Politica locală în Mangalia

An de an, Constanţa şi România pierd tineri valoroşi care pleacă în străinătate în căutarea unui trai decent. Europa este plină

de rudele, prietenii, vecinii noştri şi niciunul nu regretă alegerea făcută. Unii şi-au luat acolo şi familiile, şi-au cumpărat case, şi-au făcut un rost aşa cum nu ar fi reuşit să-şi facă aici nici în 50 de ani de muncă. Alţii au adunat bani, au ridicat aici case în care nu stă nimeni, dar nu se îndură să se întoarcă de teama că nu vor avea cu ce să le întreţină şi să le încălzească.

Statul român a eşuat lamentabil în ultimii ani nu numai să-i readucă în ţară pe cei deja plecaţi, ci şi să îi ţină pe loc pe tinerii abia ieşiţi de pe băncile şcolilor. Perspectivele sunt sumbre, căci mulţi dintre ei nu au niciun gând să se mai întoarcă vreodată. Motivele sunt uşor de înţeles: nivelul salarial sub limita unui trai decent, preţuri la alimente, utilităţi, combustibil, la fel sau mai mari decât în străinătate, sistem de sănătate bolnav, şanse inegale pe piaţa antreprenorială, unde legea o fac tot firmele de casă ale partidelor politice, dar şi imposibilitatea de a mai crede că lucrurile se vor îmbunătăţi în curând.

„Îmi doresc să fac facultatea în străinătate, pentru că am şanse mari de a mă angaja încă din timpul şcolii, în domeniul pentru care mă pregătesc. Acolo se face practică la companii şi, dacă eşti serios şi te văd că te descurci, eşti recrutat înainte de a finaliza facultatea. La noi, înveţi teorie la greu şi când termini facultatea nu găseşti nimic de muncă. Joburile bune se ocupă înainte de a fi publicate, ştim cu toţii asta. Iar tinerii primesc salariul minim pe economie, dacă au noroc să li se facă de la început contract pe perioadă nedeterminată. Sau li se face contract pe jumătate de normă, dar muncesc normă întreagă şi o parte din salariu este la negru. Din salariul minim nu te poţi descurca să îţi plăteşti singur şi o chirie şi traiul de zi cu zi. Aşa ajungi să stai cu părinţii până la 30 – 35 de ani. Eu nu îmi doresc un astfel de trai. Îmi doresc să devin independent, să îmi permit din salariu să mă duc în vacanţe, să nu fiu nevoit să muncesc doar ca să trăiesc, să am curent, apă, căldură acasă şi să am ce mânca. Aşa cum trăiesc părinţii mei”, ne-a mărturisit Mihai, zilele trecute, la târgul de universităţi din străinătate.

Un trai mai bun şi sacrificii mai puţine

Sute de constănţeni plănuiesc ca în curând să plece definitiv din ţară. Anglia, Italia, Spania, Olanda, Danemarca, Irlanda, toate li se par mai atrăgătoare şi mai ofertante.

„Am terminat Ingineria în construcţii. Am lucrat ocazional, dar la noi a fi inginer în construcţii înseamnă să fii diriginte de şantier. Se construieşte foarte mult, iar patronii se plâng că nu au forţă de muncă, dar lor nu le trebuie ingineri, ci oameni cu cârca, salahori, meşteri de făcut schele şi de montat gresie. Am aplicat la o firmă din Olanda. Am fost la un interviu la ei, pe banii lor. Am lucrat o lună de probă, cu salariu decent, şi apoi mi-au propus să mă angajeze şi mi-au oferit o sumă de bani pentru a mă ajuta cu mutarea. Nu este mult, nu am câştigat la loto, este un sprijin pe care mi l-au dat fără să îl fi cerut. Aş fi rămas la ei şi fără acea sumă, doar cu salariul lunar pe care mi l-au propus. Da, este o schimbare uriaşă, iar copilul meu care acum are doi ani va creşte cu alte şanse la un viitor bun, decât aici în ţară”, ne-a povestit şi Alin.

Salarii mai mari şi fonduri nerambursabile

Iar astfel de exemple am văzut cu toţii în ultimii ani în jurul nostru. Proaspăt înfiinţatul Minister pentru Românii de Pretutindeni caută acum soluţii pentru a stopa plecarea tinerilor din ţară. La nivel declarativ, se vorbeşte despre obiective îndrăzneţe, despre valori care să motiveze. Pe 27 februarie, a lansat un calendar de acţiuni menite să îi determine pe tineri să renunţe la gândul de a pleca la muncă peste hotare.

„La nivelul ministerelor s-au luat decizii şi se pregătesc proiecte care vin în sprijinul românilor. Ministrul Muncii a anunţat că, de la 1 martie, salariile medicilor vor creşte cu procente între 70 şi 172 la sută. Un medic primar care avea un salariu de bază net de 3.900 de lei va ajunge la 15.000 de lei, un medic primar medicină legală va câştiga 16.250 de lei, faţă de 9.481 de lei. Vor creşte, de altfel, şi salariile din învăţământ”, a declarat Natalia Elena Intotero, ministrul Românilor de Pretutindeni.

Aceasta îi îmbie pe români şi cu posibilitatea de a obţine uşor fonduri europene pentru a-şi deschide afaceri.

„Mai departe, românii plecaţi în străinătate care se întorc în ţară vor putea să obţină fonduri europene de maximum 38.000 de euro, în urma unui concurs de planuri de afaceri care ar urma să aibă loc în vara anului 2018, în cadrul unui proiect derulat prin linia de finanţare Diaspora Start-Up”, mai spune ministra.

La sfârşitul lunii februarie, ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, şi preşedintele ANOFM, Cristiana Barbu, au semnat trei proiecte cu finanţare europeană în valoare totală de 9,7 milioane de euro pentru integrarea tinerilor şomeri pe piaţa muncii din România. Două dintre proiecte vizează schemele naţionale de ucenicie şi stagii şi oferă sprijin financiar nerambursabil angajatorilor care organizează programe de ucenicie la locul de muncă sau stagii pentru absolvenţii de învăţământ superior.

Cel de-al treilea proiect, având o valoare de 460.000 de euro, vizează activitatea tinerilor NEETs (Not in Education, Employment or Traininf/care nu sunt înscrişi într-un program de educaţie, ocupare sau formare profesională). Concret, prin acordarea unei prime de activare, se urmăreşte stimularea ocupării în rândul tinerilor.

„În ţară se întâmplă lucruri bune care trebuie comunicate. Aşa cum am mai spus, trebuie să convingem 10 milioane de români de peste graniţă că România nu i-a uitat şi astfel să-i ajutăm să nu uite România şi trebuie să găsim căile prin care aceşti români să continue să fie conectaţi la realităţile noastre şi mai ales implicaţi în dezvoltarea societăţii româneşti”, este de părere ministrul Natalia Elena Intotero.

Andreea Perhaiță, Cuget Liber 02.03.2018