia

mangalianews.ro 29.01.2019

La mai puțin de zece ani de la montarea lor, foișoarele amplasate pe toată raza Mangaliei de fostul edil al urbei Mihai Claudiu Tusac, vor cădea, „răpuse”, sub ciocanele angajaților primăriei. Consilierii locali au aprobat, la ultima ședință ordinară, demolarea acestor foișoare, reprezentanții administrației publice locale afirmând că un grup numeros de cetățeni ai urbei au înaintat primăriei cereri de desființare a lor.

În 2009, la Mangalia și Neptun avea loc, tot cu acceptul Consiliului Local, montarea a 15 foișoare, destinate, așa cum declara inițiatorul proiectului, Mihai Claudiu Tusac, relaxării persoanelor vârstnice. În vara aceluiași an, în Parcul Balnear, în prezența unor demnitari de la București, se inaugura Pavilionul Pensionarilor. Costurile celor două proiecte, plătite din banii contribuabililor Mangaliei,  ne-au rămas necunoscute, ca mai toate informațiile de interes public pe care le solicitam, la vremea respectivă, primăriei.

La finele anului trecut, gloria Pavilionului Pensionarilor se stingea, sub buldozerele firmelor de demolare. Vărstnicii au părăsit zona centrală și s-au refugiat în Piața Saturn, deființată, la rândul ei, în urmă cu câteva luni. Foișoarele lui M.C. Tusac, devenite, în mai puțin de zece ani, deranjante pentru locuitorii zonelor cu pricina, vor fi culcate la pământ în scurtă vreme. „O parte sunt în avansată stare de degradare, fiind realizate din materiale ușoare, iar, pentru marea majoritate, avem solicitări de la cetățeni de desființare a lor”, a declarat viceprimarul Mangaliei, Dragoș Angelescu, în cadrul ședinței de consiliu, unde s-a propus aprobarea documentației tehnice de desființare a acestor foișoare.

Afirmațiile edilului Mangaliei a stârnit reacții aprige din partea consilierilor de opoziție, care au acuzat administrația locală că nu s-a îngrijit de întreținerea acestor construcții. Mai mult, aceștia au întrebat de ce este necesar votul lor în cazul foișoarelor, iar în cel al demolării garajelor, nu. „Votul în Consiliul Local pentru demolarea foișoarelor este  necesar, întrucât imobilele au autorizații de construire“, a explicat Dragoș Angelescu. Consilierii au replicat că și o bună parte a garajelor au astfel de autorizații, fapt dovedit în instanțele de judecată. către care s-au îndreptat proprietarii imobilelor.

Cert este că, potrivit Domino Smart Cons SRL, firma ce se ocupă de întocmirea documentației de demolare a foișoarelor, sub semnătura șefului de proiect, arh. Teodor Costan Bratan, valoarea punerii la pământ a acestora este de 21.196 lei fără TVA.

Poate cu un mic discount, ținând cont că numărul foișoarelor s-a redus, unele dintre ele fiind, déjà, demolate de luni bune…

editiadesud.ro 19.01.2019

Primarul din Mangalia, Cristian Radu, a decis, în urmă cu ceva timp, să ”curețe” orașul de garaje. Încă din 2017, această procedură a fost pusă în aplicare. Unii s-au resemnat, alții nu. Așa că au hotărât să ducă o luptă cu administrația locală, în vederea anulării dispoziției edilului de a le pune la pământ construcțiile. Mai mulți cetățeni care fac parte din Asociația de proprietari 30 s-au unit și au deschis acțiune în instanță. Oamenii spun că garajele au fost construite înainte de 1990 și au autorizație de construire, iar adminsitrația nu are dreptul de a le demoleze.

Pe de o parte, au solicitat instanței, printr-o acțiune colectivă, la Judecătoria Mangalia, anularea dispoziției de demolare iar, pe de altă parte, prin ordonanță președințială, cer suspendarea efectelor acestei dispoziții. În motivarea cererii, oamenii au arătat faptul că sunt proprietari de garaje, amplasate pe terenuri proprietate privată a municipiului Mangalia, garaje construite înainte de 1990. ”Garajele au fost construite în mod organizat, în zone atribuite de autoritățile locale, prin adresa din 31.10.1990 Primăria Orașului Mangalia a autorizat construirea de 26 de garaje în perimetrul asociației de locatari nr. 30, iar adresa ține loc de autorizație de construire, neputându-se considera că garajele au fost construite cu încălcarea Legii 50/1991. O parte dintre reclamanți au dobândit garajele prin cumpărare pe bază de act autentic de vânzare-cumpărare și au plătit în permanență chirie pe teren și impozit pe construcție și s-ar produce o pagubă iminentă ce nu s-ar putea repara în cazul în care s-ar dispune procedura de demolare”, au spus oamenii în instanță. Pentru că nu au plătit taxa de timbru, acțiunea le-a fost respinsă d magistrații din Mangalia. Apoi, separat, fiecare pe cont propriu, a decis să deschidă alta acțiune. A. G., de exemplu, a solicitat, la Tribunalul Constanța, suspendarea efectelor dispoziției, precizând că garajele au fost construite de membri asociației, care se regăsesc în tabelul anexat acestei adrese emise în baza aprobării Consiliului de conducere al Primăriei Mangalia, ține loc de autorizație de construire. Apreciază că garajul său nu poate fi considerat a fi construit cu nerespectarea prevederilor Legii nr. 50/1991, lege adoptata ulterior, deoarece, conform reglementărilor de la momentul respectiv, a fost emis un act cu valoare de autorizație de construire. Actul în baza căruia a edificat construcția are valoare de autorizație de construire, valabilitatea acestuia nu a fost contestată și nu a fost anulat de vreo instanța de judecată. În motivare, reprezentanții primăriei au spun că dispoziția a cărei suspendare se solicită, îndeplinește condiții prevăzute de lege, respectiv dispozițiile art.33 din Legea nr.50/1991 și niciuna dintre condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. Legea 554/2004 nu este îndeplinită în speță pentru a se justifica suspendarea actului administrativ. Dispoziția contestată este emisă în baza unei proceduri de desființare pe cale administrativă adoptată prin Dispoziția Primarului nr.446/2017 cu modificările și completările ulterioare.

”Deși legiuitorul nu a condiționat demolarea sau interdicția demolării de existența sau inexistența vreunui titlu asupra terenului, la momentul demarării procedurilor de demolare reclamantul nu deținea nici convenție sau contract de închiriere valabil, nici cu proprietarul terenului și nici administratorul acestuia, Consiliul Local, astfel încât nu există niciun motiv pentru care garajul deținut de către acesta să fie exclus de la procedura demolării administrative. Contractul de închiriere asupra terenului. încheiat în baza HCL nr.10/2017 a expirat prin ajungere la termen la data de 31.12.2017. iar încheierea unor noi contracte aferente anului 2018 fost respinsă în mod explicit de către Consiliul Local în ședința de consiliu din data de 28.02.2018. În ceea ce privește, însă, prima condiție, reclamantul invocă în mod generic existența unor autorizații sau a unei autorizații colective constând în Adresa nr. xxxxx/31.10.1990, care ar ține loc de un asemenea act. Înainte de intrarea în vigoare a Legii 50/1991, nu a fost însă un vid legislativ. O „adresă” nu putea ține loc de autorizație de construire nici sub imperiul vechii reglementări, ci putea reprezenta, cel mult, un acord prealabil al autorităților locale privind folosința terenului. Titlul de folosință asupra terenului a expirat, încheierea unor noi contracte/convenții aferente anului 2018 fiind respinsă în mod explicit de către Consiliul Local în ședința de consiliu din data de 28.02.2018”, au mai spus, potrivit rolli., reprezentanții primăriei în instanță. Și această acțiune a fost respinsă, însă dosarul a ajuns la Curtea de Apel Constanța vineri, 25 ianuarie.

Mirela PASCAL, Replica 28.01.2019

”Am plecat din orașul natal Mangalia, în urmă cu 14 ani… N-am plecat departe, ci la o aruncătură de băț, la Constanța, un oraș infect, condus de oameni incapabili. Mangalia mea, pe care am lăsat-o în urmă acum 14 ani, nu arăta cum arată astăzi… Vin des la casa părintească, vin des și-mi este imposibil să nu observ în ce stadiu de degradare se află micuțul meu oraș…

Îmi amintesc cu nostalgie vechea faleză cu aerul ei boem, îmi amintesc că iarba era tunsă; îmi amintesc că, deși cetatea Callatis nu era îngrădită, nu arăta ca acum, o adevărată ghenă și cocină la un loc; îmi amintesc parcul Diana, căci acolo mi-am petrecut mult timp, eu locuind în apropiere, azi arată ca un loc părăsit în care nu a mai pășit picior de om fix de când am plecat…; îmi amintesc că mergeam seara pe faleză și era luminată, da, existau stâlpi de iluminat cu becuri funcționale; îmi amintesc că mergeam prin centru și nu vedeam pic de iarbă crescută printre pavele; îmi amintesc că mergeam cu rolele și chiar nu mă deranjau gropile, pentru că erau aproape inexistente.

Azi, vin cu mașina în vizită la părinții mei și când intru pe strada lor (situată în zona A a orașului) începe aventura: încalec gropile adânci din asfalt, mai ceva ca la off-road… Să nu mai zic de Saturn, acea mică stațiune care ne-a găzduit pe toți în ale ei distracții, nu cred că este cetățean al acestui oraș să nu aibă amintiri din vechiul Saturn… Când plec de la părinții mei, obișnuiesc uneori să o iau pe drumul din stațiuni… Vă spun sincer că mă sensibilizează până la lacrimi să văd cum nepăsarea unora a distrus o parte din locurile amintirilor mele, ale noastre.

Sunt conștientă că mulți au plecat din oraș, s-au stabilit în alte părți…, dar voi cei care ați rămas, chiar nu aveți puterea ca, împreună, să luați atitudine și să schimbați ceva? De-a dreptul trist…”

Semnează: Silvia Teodora Benea, mangalianews.ro 28.01.2019

Primăria Mangalia plătește 100.000 de euro unui “hingher” din București pentru câinii fără stăpâni din oraș, în urma a două contracte atribuite fără licitație (în urma unei proceduri simplificate proprii de achiziție) în ultimele zile ale anului 2018. În anunț se vorbește despre servicii medico-veterinare, însă iubitorii de animale au reclamat, în mai multe rânduri, că de fapt ar fi vorba despre „măcelărirea” câinilor.

Primăria Mangalia a atribuit pe 28 decembrie un contract pentru achiziționarea de ”servicii de asistență medical-veterinară la capturare” a câinilor fără stăpâni din municipiul Mangalia. Înțelegerea a fost semnată în urma unei proceduri simplificate proprii de achiziție, fără organizarea unei licitații electronice, iar câștigătoare a fost desemnată singura firmă înscrisă în competiție, Felina Vet SRL din București. Potrivit SEAP, valoarea primului lot atribuit a fost de 56.000 de lei, fără TVA. În aceeași zi, municipalitatea din Mangalia a semnat și contractul pentru lotul 2 al achiziției, în valoare de 330.400 lei, fără TVA, bani care au mers în conturile aceleiași Felina Vet SRL. Practic, este vorba despre o prelungire a două contracte primite de aceeași firmă în iulie 2018, în valoare de 495.600 lei, respectiv 84.000 lei, fără TVA.

De la văcuțele Tnuva, la câini

Felina Vet SRL are sediul în Sectorul 4 din București și a raportat pentru anul 2017 afaceri de 794.605 lei și un profit net de 474.449 lei, cu doar 3 angajați, precum și datorii de 625.843 lei. Firma este controlată de Valentin Manuel Istrate, un medic veterinar devenit celebru în urma afacerilor sale cu statul. În 2013, despre veterinarul Istrate se știa că a cumpărat cu un milion de euro celebrele văcuțe Tnuva, după ce înainte de asta vindea legume pentru a-și cumpăra o mașină cu care să se deplaseze prin București pe la diverse cazuri. Acum, are mai multe cabinete veterinare în toată Capitala și derulează afaceri de sute de mii de euro cu municipalități din toată țara.

A curățat Mangalia de câini și în 2015

În 2015, Valentin Manuel Istrate este acuzat de ONG-uri pentru protecția animalelor pentru uciderea a sute de câini din Bragadiru și Mangalia, în schimbul a câtorva sute de mii de euro câștigați ușor, fără alte griji precum sterilizarea, adăpostire, darea spre adopție etc. În 2016, Istrate apare pe lista celor care au încasat peste un milion de lei de la Primăria Capitalei pentru uciderea câinilor din București, alături de alte firme. Pentru a nu fi cârcotași, trebuie remarcat faptul că Bucureștiul a scăpat, de câțiva ani de zile, de problema maidanezilor care terorizau Capitala. În iunie 2018, același Istrate apare în centrul unui scandal izbucnit în Brăila, cu privire la exterminarea câinilor din acest județ, o afacere de alte câteva sute de mii de lei.

R.C., Replica 24.01.2019

Prefectul judeţului Constanţa a cerut instanţei de contencios-administrativ anularea actului administrativ HCL nr. 167/20.12.2017 (hotărârea integrală o puteţi consulta în secţiunea „Documente”). Este vorba despre taxa specială de dezvoltare şi promovare a turismului în municipiul Mangalia, adoptată încă din decembrie 2017 şi care a intrat în vigoare în luna ianuarie a anului trecut.

În hotărârea adoptată, se precizează că taxa specială este necesară pentru iniţierea şi realizarea programelor de dezvoltare şi promovare, precum şi de direcţionare a destinaţiei turistice către zona de sud a litoralului românesc.

Taxa constituie venit cu destinaţie specială la bugetul local, fiind instituită din raţiuni de creştere a gradului de atractivitate şi, potrivit hotărârii aprobate de CL Mangalia, este fundamentată pe necesitatea iniţierii programelor de dezvoltare şi promovare turistică a municipiului Mangalia şi a staţiunilor componente.

Taxa se încasează de la toate persoanele juridice, inclusiv PFA, indiferent de forma de organizare, care desfăşoară mai multe categorii de activităţi. Taxa se aplică persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de cazare turistică în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică (definite conform OG 58/21 august 1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România).

Taxa specială este în cuantum de 15 lei/spaţiu de cazare pentru structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, cu excepţia complexului hotelier care datorează o taxă de 25 de lei/spaţiu de cazare, indiferent de clasificarea structurii de cazare turistică.

Taxa specială pentru dezvoltarea promovarea turismului se aplică persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de alimentaţie publică în structuri de primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie publică (definite conform OG 58/21 august 1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România):
restaurant – 2.000 lei/unitate, bar – 1000 lei/unitate, beach-bar – 1.000 de lei /unitate, cofetării, patiserii, unităţi de fast food – 1.000 lei/unitate.

Taxa specială pentru dezvoltarea şi promovarea turismului care se aplică persoanelor juridice ce desfăşoară activităţi de agrement (definite conform legislaţiei în vigoare), astfel: activitate de agrement – 1.500 lei / punct de lucru închiriere şezIonguri, umbrele – 1.000 lei / punct de lucru.

Taxa specială pentru dezvoltarea şi promovarea turismului care se aplică persoanelor juridice ce desfăşoară activităţi de transport persoane (definite conform legislaţiei în vigoare) – activităţi de transport persoane, inclusiv minicar, taxa de 1.000 lei.

Juriştii instituţiei reprezentantului Guvernului în teritoriu au înregistrat dosarul 389/118/2019, în care pârâţi sunt Municipiul Mangalia şi Consiliul Local Mangalia. Primarul municipiului Mangalia, Cristian Radu, susţine că sumele colectate din această taxă specială nu sunt semnificative pentru bugetul municipiului Mangalia. Totodată, primarul de la Mangalia afirmă că Instituţia Prefectului nu ar avea de ce să atace această taxă, deoarece, faţă de 2017, când s-a încercat acelaşi lucru din partea reprezentantului Guvernului în teritoriu de la acel moment, acum, Primăria are un compartiment specializat în colectarea şi gestionarea acestei taxe.

Lavinia Siclitaru, Ziua de Constanța 23.01.2019