Mangalia – politica locală

23 aprilie 2018

Ministrul Turismului, în ședință la Constanța: vor fi controale dure pe litoral!

Filed under: Ştiri judeţene — lucian visa @ 17:40

Întâlnire de gradul 0 la Consiliul Județean Constanța! Ministrul Turismului, Bogdan Gheorghe Trif, își serbează onomastica în ședința de lucru cu reprezentanții instituțiilor și a operatorilor de pe litoralul românesc. Ședința are că scop trasarea ultimelor probleme înainte de deschiderea sezonului estival. Prezenți sunt Horia Țuțuianu, șeful CJC, primarul Decebal Fagadau, prefectul Ioan Albu, șeful CJPC, Horia Constantinescu, primarii din localitățile de la malul marii, dar și mulți alții.

Edilul Constanței a spus că litoralul este 95% pregătit pentru primirea turiștilor. Accentul pus de autoritatea locală este pe curățenie și ordine publică. Ministrul Trif a spua că prioritatea guvernului este litoralul. „Din păcate, până în prezent nu a funcționat la capacitate maximă. Am rămas în urmă față de cei din vecini. Printr-o comunicare eficientă putem să recuperăm. Vreau să va spun că nu doar hotelierii sunt o prioritate, ci și turistul. De aceea, acum am venit cu o echipa de control pentru prevenție. Pe toată perioada estivală, vor fi în permanentă două echipe de control aici, nu vom tolera derapajele și vom fi duri”, a spus Bogdan Trif.

Ministrul a anunțat că de săptămâna viitoare vor începe și repartizarea voucherelor de vacanță.

C.C. Replica 23.04.2018

Pentru că Damen nu a intrat încă în drepturi, negocierile Sindicatului „Navalistul” pe tema creşterilor salariale s-au amânat pentru săptămâna viitoare!

Filed under: DMHI — lucian visa @ 16:58

Deoarece noii parteneri ai navaliştilor din Mangalia, respectiv olandezii de la Damen nu şi-au intrat încă în drepturi în cadrul Şantierului Naval, întrucât cele două tranzacţii (pe de o parte achiziţia celor 51% de acţiuni de la DSME, şi pe de altă parte transferul celor 2% dintre acţiuni statului român, astfăl să devină majoritar în acest parteneriat ) nu au fost încă finalizate, conducerea Sindicatului Liber „Navalistul” a decis amânarea negocierilor privind modificarea contractului colectiv de muncă pentru perioada 2 – 25 mai.

Liderul de sindicat, Laurenţiu Gobeajă a declarat pentru „Ediţia de Sud” că „având în vedere faptul că tranzacţia privind modificarea structurii acţionariatului companiei nu este încheiată, am convenit ca negocierile pe care le planificasem pentru intervalul 16 – 30 aprilie să fie amânate pentru 2 – 25 mai. Obiectul negocierilor îl constitue noul contract colectiv de muncă pe care, deşi l-am semnat, are lăsate în aşteptare mai multe articole care privesc majorările salariale ce nu s-au mai făcut de 3 ani, durata pauzei de masă, organizarea timpului de muncă, valoarea biletelor de odihnă.”

Situaţia şantierului este tot mai fragilă, numărul angajaţilor reducându-se 1.626!

Preşedintele sindicatului ne-a mai spus faptul că deşi, cândva, salariaţii DMHI aveau cele mai mari salarii din domeniu din ţară, de 3 ani, au ajuns la coada listei. Mai mult, în Şantierele Navale Tulcea, Brăila şi Galaţi s-au înregistrat creşteri salariale de 5%, 8% şi chiar de 100% în anumite secţii! De aceea, angajaţii speră ca tranzacţiile mult aşteptate să producă în sfârşit efecte, astfel să se discute şi despre salariile lor.

Până atunci, situaţia şantierului rămâne vulnerabilă, cu o uşoară revenire dată de 2 nave aduse la reparaţii. „Urmează să fie aduse tot la reparaţii încă două nave, însă volumul de lucru nu este acoperit în totalitate. O navă stă la reparaţii cel mult două săptămâni, dar tot este bine că angajaţii de la reparaţii, care nu mai aveau deloc de lucru au, în prezent, activitate. Pe de altă parte, din cauza nefinalizării tranzacţiilor, oamenii continuă să plece din şantier, cam două-trei demisii pe zi. Astfel, în prezent, şantierul mai are 1.626 de angajaţi. Să sperăm însă că de săptămâna viitoare vom putea purta un dialog constructiv cu olandezii de la Damen, în caz contrar, vom merge din nou la Ministerul Economiei”, a mai spus liderul sindicatului Laurenţiu Gobeajă.

Pe de altă parte, surse din Ministerul Economiei ne-au declarat că şi săptămâna trecută au existat discuţii pe tema tranzacţiilor şi că „situaţia se va regla în câteva zile, neexistând motive de îngrijorare pe acest subiect.”

editiadesud.ro 23.04.2018

Şcoala Gala Galaction și Colegiul Economic

Filed under: administraţie publică — lucian visa @ 16:53

OPINII CIVICE: ‘Poveste de nesomn, despre Şcoala Gala Galaction și Colegiul Economic Mangalia’

Delia Casiana: Poveste de nesomn!!!! Nu-mi apartine, dar ne reprezinta. CITITI!!!!
“Întrucât am înţeles că jocurile au fost deja făcute, iar ceea ce se întâmplă în mediul virtual este doar pentru simpla informare a fraierilor care încă mai cred că poţi lupta în ţara asta pentru ceva, drepturi, libertăţi etc.

Mi-am permis să pun şi eu titlul la timpul trecut, după modelul primăriei Mangalia, care a comunicat presei că a luat deja decizia de a muta Şcoala Gala Galaction în clădirea Colegiului Economic Mangalia.

Prin urmare, TITLU:
Cum a cotropit Şcoala Gimnazială Gala Galaction
Colegiul Economic Mangalia

Poveste de groază, pe înţelesul copiilor
SMARDOIANUL GALA ŞI BĂTRÂNUL ECONOM

Cu dedicaţie pentru domnul Mihai Sorin: Sunteţi demn de un reportaj „România, te iubesc”.

A fost odată ca niciodată un bătrânel pe nume Econom care îşi ducea viaţa liniştit în casa lui. Nu deranjase niciodată pe nimeni şi îşi vedea de treaba lui, dar se pare că cineva îi pusese gând rău.

În urma unui proces de retrocedare, Smardoianul Gala, un vecin influent de-al bătrânului, a fost nevoit să elibereze un spaţiu de care dispunea. După un timp, Gala a început să simtă că îl cam strâng pereţii, lucru de care era profund nemulţumit. În zadar au încercat părinţii lui Gala să îi rezolve odorului problema locativă. Au făcut zeci de tăvi cu prăjituri şi au confecţionat manual sute de obiecte pentru a le vinde la târgul de Crăciun pe care Gala îl organiza an de an pentru a strânge fondurile necesare rezolvării problemei sale. De-a lungul timpului, au strâns părinţii lui Gala sute de milioane, dar el tot nu reuşea să-şi rezolve problema spaţiului. Mai întâi, Gala a spus că îşi va construi o mansardă, apoi o ludotecă. Nu a făcut nimic din toate astea. În schimb, a investit o parte din banii strânşi pentru a amenaja o sală de muzică, unde credeţi? Fix în clădirea pe care urma să o retrocedeze. Inteligentă investiţia, ce mai tura vura. Anii au trecut, banii s-au cheltuit, dar problema locativă a lui Gala tot nu s-a rezolvat.

Într-o zi, lui Gala îi veni o idee trăsnet: să se mute în apartamentul Bătrânului Econom, vecinul său, evacuându-l pe acesta cu japca. Zis şi făcut, aşa că bietul om se trezi cu el la uşă.
– Tataie, uite care-i treaba! Eu nu prea mai am loc la mine în casă şi m-am gândit să te mut pe matale.
– Aoleu, taică, dar unde mă duci?
– Haide bre, nu-ţi fie frică. Îţi fac un bine, tataie! O să te mut într-o vilă pe malul mării.
– E frumos acolo, taică?
– Uite, am desenat pe şerveţelul ăsta cum o să arate şi o să mă duc eu să depun proiectul ăsta, într-o zi cu soare, în mai.
– Anul ăsta?
– Bre, dar pui cam multe întebări!
– Păi cât durează taică?
– Ce?
– Să ridici vila aia în care să mă muţi.
– Aaaaaaa, păi stai că nici n-am depus proiectul încă şi nici bani nu am s-o construiesc, dar stai liniştit că te rezolv. Când primesc lovelele, o s-o construiesc.
– Când taică, la sfântu aşteaptă?
– Bre, dar văd că ai prins tupeu, ia hai, că te întreci cu gluma. După ce că vreau să îţi fac un bine. Păi te mut temporar într-un spaţiu special amenajat pentru matale,
ce nu-nţelegi?
– Unde taică, unde?
– Păi, uite acolo la ghena de gunoi. Eliberezi apartamentul şi aştepţi matale frumuşel acolo până când ţi-oi construi eu vila pe malul mării.
– Păi, eu NU vreau taică să plec din casa mea.
– Da ce, bre, te-a întrebat pe matale cineva ceva? Ia uite domnule la el!
– Păi, stau aici de zeci de ani.
– Aşa şi?
– Vezi că te-ai cam obrăznicit, vrea omul să-ţi facă vilă pe malul mării şi tu, nu şi nu!

Vâzând că bătrânul Econom nu se dă cu una cu două, Smardoianul Gala îl chemă în ajutor pe un aliat de-al său, pe nume Radu. Şi ce să vezi, se apucară amândoi să îl împingă pe bietul om afară din casa lui. Şi dăi, şi dăi … Bătrânelul se ţinea cu toate puterile de tocul uşii şi striga cât îl ţinea gura:
– Săriţi, oameni buni! Mă dă afară din casa mea!
Comunitatea se strânsese acolo şi ce să vezi. Unii îl aclamau pe Smardoianul Gala, câţiva filmau, făceau poze şi postau pe Facebook feţe zâmbitoare, amuzaţi de ce se întâmplă, în timp ce alţii erau lipsiţi de orice reacţie vizavi de ce se întâmpla în jurul lor.
– De ce nu vă duceţi la Vecinul Teoretic, el are un apartament mai mare, striga bătrânul cu disperare.
Văzând că nu cedează, Smardoianul Gala şi acolitul său Radu, se împinseră odată în bietul om doborându-l la pământ.
– Bre, dar greu te laşi. Aici e vorba de lume influentă şi cu bani, nu de un neica nimeni ca matale. Noi respirăm alt aer, ce nu-nţelegi? Valea la ghenă, şi şezi blând acolo până îţi construim vila pe malul mării.
– Totul e politic, bre! Ai îmbătrânit degeaba, n-ai învăţat nimic!
Apoi, Smardoianul Gala şi acolitul său Radu făcură un ultim gest de umilire a bătrânului Econom. Au smuls de pe pereţii casei bietului om plăcuţele aurii pe care dascălul gravase numele foştilor săi elevi care fuseseră şefi de promoţie şi le-au aruncat pe jos lângă bătrân.
– Ia de aici, ca să ai cu ce să-ţi decorezi vila de pe malul mării, nu ştiu la ce ţi-o mai trebui ţie vilă, dar mă rog, zise cu aroganţă Smardoianul Gala, bucuros că devenise între timp o mică vedetă locală.
Adevărul e, că de mic visase el să devină director de şcoală, inspector şi chiar primar şi era în stare să calce pe cadavre pentru asta. Păi cum să se împiedice el de un biet bătrân?

Şi totuşi, în acel moment, când totul părea pierdut pentru bietul om, CEVA MINUNAT S-A ÎNTÂMPLAT. COMUNITATEA A REACŢIONAT ŞI L-A RIDICAT DE PE JOS PE BĂTRÂNUL ECONOM.
– SĂ VĂ FIE RUŞINE! AU STRIGAT EI CU FURIE, FĂCÂND ZID ÎN JURUL BĂTRÂNULUI CĂZUT LA PĂMÂNT.

(După o noapte de nesomn, am scris cele de mai sus gândindu-mă că în România orice e posibil … chiar să îţi baţi joc de nişte copii care, în urma notelor obţinute la un examen naţional au solicitat să fie repartizaţi la Colegiul Economic Mangalia. Elevii au dorit să studieze în această instituţie şi datorită bazei materiale pe care aceasta o deţine. Dacă ar fi dorit să studieze la Liceul Ion Bănescu, şi-ar fi bifat această opţiune în momentul admiterii la liceu.

Mă întreb dacă părinţii care îl susţin pe Mihai Sorin sunt siguri că fiul sau fiica lor va obţine medie de admitere pentru Callatis. S-ar putea întâmpla să aibă o zi mai proastă în dimineaţa examenului şi să fie distribuiţi la Colegiul Economic pe care părinţii lor se luptă chiar în acest moment să îl mute într-o clădire sinistră. Sunt sigură că factorii decizionali nu au vizitat această clădire atâta timp cât cetăţenii sunt informaţi că aceasta ar fi de fapt un spaţiu special amenajat pentru cursuri.

În acea clădire a funcţionat, într-adevăr, acum douăzezeci de ani Liceul Callatis. Elevii mergeau zi de zi acolo cu senzaţia că era doar ceva temporar, ceva ce trebuiau să suporte până când se construia şcoala cea mare şi frumoasă în care urmau să se mute.

La început, în clasa a 9-a, elevii chiar au crezut. Stăteau cu gurile căscate ascultând poveşti frumoase despre cum va fi în noua şcoală, câte laboratoare vor avea, exclamând din când în când câte un UAAAAAU emoţionat. Printr-a zecea deja se plictisiseră de poveşti, iar în clasa a 11-a se rugau să mai prindă şi ei măcar un an de studiu în mult-aşteptata şcoală. Şi ce credeţi că s-a întâmplat? Mulţi dintre ei au terminat liceul şi n-au mai apucat să vadă cum e să studiezi într-un liceu adevărat. Au rămas doar cu amintirea holurilor înguste de un metru şi jumătate pe care trebuiau să meargă în şir indian, cu paşi mărunţi, ca să nu îl calce pe cel din faţa lor dacă, doamne fereşte, aveau nevoie să meargă la baie.

Mă întreb ce s-ar întâmpla dacă un licean rebel s-ar ascunde într-un cotlon al acestei clădiri pentru a fuma şi ar declanşa un incendiu. Este practic imposibil să evacuezi sute de elevi de acolo într-o situaţie de urgenţă. Nu cred că am dori să reedităm evenimentul trist din Colectiv la Mangalia. Părinţii nu v-ar ierta niciodată pentru asta, domnilor consilieri!

Ah, am uitat, unii dintre părinţii de la Şcoala 5 chiar luptă pentru mutarea copiiilor în acea clădire SINISTRĂ. Bineînţeles că nu a copiiilor lor! A altora! Îşi spun: Lasă, că ăia de la ţară sunt căliţi. Care este problema dacă elevii de pe ruta Albeşti, Arsa au staţia lângă Biserica Catolică, adică lângă şcoala unde învaţă acum. Parcă îi şi aud: Lasă-i dragă să se călească!

Aceşti copii, după ce stau înfriguraţi în staţie iarna aşteptând microbuzul, apoi fac naveta câţiva kilometri, ar trebui să mai meargă în opinia dumnealor încă un kilometru pe jos până la spaţiul special amenajat de domnul consilier Mihai Sorin, să trăiască, care doreşte să le facă un mare bine. Cei care fac naveta cu trenul de la Costineşti, să meargă doi kilometri pe jos de la gară, fără număr, ce mai …

Vă adânciţi în penibil domnule Mihai Sorin! Luaţi-vă punga cu aerul filtrat pe care îl respiraţi şi lăsaţi-ne!

UPDATE – Delia Casiana: ”…Stiu ca sunt gata in acest moment sa renunt la binele personal, pentru toti elevii de la scoala mea si de la scoala generala: vin la orice chemare sa ii sustin, sunt gata sa torn betoane, alaturi de ei, ca sa si faca scoala noua, imi donez parte din venituri, daca e cazul, pot organiza orice festival caritabil pentru ei, dar nu pot sa-mi anulez elevii mei, au si ei drepturi. Macar dreptul la opinie. De asemenea sunt complet in dezacord cu ceea ce se intampla. Am prietene profesoare la scoala generala, muncesc si ele la fel de mult ca mine, am cunostinte care au copii acolo. Si elevii lor merita mai mult. Dezaprob aceste tipuri de conflicte. Aici nu e vorba de conflicte profesori-profesori, elevi-elevi. E un conflict de interese stupid si atat”.

Surse: Fb. (N.r: Opiniile aparțin autorilor).

N.red: Mangalia News a publicat, de-a lungul celor șase ani de existență, numeroase articole, atât despre Școala Gimnazială Gala Galaction, cât și despre Colegiul Economic, ca de altfel despre toate școlile și liceele din oraș. Noi dorim să existe condiții firești, normale, pentru desfășurarea cursurilor în toate școlile municipiului Mangalia, iar cotidianul online Mangalia News nu face altceva decât încearcă să reflecte ceea ce întâmplă în aceste zile în mediul online, în speranța unei soluționări cât mai corecte a situației în care se zbate Școala Gala Galaction de atâția ani.

Mangalia News, 22.04.2018.

”Profa de cartofi prăjiți”: Da, da, da, domnule profesor, îmi iubesc elevii! Și da, le doresc copiilor de la Școala 5 să învețe într-o clădire luminoasă, care să nu-i pună sub nicio formă în pericol, în care să meargă cu drag

”Mulțumesc mult, doamnelor profesoare, pentru că ați venit la spectacolul nostru. (A.M.)”
Gabriela Apostu: Asta fac eu împreună cu alte colege de la Colegiul Economic Mangalia, de ani de zile: susținem împreună elevii Mangaliei în demersurile lor artistice. Eu însămi, prin grupul pe care îl conduc, „EcoVoice” am avut în mîini sufletele unor copii (zeci de copii, de-a lungul timpului), pe care le-am modelat cum m-am priceput (și unii spun că foarte bine), eu fiind doar un maistru instructor pe alimentație, suflete de care sunt foarte mîndră și cărora le datorez enorm.

Am o relație specială cu adolescenții din viața mea, cu care comunic exact în aceeași limbă (părinții de adolescenți știu cel mai bine cît de greu găsesc calea de comunicare la această vîrstă și cîtă măiestrie trebuie să posezi pentru a găsi calea cea mai bună, pentru o relație cît mai bună) și cu care mă înțeleg foarte bine, cărora le-am dedicat de-a lungul anilor întreaga mea energie, dincolo cu mult de cea care mă „obligă” profesional.

Am militat întodeauna pentru încurajarea lor în activități care să cultive frumosul din ei. I-am susținut, pupat, îmbrățișat, certat. Am rîs cu ei, am plîns pentru ei și cu ei. Nu m-am sfiit să fiu om în fața lor. N-am fost niciodată ”doar” profa.
Da, domnule profesor, îmi admir elevii!
Da, domnule profesor, mi-e teamă pentru integritatea lor!
Da, domnule profesor, am o relație deschisă și curajoasă cu elevii mei!
Da, domnule profesor, Colegiul Economic are olimpici!

Da, domnule profesor, grupul EcoVoice și ”profa de cartofi prăjiți” au luat premiu la festival național de folk, reprezențînd nu doar Colegiul Economic Mangalia, ci județul Constanța. Participanții erau în marea majoritate elevi la școli de muzică, la cluburi ale elevilor, studiind muzică, noi ”doar” de la un colegiu economic!
(participînd pe banii mei și ai copiilor)!

Da, domnule profesor, grupul EcoVoice și ”profa de cartofi prăjiți” au fost invitați și au participat la acțiuni artistice organizate de alte școli din județului Constanța și instituții de cultură! Da, domnule profesor, eu și grupul meu am fost voluntari în acțiuni de caritate ani de zile și facem asta cu tot sufletul!

Da, domnule profesor, Colegiul Economic este participant viu la viața comunitătii, prin multiplele acțiuni organizate!

Da, da, da, domnule profesor, îmi iubesc elevii!

Domnule profesor, da… și ei au dreptul să învețe în condiții optime!

Și da, le doresc copiilor de la Școala 5 să învețe într-o clădire luminoasă, care să nu-i pună sub nicio formă în pericol, în care să meargă cu drag.

mangalianews.ro

Comentariu pe lucianvisa.ro

Eu am alta propunere, chiar daca va va face sa zambiti:

Scoala 5 sa ramana acolo, dar sa preia si cladirea Primariei. S-ar rezolva astfel toate problemele: parintii ar fi multumiti ca odraslele invata in Centru, scoala ar avea suficiente corpuri de cladire, ar avea si teren de sport, ar putea grupa ciclul gimnazial intr-o parte si ciclul primar in alta parte. Si nici nu sunt departe una de alta.

Ce-o sa faca Primaria? Sa se mute ea, Primaria impreuna cu Consiliul Local intr-unul sau in amandoua din cele 2 camine insalubre de la Banescu (cel dinspre terenurile de sport sau cel de la intrare). Sunt peste 40 de incaperi adunate. Nu le ajung? Daca tot se dau atat de viteji si daca tot se lauda ca le reabiliteaza „cat ai clipi”, nu cred ca ar fi o problema pentru profesionistii din Primarie sa acceseze imediat fondurile europene cu care se lauda.

Plus ca asa se rezolva mai multe probleme: nu se mai disturba procesul de invatamant (Banescu ramane pe loc, Economicul ramane pe loc!), Primaria va avea locuri de parcare suficiente, spatii berechet, vor avea si Cantina Sociala aproape (sa nu mai vina Cateringul zilnic la Primarie, merg domnii si doamnele la o gustarica la Cantina) e si mai aproape de malul marii, aerul este permanent inmiresmat de colegii de la RAJA, iar consilierii locali, in frunte cu Sorin Mihai, mai pot face si o miuta pe stadion intre doua ridicari de maini! Si ar mai si da dovada de spirit de sacrificiu in beneficiul comunitatii !

Ce ziceti? Sau „democratia” e doar pentru catei, nu-i asa ? Sa va vad pe voi intai ca va sacrificati si dupa aia sa mai vorbiti !

Comentariu by cass — 23 aprilie 2018 @ 14:16

Powered by WordPress