Politica locală în Mangalia

27 februarie 2017

Datorii de milioane de lei. Un teren din Neptun al fraţilor Micula, scos la vânzare. Printre creditori, şi o firmă concurentă

Filed under: Sudul litoralului — lucian visa @ 12:02

Fiscul constănţean organizează în ultima zi a lunii februarie o licitaţie pentru vânzarea unui teren de peste 2.200 metri pătraţi, amplasat în staţiunea Neptun. Imobilul, care nu este aferent vreunui hotel, aparţine debitorului Hotel Club Estival 2002 SA, firmă controlată de fraţii Ioan şi Viorel Micula. Foarte interesant este faptul că printre creditorii care urmăresc silit Hotel Club Estival 2002 SA se află o firmă concurentă, deţinută de Linica Stan, fosta şefă a THR Marea Neagră.

ANAF organizează pe 28.02.2017 o licitaţie la sediul său din Mangalia pentru vânzarea unui teren de 2.256 metri pătraţi, amplasat în vecinătatea hotelului Romanţa, din staţiunea Neptun. Suma de pornire a licitaţiei este de 756.799 lei, fără TVA. Bunul debitoarei Hotel Club Estival 2002 SA este grevat de mai multe sarcini, precum cea a creditorului AJFP Constanţa, prin procesul verbal de sechestru încheiat în septembrie 2013, Primăria Mangalia, prin procesul verbal de sechestru din ianuarie 2014, Grand Services SR, prin urmărirea silită începută în 2015 pentru suma de 82.550 lei, dar şi SFM Mangalia, prin dosarele de sechestru din aprilie 2015, respectiv ianuarie 2016.

Micula, executat de fina lui Iorguş

Hotel Club Estival 2002 SA administrează hotelul Slatina şi este deţinută de milionarii Micula, cei care mai au pe litoralul românesc mai bine de 10 hoteluri, în staţiunile Netun, Olimp şi Mamaia. O mega afacere care a produs, de la debutul său, în urma privatizării marca Agathon din anul 2002, numai pierderi afaceriştilor bihoreni, dar şi imaginii turismului de pe litoral. Firma a raportat pentru anul 2015 o cifră de afaceri de 1.370.896 lei şi pierderi de 176.378 lei, cu 27 de angajaţi, dar şi datorii totale de 3.191.320 lei.

Hotel Club Estival 2002 SA apare în evidenţele ANAF cu datorii la stat de aproae 380.000 lei. Interesant este faptul că printre creditorii care execută silit firma fraţilor Micula este una a concurenţei directe, pe baza unor servicii pe care hotelul milionarilor le-a cumpărat de la alţii, deşi afaceriştii au în Neptun şi o firmă care se ocupă exact cu aşa ceva. Este vorba despre Grand Services SRL, în fapt o spălătorie profesională din Neptun, care execută silit Hotel Club Estival 2002 SA pentru 82.500 lei.

Grand Service SRL este administrată de Liana Becheru, fina fostului primar şi deputat Zanfir Iorguş, dar şi asociata lui Aurel Stan (soţul Linicăi Stan, consilier local şi fostă şefă a THR Marea Neagră) în hotelul Corsa. Partea ciudată e că cei care conduc firma în numele fraţilor Micula au rămas datori tocmai concurenţei pentru servicii de spalatorie, in conditiile ]n care în care acesta este domeniul de activitate al Service Neptun 2002 SA, parte a grupului de firme controlat de milionari.

Rocsana CRISTEA, Replica 27.02.2017

26 februarie 2017

Sorin Mihai: Tema de discuție nr. 3. Trecerea patrimoniului SPADPP și SPAS în administrarea primăriei

Filed under: administraţie publică — lucian visa @ 17:51

Toți am protestat, pe bună dreptate, pentru faptul că în plin sezon estival iluminatul public stradal aproape că nu a existat, pentru că spațiile verzi numai verzi nu erau, pentru că Mangalia a fost deficitară la curățenie. Puțini știu că toate acestea țin de contractele pe care le-a încheiat SPADPP. Nici acum nu este rezolvată problema iluminatului public stradal: este beznă printre blocuri, căci contractele cu firmele de întreținere sunt în stand-by. Nici acum nu avem o situație clară a administrării spațiilor verzi: este posibil ca primăvara să vină fără amenajări florale, iar municipiul să prezinte tot o imagine deplorabilă. Cum a rămas cu Polaris nu mai știu, dar situația nu este limpede, în niciun caz.
Așadar am avut o administrare proastă și păguboasă, care ne-a adus prejudicii de imagine, ca municipiu și ca stațiune, dar și financiare (Curtea de Conturi a imputat cheltuirea unor sume pentru prestarea serviciilor în cadrul acestor contracte „cu cântec”). Nu am văzut, de când sunt consilier local, vreun raport al SPADPP prin care să se explice toate aceste neajunsuri, care să prezinte soluții pentru crizele prin care am trecut. Am primit, în schimb, raportul Curții de Conturi care incriminează felul în care a funcționat ADPP. Iar problemele semnalate nu sunt de ieri, de azi. Se dovedește că fost o regie care a gestionat execrabil banul public, creând numeroase căi de scurgere către unii sau alții. De ce nu trebuie să lăsăm lucrurile așa este, sper, evident pentru oricine.
Un coleg din consiliul local se dă de ceasul morții prin Poiana lui Iocan pe care și-a creat-o pe internet (și al cărei staroste este), referitor la această temă, acuzându-mă de nu știu ce gogomănii. Dacă avea vreo nelămurire, mă contacta să discutăm. Acum este tardiv, din punctul meu de vedere, pentru că îi consider parteneri de discuție numai pe cei care au bărbăția de a-mi vorbi direct și care nu ajung să bată câmpii, ci iau în discuție rezolvarea unor probleme, nu acutizarea acestora.
Contraargumentul pe care l-am auzit adesea este că desființarea nu ar rezolva problema, că de preferat ar fi numirea unui alt director. Mă îndoiesc. Când sistemul dezvoltat acolo a dus la prejudicii însemnate, înseamnă că trebuie regândit totul. Este ca și cum ai spune că și Caritas-ul, și FNI-ul ar fi trebuit să continue. O spun clar pentru toată lumea: nu angajații ADPP care nu aveau putere de decizie sunt vinovați, la fel cum nici casierii de la ghișeele FNI nu au furat din banii oamenilor. Fără voie, au intrat într-un joc murdar orchestrat de cei care țineau butoanele și au avut de suferit, la rândul lor. Directorul ADPP este un fel de primar numit peste un buget, un coordonator secundar de credite care nici măcar în fața electoratului nu va deconta ceea ce face.
Disfuncționalitățile erau pasate până acum, ca vină, între SPADPP și primărie. Serviciile administrației locale merg prost, este vizibil cu ochiul liber. Așadar sistemul trebuie să fie regândit, pornind de la alte premise. Descentralizarea, externalizarea serviciilor sunt, pe acest coridor, experimente eșuate. Din punctul meu de vedere, salubritatea, transportul local, spațiile verzi etc – toate trebuie să fie oferite direct de către administrația locală, nu prin contracte cărora le apar peste noapte acte adiționale. Iar pentru aceasta nu putem să folosim cercurile vicioase create în jurul beneficiarilor sistemului pus la punct în regie. Mai mult, este de preferat să angajăm oameni din Mangalia care să lucreze în cadrul acestor servicii, decât să se încheie contracte de care apoi tot noi să ne plângem, deoarece umflă facturile și operează după bunul-plac.
Unii vor spune că există și un pericol: controlul va fi deținut de un singur om. Da, însă și responsabilitatea. Pe de o parte, sunt convins că în ultimii 20 de ani a fost la fel legat (cu mici pauze temporale), iar o schimbare serioasă poate avea loc numai odată cu modificarea legislației românești, care oferă portițe. Pe de altă parte, ce este oare de preferat: pasarea răspunderii, ca până acum, ori discuția cu subiect și predicat despre cel care se va face vinovat? Aruncarea pisicii peste gard nu ne-a adus, până acum, decât mai mulți vinovați și nicio rezolvare.
Concluzia personală este simplă: varianta în care ne este clar tuturor cine este responsabil pentru gestionarea bugetului municipiului și cine are obligația de a face să funcționeze adecvat serviciile publice este logică, simplă, lipsită de ambiguitate. Îmi doresc să fie exprimate și opinii cu privire la tema de discuție, dar sunt interesat numai de cele argumentate și de cele care trec de zona pătimașă și oferă soluțiile optime, raționale.

Sorin Mihai, Facebook

25 februarie 2017

CJC, daruri „otrăvite” pentru Mangalia? „Ne dau nişte ruine. Le-au ţinut până le-au făcut praf”

Filed under: administraţie publică — lucian visa @ 17:33

Primăria Mangalia va prelua în administrare Grădinile de vară Saturn şi Venus, imobile aflate în prezent în patrimoniul Consiliului Judeţean Constanţa, dacă aleşii judeţeni îşi vor da votul în acest sens. Proiectul de hotărâre se află pe ordinea şedinţei CJC de marţi, 28 februarie. 

Încă de acum patru ani, Primăria Mangalia a solicitat Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor „România – Film” ca Grădina de Vară Saturn şi Grădina de Vară Venus să revină în administrarea municipalităţii. Din diferite motive, acestei solicitări nu i s-a dat curs, iar cele două clădiri au ajuns în cele din urmă în curtea Consiliului Judeţean Constanţa.

Anul trecut, pe 22 septembrie, Consiliul Local Mangalia vota o hotărâre prin care îşi exprima acordul însuşirii în domeniul public al municipiului şi în administrarea consiliului a imobilelor Grădina de vară Saturn şi Grădina de vară Venus. În urma acestei solicitări, marţi, 28 februarie, Consiliul Judeţean va vota proiectul de hotărâre prin care cele două obiective să intre în administrarea municipiului Mangalia.

Potrivit memoriilor justificative, cele două grădini de vară au nevoie de reparaţii capitale: „În prezent, din Grădina de vară Venus au rămas doar zidurile, ecranul, cabina de proiecţie, construcţia în care se găseşte grupul sanitar, care este complet dezafectat. Aducerea acestuia la stadiul de funcţionare presupune reparaţii capitale de reconstrucţie a clădirii şi de retehnologizare.

În ceea ce priveşte Grădina de vară Saturn, aceasta necesită reparaţii anuale, prin specificul imobilului, condiţiile climaterice deteriorând continuu starea acesteia (vopsirea scaunelor deteriorate, repararea şi vopsirea ecranului, zugrăvirea şi repararea zidurilor interioare şi exterioare, deoarece, pe unele porţiuni, tencuiala este căzută, repararea grupurilor sanitare)”.

„Acum, ce să facem cu ele?“Deşi transferul acestor proprietăţi se face la solicitarea administraţiei publice locale din Mangalia, aceasta nu mai este la fel de încântată de idee. Reprezentanţii Primăriei spun că aceste grădini de vară trebuiau trecute în administrarea Consiliului Local atunci când mai erau încă în picioare, şi nu acum când au ajus o ruină.

„De fapt, Consiliul Judeţean ne dă nişte ruine. Noi le-am cerut de mult timp aceste imobile, când se mai putea face ceva acolo, când costurile de reabilitare ar fi fost mult mai mici. Acum, ce să facem cu ele? Au rămas doar pereţii din ele şi aceia stau să se prăbuşească. Nu înţelegem ce s-a urmărit de fapt cu aceste grădini de vară. Le-au ţinut până le-au făcut praf şi apoi ni le dau ruină. Noi le vom prelua aşa şi vom căuta să le repunem în circuit”, ne-au declarat reprezentanţi ai Primăriei Mangaliei.

Investiţii private pentru reabilitarea lorPotrivit administraţei locale, după preluare aceste imobile vor fi evaluate şi expertizate pentru a se vedea exact starea lor de degradare:

„Trebuie să vedem să nu se dărâme. După care, cea mai bună variantă pentru a le reda funcţionalitatea este concesionarea lor unor agenţi economici privaţi. Ei le vor reabilita, moderniza şi le vor redeschide publicului, având obligaţia să nu le schimbe destinaţia şi obiectul de activitate. Altă variantă ar fi să le reabilităm noi, cu bani de la bugetul local, dar trebuie să găsim surse de finanţare, ceea ce va fi foarte greu.

Pe aceeaşi idee mergem şi cu Cinematrograful „Pescăruşul” şi Grădina de vară Farul, ambele din Mangalia, pe care le-am preluat la începutul anului trecut. Cu acestea va fi poate puţin mai uşor deoarece se află în municipiul Mangalia şi cred că se găsesc investitori doritori să deschidă aici primul cinematograf din sudul judeţului. În momentul de faţă, cine vrea să vadă un film la cinema trebuie să meargă la Constanţa, pentru că în Mangalia nu există niciunul”.

Cosmin Zaporojan, Cuget Liber 25.02.2017

23 februarie 2017

Dezbaterea pe buget, amânată. Iată, cât ne costă iluminatul de sărbători, colindătorii, paza şi studiile de fezabilitate!

Filed under: administraţie publică — lucian visa @ 15:43

Puţini cetăţeni ai Mangaliei au decis, ieri, să se intereseze de soarta bugetului primăriei pe 2017 şi au participat la întâlnirea organizată pentru dezbaterea acestuia. Deşi amânat de două ori, bugetul nu a stârnit decât interesul unui grup restrâns de cetăţeni, iar aceştia au venit să apeleze la bunăvoinţa aleşilor pentru soluţionarea unei foarte vechi probleme, aceea a utilităţilor din cartierele Dobrogea I şi II. Cum discuţiile au fost unele punctuale, axate numai pe aceste doleanţe, s-a luat decizia unei noi amânări, pentru luni, 27 februarie, la o oră ce va fi anunţată de primărie. O nemulţumire a celor prezenţi în sala de şedinţe, în special a consilierilor locali de opoziţie, a fost aceea că bugetul a fost postat, public, pe site-ul primăriei, cu numai 24 de ore înaintea dezbaterii lui, deci, într-un interval de timp prea scurt pentru a putea fi aprofundat.

În mare, bugetul Mangaliei pe 2017 se cifrează la aceeaşi sumă ca acum un an: din cotele defalcate pe impozitul pe venit s-au încasat, în 2016, 27,1 milioane de lei, iar specialiştii primăriei preconizează o sumă egală şi anul acesta. În schimb, angajaţii primăriei sunt ceva mai optimişti în privinţa impozitului încasat, pe clădiri, de la persoanele fizice: de la 2,1 milioane de lei la 2,4 milioane de lei, dar şi de la persoanele juridice: de la 7,4 milioane de lei la 8 milioane de lei. Tot în agenţii economici stă nădejdea funcţionarilor din primărie şi la capitolul încasări taxe şi impozite pe terenuri, aceştia estimând o creştere fulminantă a gradului de colectare: de la 2,6 milioane de lei în 2016, la 4,2 milioane de lei anul acesta (trecând, desigur, peste faptul că mai sunt de recuperat, la acest capitol, aproape 8 milioane de lei din anii precedenţi).

Taxele speciale ar mai aduce la bugetul local, anul acesta, 300.000 de lei, iar veniturile obţinute din autorizaţiile de funcţionare ar mai aduce un plus de 1,4 milioane de lei.

4,67 milioane de lei, la dispoziţia primăriei!

Din aceste venituri, capitolul Primărie are alocaţi 4,67 milioane de lei. Printre cheltuielile preconizate anul acesta se numără: deplasările în ţară – 15.000 de lei şi din străinătate – 10.000 de lei, cărţile şi publicaţiile- 38.000 de lei, consiliere şi expertiză – 100.000 de lei, reclamă şi publicitatea – 100.000 de lei, protocolul – 30.000 de lei, echipamentele IT – 80.000 de lei, alături de licenţe de programe şi echipamente speciale – 77.000 de lei.

Evidenţa Populaţiei are alocat, pentru salarii şi alte cheltuieli, un buget de 325.000 de lei, în această sumă fiind incluse reparaţiile curente – 20.000 de lei şi cheltuielile de votare – 60.000 de lei.

Poliţia Locală se laudă cu numai puţin de 1,5 milioane de lei pentru anul în curs, din care numai salariile se cifrează la un milon de lei. Pentru carburant au fost propuşi 80.000 de lei, pentru uniforme şi echipamente – 75.000 de lei, pentru muniţie – 12.000 de lei, iar pentru camere video mobile – 23.000 lei.

Învăţământului i-au fost alocaţi 4,1 milioane de lei, din care subvenţionarea taberelor şcolare se ridică la 250.000 de lei. Defalcat, pentru fiecare instituţie de învăţământ, aceşti bani au fost împărţiţi astfel: Grădiniţa nr. 1 – 69.000 de lei, Grădiniţa nr. 7 – 107.000 lei, Grădiniţa nr. 2 – 50.600 de lei, Grădiniţele nr. 3 şi 5 – 234.000 lei, Şcoala nr. 1 – 356.000 lei, Şcoala nr. 4 – 8.000 de lei, Şcoala nr. 2 – 309.000 lei, Şcoala nr. 3 – 284.000 lei, Şcoala nr. 5 – 152.800 lei, Liceul Callatis – 412.000 lei, Colegiul Economic – 292.000 lei, Liceul Tehnologic – 514.000 lei. Bursele şcolare vor scoate din buget 544.000 lei.

Biobaza: din 169.500 de lei repartizaţi, numai 3.000 de lei pentru hrana câinilor!

Capitolul Sănătate a primit, în propunerea bugetară, 2,4 milioane de lei. Mult mai generoase s-au simţit autorităţile locale în ceea ce priveşte Cultura, cadorisită cu 5,33 milioane de lei. Printre cheltuielile de anul acesta se numără 906.000 lei pentru Centrul Cultural (din care numai puţin de 750.000 de lei revin salariilor angajaţilor), 26.868 lei pentru iluminatul şi încălzitul Grădinii de Vară, 3 milioane de lei pentru Proiectul Callatis – Istorie la Malul Mării, 600.000 pentru Sport, 300.000 de lei pentru Culte religioase.

Serviciul de Asistenţă Socială va avea 8,6 milioane de lei, din care va aloca 168.000 lei Creşei, 232.000 Cantinei Sociale, 562.000 Căminului de Bătrâni, 384.000 lei locuinţelor sociale, iar pentru lemne şi ajutoare sociale – 621.000 lei.

Biobaza are alocaţi, anul acesta, 169.500 lei, din care, pentru hrana câinilor fără stăpân doar 3.000 de lei!

Tot în bugetul local au mai fost prevăzuţi banii de Salvamar – 870.000 de lei, pentru taxe judiciare şi onorarii – 250.000 de lei, dar şi sume pentru mentenanţa fântânilor arteziene – 50.000 de lei, paza obiectivelor şi pentru sustenabilitatea proiectelor Parc Evergreen – 400.000 de lei şi Aleea Teilor – 150.000 lei, paza obiectivelor aflate în subordinea primăriei – 500.000 de lei, iluminatul de sărbători şi pachetele pentru colindători – 150.000 de lei. Salubrizarea – deszăpezirea şi dezinsecţia vor scoate, din bugetul local – până la o proximă rectificare – 3 milioane de lei, iar înfiinţarea trotuarelor şi tramei stradale în Cartier Dobrogea I – 450.000 de lei.

18 DALI-uri şi SF-uri, în valoare de 1,3 milioane de lei!

Nu în ultimul rând, primăria va aloca, anul acesta, numai puţin de 1,3 milioane de lei pentru studii de fezabilitate şi DALI (documentaţii pentru avizarea lucrărilor de intervenţie).

Iată, care sunt acestea:

  • Reabilitarea clădirii Poliţiei Locale şi Serviciului Social – 75.000 de lei
  • Expertiză Grădiniţa pentru Romi (din cartierul Barăci) – 20.000 de lei
  • Reabilitare termică şi extindere Ion Bănescu – 75.000 de lei
  • Reabilitare termică şi extindere Liceul Callatis – 75.000 de lei
  • Reabilitare termică şi extindere Şcoala Sfântul Apostol Andrei – 75.000 de lei
  • Reabilitare termică şi extindere Grădiniţa nr. 3 – 75.000 de lei
  • Restaurarea Bisericii Sfântul Gheorghe – 75.000 de lei
  • Restaurarea Basilicii Siriene – 75.000 de lei
  • Înfiinţarea Centrului Social pentru Bătrâni – 75.000 de lei
  • Documentaţia Proiectului Unbounded Tourism at Black Sea 3D – 75.000 de lei
  • Cadastru şi intabulare pentru Cinematograful Pescăruş – 20.000 de lei
  • Documentaţia pentru Proiectul Dezvoltare Turistică în staţiunea Saturn – 150.000 de lei
  • Documentaţia pentru Proiectul Dezvoltare Turistică în staţiunea Venus – 75.000 de lei
  • Documentaţia pentru Proiectul Dezvoltare Turistică în staţiunea Jupiter 000 de lei
  • Documentaţia pentru Proiectul Dezvoltare Turistică în staţiunea Cap Aurora – 75.000 de lei
  • Documentaţia pentru Proiectul Dezvoltare Turistică în staţiunea Neptun Olimp – 75.000 de lei
  • SF pentru înfiinţare cimitir – 40.000 de lei
  • Documentaţia pentru reabilitarea Blocului Pescăruş – 90.000 de lei.

Prin urmare, administraţia publică locală nu duce lipsă de bani, dimpotrivă, are la dispoziţie un buget extrem de generos. Rămâne de văzut dacă aceste sume colosale se vor regăsi în unităţi de învăţământ moderne, în infrastructură de calitate, agendă bogată de evenimente cultural-artistice, turism de calitate şi servicii performante ale funcţionarilor publici.

Din momentul aprobării bugetului, care nu este bătut în cuie, existând în viitor, multe rectificări, autorităţile nu vor mai putea să se scuze, să vină cu pretexte, să invoce greaua moştenire şi nici să lanseze tot felul de motivaţii, deoarece au la dispoziţie sume astronomice de bani.

Aşa cum au precizat ieri, cetăţenii nu mai doresc să audă scuze şi justificări, ci vor să vadă că, în sfârşit, municipiul se mişcă în direcţia potrivită, cu atât mai mult, cu cât problemele lor sunt numeroase şi acutizate de la un an la altul.

editiadesud.ro 23.02.2017

21 februarie 2017

Taxele și impozitele

Filed under: ALDE,Mişcarea Populară — lucian visa @ 11:47

Sorin Mihai facebook. Tema de discuție nr. 2. Ce s-a hotărât: taxele și impozitele.

Puteam avea diferite variante de abordare: prima ar fi constat în stabilirea la valori minime, situație în care bugetul municipiului ar fi fost, evident, tot minim (ceea ce i-ar fi dat posibilitatea să arunce vina pe consilierii locali: nu au aprobat, așadar nu putem să rezolvăm problemele orașului: să investim, să asfaltăm, să reparăm etc). Nu ar fi fost ceva nou: anul 2016 a avut stabilite la minimum sau chiar eliminate taxe și impozite, pentru că era an electoral, iar logica fostului consiliu local a fost să nu îi dea bani primarului ca să-și facă din aceștia campanie. Poate așa s-ar fi întâmplat, n-am fost membru în acel consiliu local ca să pot vorbi în numele lor. Cert este că nu mai suntem în campanie electorală și de acum încolo trebuie să ne gândim dacă și cum reușim să punem pe picioare Mangalia. Nu îmi propun să vorbesc în numele primarului aflat la al doilea mandat. Pun în discuție cele două variante care țin de acțiunile mele în consiliul local: pot ori să creez premisele dezvoltării orașului, ori să blochez și ceea ce se mai face, cu chiu, cu vai (de ce nu se face mai nimic ori de ce se face cu greu ori tardiv este o altă discuție. „Vox populi, vox dei!” – Mangalia a hotărât să „mergem înainte”, așa că vânătoarea de vrăjitoare este irelevantă).
A doua variantă, referitor la deciziile pe taxe și impozite ar fi să aprobăm cu amendamente (apropo, acestea se fac, de obicei, în comisiile de specialitate, nu în ședința CL; o soluție elegantă, care să elimine circul, ar fi și o întâlnire prealabilă sau transmiterea acestora prin e-mail, anterior ședinței), astfel încât să putem la finalul anului bugetar să dovedim că noi, Consiliul Local, nu am creat nicio piedică în rezolvarea problemelor, orice disfuncționalitate fiind, din acest moment, imputabilă executivului, cu alte cuvinte – în curtea primarului.
Înțeleg opoziția, dar nu pe cea față de oraș și față de funcționarea administrativă. Opoziția poate fi și constructivă, poți să ai puncte de vedere exprimate prealabil, dacă nu ții neapărat să transformi în circ orice ședință. Aș fi apreciat intervențiile consilierilor locali ALDE dacă procedau constructiv. Dacă înaintea ședinței din 21 decembrie dumnealor ar fi trimis prin e-mail materialul pe care l-a citit domnul Bociog în ședință, toate greșelile puse pe seama executivului ar fi putut fi verificate, corectate. Însă dumnealor s-au folosit de materialul redactat doar pentru a apărea în fața camerelor de luat vederi și pentru a forța blocarea proiectului HCL. Nu și-au propus niciun moment să lucreze în beneficiul cetățeanului, deoarece demersurile lor au fost exclusiv de blocare a administrației și cam atât. Fiindcă nu au creat posibilitatea de a se verifica materialul lor în prealabil, acesta a rămas la nivelul punctelor de vedere exprimate populist în ședință, puncte de vedere pe care am înțeles că și le susțin acum în instanță. Fiecare înțelege implicarea cum poate. Zona populistă, arțăgoasă și lipsită de construcție din Consiliul Local a fost și este aglomerată până la ambuteiaj.
Când am propus în respectiva ședință a consiliului local (propunere în derizoriu, pentru a sublinia populismul deșănțat ce se manifesta în sală) ca toate taxele și impozitele să fie ZERO în acest an, cei care se reclamă a fi singura opoziție au făcut ochii mari și nici nu au luat în seamă, dovadă clară a faptului că până și ei consideră că există o limită în aberații. Dar să ducem mai departe aberația: ce-ar însemna să nu mai plătim niciun ban către bugetul local? Iată o temă de discuție interesantă, măcar de amorul artei.
Nu sunt avocatul executivului ori al primarului. Consider și eu că se fac prea multe greșeli în redactarea proiectelor HCL, iar cauzele pot să ne ducă mult și bine în domeniul supozițiilor. Pe de o parte, nu am experiența unui CL anterior sau a executivului cu state vechi ca să le descopăr, dar nici nu vreau să mă folosesc de această experiență: s-au făcut prea multe măgării, de-a lungul anilor, ca să mai acord credibilitate totală unora sau altora. Pe de altă parte, avizul de legalitate al juriștilor, referatele departamentelor din primărie sunt o asumare a corectitudinii redactării proiectelor. Rolul consiliului local este de a aprecia oportunitatea proiectelor pentru Mangalia, nu de a se substitui celor care se află în executiv.
Putem să consiliem expertiza în funcție de domeniul în care activăm (de exemplu, pentru învățământ mi-am expus punctul de vedere de fiecare dată când mi-a fost solicitat ori când am avut ocazia, fără să fac paradă sau circ în ședințe ori prin vreo „Poiană a lui Iocan”). Bine, aici ar fi loc de o altă observație: unii dau impresia că sunt experți în toate, deși CV-ul lor nu oferă justificări pentru „atotpricepere”. Dar în această situație discutăm de perdelele de fum ori de habarnismul cu accente docte al unora care folosesc populismul cu efecte maxime, din păcate.

Comunicat ALDE Mangalia: Domnule Mihai Sorin, tocmai v-ati dat cu părerea într-un domeniu în care ati dovedit că nu vă pricepeti deloc!

Domnule Mihai Sorin,

Ma vad nevoit sa dau un raspuns comunicatului pe care tocmai l-ati transmis: “Ce s-a hotărât: taxele și impozitele”, dat fiind ca abunda in afirmatii lipsite de orice suport si denota o inadmisibila lipsa de informare a celui care l-a scris, in calitatea sa de consilier local, precum si o incercare, infantila, as putea spune, de a dezinforma opinia publica.

O voi lua punctual:

“Puteam avea diferite variante de abordare” spuneti. Diferite in cadrul stabilit de lege, respectiv Codul Fiscal. Stabilirea unor taxe mai mari decat cele prevazute de lege sau fara a indeplini conditiile cerute de lege nu mai este “o varianta de abordare” sau o optiune, ci incalcarea legii. Fapt despre care ati fost informat si totusi ati votat. Prin ridicarea mainii, asa cum prevede legea.

Mai mult, in caz ca nu ati fost curios sa cititi legea pentru ca “avizul de legalitate al juriștilor, referatele departamentelor din primărie sunt o asumare a corectitudinii redactării proiectelor “minimul stabilit de lege in cazul impozitelor pe cladiri, caci acolo este marea problema, este de 0,2%. Deci povestea cu “anul 2016 a avut stabilite la minimum sau chiar eliminate taxe și impozite, pentru că era an electoral“, la care faceti referire este total neadevarata.

In anul 2016, impozitul pe cladiri a fost de 1%, adica de 5 ori mai mare decat minimul stabilit de lege. Asta a dus totusi la o mai buna colectare si la un buget mai generos fata de 2015, din care s-au putut plati avocati cu milioane de euro. Plati pe care le-ati votat de asemenea. Presupun ca le-ati considerat, asa cum spuneti, “în beneficiul cetățeanului “.

“Dacă înaintea ședinței din 21 decembrie, dumnealor ar fi trimis prin e-mail materialul pe care l-a citit domnul Bociog în ședință, toate greșelile puse pe seama executivului ar fi putut fi verificate, corectate”, spuneti dumneavoastra, cu referire la consilierii ALDE si neregulile semnalate de acestia.

Domnule Sorin Mihai, obligatia stabilita de lege este a executivului de a transmite materialele cu 7 zile inainte de sedinta si de a organiza o dezbatere publica pe marginea proiectului de taxe si impozite. Lucru pe care executivul nu l-a facut, dar asta nu v-a impiedicat sa votati acele taxe.

Proiectul de taxe ne-a fost transmis, daca va amintiti, cu doua zile inainte de sedinta. Era obligatia dumneavoastra sa-l cititi, sa-l analizati si sa-l confruntati cu legea. Precum era si obligatia noastra. Noi am facut-o. Dumneavoastra de ce nu? Singura neregula pe care ati gasit-o la acest proiect a fost ca nu s-au acordat scutiri de impozite masinilor hibride. Amendament pe care nici dumneavoastra nu l-ati transmis colegilor consilieri pe mail pentru a putea fi analizat, daca tot tineti atat de mult la comunicare.

Dar analiza de legalitate, oportunitate si moralitate pana la urma, trebuie sa si-o faca fiecare consilier local in parte, domnule Mihai Sorin, si sa voteze, in limitele legii, asa cum ii dicteaza constiinta si in asentimentul celor care l-au ales sa-i reprezinte.

“Putem să consiliem expertiza în funcție de domeniul în care activăm”, mai spuneti. Tocmai v-ati dat cu parerea prin acest comunicat intr-un domeniu in care ati dovedit ca nu va pricepeti deloc. Oricat de nepriceputi v-am parea noi, cei de la ALDE, raspunsul Consiliului Concurentei arata clar ca amendamentele pe care le-am facut noi au fost corecte, iar votul dumneavoastra, nu.

Cat despre populism, cred ca aceasta incercare a dumneavostra de a drege busuiocul cu un comunicat lipsit de onestitate spune tot ceea ce era de spus.

Leonard Tanase, presedinte ALDE Mangalia, consilier municipal.

19 februarie 2017

Vasiliev a pierdut! Aleşii locali de la UNPR vor deveni membri PMP

Filed under: Mişcarea Populară — lucian visa @ 19:46

Marian Vasiliev îşi poate lua gândul de la UNPR! Instanţa i-a dat dreptate lui Valeriu Steriu, prin urmare, fuziunea PMP- UNPR poate avea loc, iar toţi aleşii locali de la UNPR devin membri PMP!

Replica 16.02.2017

15 februarie 2017

Comunicat ALDE din 15.02.2017

Filed under: ALDE — lucian visa @ 17:02

Dragi locuitori ai Mangaliei,

Consiliul Concurentei este in acord cu demersul consilierilor ALDE Mangalia, Tănase Leonard, Bociog Dragoș și Nicolae Moroianu, privind ilegalitatea HCL 114/21.12.2016, care stabilește taxe și impozite mărite nejustificat și în contradicție cu legea cu până la 300% pentru firmele cu activitate în Mun. Mangalia și care impune taxe speciale și de autorizare în mod ilegal. Petitia consilierilor ALDE Mangalia a primit un răspuns din partea Consiliului Concurenței prin care constată ca fiind corect semnalate încălcările abuzive ale Codului Fiscal și ale legislației în vigoare și în care se specifică faptul că a fost solicitată analizarea legalității acestei hotărâri de către Instituția Prefectului județului Constanța.

De asemenea, Consiliul Concurenței a transmis către Curtea de Conturi a României petiția formulată de consilierii ALDE Mangalia, cu solicitarea ca această instituție să efectueze un control cu privire la legalitatea majorării impozitelor și taxelor peste limita maximă prevăzută de Codul Fiscal și stabilirea ilegală a taxei de promovare turistică și a taxei pentru eliberarea autorizației de funcționare pentru toți agenții economici, deși Codul Fiscal nominalizează expres categoriile de activități ce intră sub incidența acestei autorizări.

Solicităm totodată consilierilor locali PNL și UNPR să nu mai voteze cu lejeritate, din obediență, proiecte de hotărâri ilegale și în detrimentul locuitorilor și agenților ecomomici din Mangalia.

Așa cum v-am transmis și anterior, vom continua demersurile nostre pentru intrarea pe un făgaș al normalității și pentru o guvernare locală în interesul cetățenilor Mangaliei, nu în interes personal, și vă vom informa permanent cu privire la rezultatele acțiunilor noastre.

Vă atașăm pentru informare răspunsul primit de la Consiliul Concurenței.

Cu deosebită stimă,

Consilierii Locali ALDE Mangalia,

Tănase Leonard

Bociog Dragoș

Moroianu Nicolae

Rezultatele selecţiei dosarelor candidaţilor pentru desemnarea membrilor CA al S.C.Goldterm Mangalia S.A.

Filed under: administraţie publică — lucian visa @ 13:02

mangalia.ro

14 februarie 2017

Căldura – articol sugerat de un cititor

Filed under: Sudul litoralului — lucian visa @ 15:41

Un cititor mi-a scris următorul mail :

In anii trecuti erau adevarate polemici pe blogul dvs. in legatura cu caldura din oras,ca se dadea prea multa,ca se dadea si cand era prea cald afara si la ce pret era furnizata,s-au pus si liste de intretinere de la cateva asociatii din oras.
In iarna asta care a fost foarte lunga si geroasa vad ca nimeni nu a mai deschis gura, sa inteleg ca toata lumea e multumita si ca cei care comentau in trecut si-au montat toti centrale de apartament sau s-au mutat la case /vile?
Am un apartament de 47mp si pe decembrie am platit 630 ron,iar pe ianuarie trebuie sa platesc 720ron,ceea ce mi se pare enorm de mult. Niciodata pe timpul pacurii n-am platit atat(am avut intro luna ianuarie undeva la 550 ron).

Dacă aveți ceva de comentat vă rog s-o faceți.
Eu am comentat iernile trecute că se dădea prea multă căldură. Între timp mi-am montat robineți termostatați și am rezolvat problema la mine. Acum am nonstop 23 de grade. De plătit am plătit cam jumate din ceea ce a scris comentatorul de mai sus, la un apartament de 68 mp. Apartamentul e izolat cu polistiren de 10. Majoritatea apartamentelor din bloc sunt și ele izolate.

Sindicaliştii susţin că acţionarul coreean vrea să vândă! Şantierul DMHI cu un picior în groapă! Datorii de aproape 800 de milioane de dolari

Filed under: Sudul litoralului — lucian visa @ 15:26

Situaţie alarmantă în ceea ce priveşte soarta şantierului de la Mangalia! Daewoo- Mangalia Heavy Industries apare pe lista neagră cu datorii de aproximativ 800 de milioane de dolari. Problema nu este una nouă, însă de data aceasta ministrul Economiei, Alexandru Petrescu, a făcut o vizită la DMHI pentru a identifica eventualele soluţii de redresare. Mai mult decât atât, s-a adus în discuţie şi posibilitatea ca activitatea şantierului să fie diversificată: de la construire de nave la reparaţii şi livrare de componente.

Ape tulburi la şantierul naval din Mangalia! Datoriile însumate de-a lungul anilor îngroapă afacerea, iar mii de oameni riscă să rămână fără loc de muncă. „A fost o vizită informală, momentan, pentru a stabili împreună cu conducerea DMHI o eventuală întâlnire la Ministerul Economiei şi pentru a identifica eventualele soluţii pentru rezolvarea problemei sociale, în primul rând. La ora actuală sunt aproximativ 6.000 de angajaţi, aproape 3.000 care lucrează efectiv şi ceilalţi 3.000 fiind subcontractanţi. Nu aş vrea ca situaţia de la DMHI să se transforme într-o situaţie socială în sudul judeţului. Sunt ferm convins că se vor găsi soluţii”, a precizat Marius Horia Ţuţuianu, preşedintele CJC.

Vizita oficialului de la Bucureşti nu a fost în zadar, acesta propunând diferite piste de soluţionare a problemelor cu care se confrunt compania. „Sunt probleme ce trebuie clarificate. Vorbim totuşi de 5 ani de zile de când acest agent economic înregistrează pierderi din exploatare, chiar şi în an de vârf când au livrat 11-14 nave anual. Daewoo Coreea înregistrează probleme la nivel mondial! Toate unităţile de producţie sunt sub un oarecare disstres financiar. Voi lua chiar iniţiativa de a adresa Guvernului coreean pentru a înţelege mai bine care este pachetul de asistenţă financiară către Daewoo Coreea căci ceea ce impactează acolo, evident are un impact la nivel global. Cred că ei trebuie să crească puţin în autonomie la nivel de funcţionalitate în România”, a precizat Alexandru Petrescu, ministrul Economiei.

Proritară rămâne masa muncitorească! „Vreau să văd exact nivelul de angajament pe care Daewoo Coreea îl are în unitate de producţie de la Mangalia. Rămâne esenţial pentru noi să protejăm locurile de muncă pentru cei aproape 3.000 de oameni, 6.000 dacă îi punem şi pe subcontractori care prestează aici. Este o unitate de producţie importanţă în economia judeţului Constanţa, în special în partea de sud şi urmărim cu deosebită atenţie ceea ce se întâmplă la nivelul managementului, modul în care se desfăşoară paşii următori.

Sunt soluţii pentru a trece de această perioadă, este doar un episod nevrednic, piaţa îşi va reveni, dar ei trebuie să-şi rezerve numărul de angajaţi. Sunt oameni cu înaltă calificare şi nu ne putem permite sub nici o formă să pierdem vreun loc de muncă. Este esenţial pentru noi, dar este esenţial şi pentru ei să-şi menţină portofoliul de oameni calificaţi. Aceştia sunt foarte greu formaţi, costuri foarte mari şi alţii nu vor mai găsi în momentul în care vor reintra în business”, a completat ministrul Economiei.

Ce soluţii a propus Alexandru Petrescu?

După discuţiile avute cu cei din managementul DMHI, ministrul Economiei a făcut şi câteva sugestii privind evoluţia în mod favorabil a şantierului. „Eu le-am sugerat o serie de direcţii. Este clar că trebuie să-şi diversifice portofoliul. Dacă din 2008-2009 Daewoo Mangalia s-a axat pe construcţii de nave, este clar că trebuie să umble puţin la structura de clienţi si să intre în zona de reparaţii, trebuie să intre în zona de livrare de componente medii şi mari, trebuie să încheie asocieri comerciale cu alte şantiere navale fie din România, fie din Europa. Este o perioadă dificilă pentru întreg sector”, a adăugat Petrescu. Mai mult decât atât, acesta le-a cerut şi un raport privind activitatea din ultimii ani pentru o mai bună reglementare a soluţiilor.

„Le-am solicitat să-mi ofere documente care să-mi dea o mai bună claritate în ceea ce priveşte trecutul, evoluţia financiară a companiei. Vreau să înţeleg cum s-a ajuns la un nivel de datorii către diferiţi agenţi comerciali, ca să pot veni cu modele şi să pot agrea modele de business pentru viitor. Aştept cu mare interes până la jumătatea lunii martie să-mi furnizeze toate documentele solicitate, urmând ca managementul să se deplaseze la Bucureşti, la sediul ministerului să avem un următor episod de discuţii. Este foarte important ca ei să-mi demonstreze că există un flux continuu de muncă. Acolo sunt diferite echipe de muncitori care deservesc diferite stadii de evoluţie în construcţia unor nave şi trebuie un flux continuu astfel încât ei să fie ţinuţi în activate continuu”, a conchis ministrul Economiei. Nu în ultimul rând, se va lua în calcul şi o întrevedere cu Guvernul coreean.

Liderul de sindicat al DMHI atenţionează: „După Paşte, 1.000 de persoane nu vor mai avea de lucru”

Situaţia tumultoasă îngrijorează bineînţeles şi pe cei din cadrul sindicatului Daewoo! Florian Marin a susţinut că nu mai puţin de 1.000 de oameni vor rămâne fără loc de muncă dacă nu se găseşte rapid o soluţie. „Comenzi vizavi de construcţii nu mai sunt decât următoarele trei nave, pentru că la ora actuală sunt deja 3 în doc, una la cheu. Problema este că din urmă nu vine nimic. Deja în sectorul de debitare, salariaţii nu mai au încărcare şi au fost făcute realocări, deci transferaţi în alte secţii. Dacă nu vine nimic din spate înseamnă că o parte din salariaţi, după Paşte, 1.000 de persoane nu vor mai avea de lucru. Avem discuţii tot timpul pentru a se realiza ceva contracte”, a spus Florian Marin. Totuşi, potrivit acestuia, există şanse să se încheie anumite contracte cu alte şantiere navale din România.

“Noi am mai lucrat pentru Tulcea și se pare că s-a semnat deja să construim aici niște punți, cei de la Tulcea ne vor transmite tabla, iar societatea va construi aceste structuri metalice. Sunt ceva discuții chiar și cu Brăila pentru a se construi. Urmează, probabil în vară, să se deschidă reparațiile pentru că până atunci docurile sunt ocupate și nu se poate deschide. Reparațiile se pot deschide și opri oricând. Ceea ce mă face pe mine să cred este că odată ce vor pleca băieții de aici rămânând doar cu reparațiile se va închide și gata.

Sincer, în presa coreeană se scrie că noi suntem deja puși la vânzare. Nu s-a ascuns acest lucru, dar nu s-a găsit clientul. Probabil când se va găsi acest client, vom fi sub o altă denumire. Din păcate, autoritățile române cam târziu s-au îngrijorat. Eu sunt de 16 ani în sindicat și mereu am spus că aici sunt foarte mari probleme. Ministrul (n.r. Economiei) ar trebui să se ducă la colegul lui, Ministrul de Finanțe, și să se uite pe bilanțul acestei societăți. Să se așeze la masă și să discute”, a precizat liderul de sindicat Daewoo Mangalia.

Diana NEAŢĂ, Replica 14.02.2017

Older Posts »

Powered by WordPress