Politica locală în Mangalia

Dificultăţile prin care trece cel de-al doilea mare constructor de nave al lumii, compania sud coreeană Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering Co. (DSME), continuă să ocupe prima pagină a publicaţiilor de specialitate.

Compania a înregistrat pierderi uriaşe în al doilea trimestru al anului 2015 şi duce o lipsă acută de capital de lucru. Acţionarul majoritar KDB ar urma să pompeze 1,7 miliarde de dolari în companie, pentru a o ajuta să iasă din criza financiară.

Infuzia de lichidităţi va fi însoţită de măsuri de reducere a pierderilor. Potrivit articolului intitulat „DSME stă cu ochii pe tăierile din Mangalia”, publicat de „TradeWinds”, printre cele mai recente opţiuni de reorganizare a companiei se numără: reducerea activităţii la şantierul naval din România (este vorba de Daewoo – Mangalia Heavy Industries – DMHI, la care DSME este acţionar majoritar) şi renunţarea la activele din China. În ce constau „tăierile” de la Daewoo – Mangalia nu se precizează. Sau poate că planurile salvatoare nu au fost, încă, definitivate. Un lucru este clar, conducerea DSME este interesată să scape de toate activele care afectează activitatea companiei.

Daewoo – Mangalia Heavy Industries a devenit o piatră de moară, care atârnă prea greu de gâtul DSME. Compania din România se află într-o stare falimentară, fiind cocoşată de pierderi şi datorii, iar în jurul ei a crescut o întreagă economie subterană, care o vlăguieşte şi mai tare.

DSME nu are prea multe alternative la îndemână: fie împarte infuzia de 1,7 miliarde de dolari cu Daewoo – Mangalia şi continuă, amândouă, să se scufunde în mocirlă; fie renunţă la Daewoo – Mangalia şi vinde partici-paţia sa; fie restructurează drastic compania Daewoo – Mangalia, reorientând producţia şi reducând volumul activităţii la posibilităţile financiare existente; fie declară falimentul.

Vânzarea pachetului majoritar de acţiuni, de 51% din capitalul social este, din motive obiective, soluţia imposibilă. Industria navală mondială se află într-o criză prelungită, care a început din nou să se acutizeze. Preţurile navelor s-au prăbuşit, iar comenzile de nave noi sunt în declin. Marii constructori ai lumii, şantierele navale din Coreea de Sud, China şi Japonia au raportat declinul abrupt al comenzilor în 2015.

Primii trei mari constructori de nave ai lumii – Hyundai Heavy Industries Co., Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering Co şi Samsung Heavy Industries Co, din Coreea de Sud – au înregistrat, împreună, pierderi din exploatare de 4,1 miliarde de dolari, în al doilea trimestru al anului 2015. Ei plătesc pentru prăbuşirea preţurilor platformele petroliere de mare adâncime, afirmă publicaţia Bloomberg.

Industria construcţiilor navale din China trece printr-o recesiune adâncă şi face eforturi de consolidare. În prezent, există ceva mai mult de 100 de şantiere navale active, în scădere de la aproximativ 300 în a doua jumătate a anului trecut.

În aceste condiţii, chiar de-ar vrea să vândă participaţia de la Daewoo – Mangalia în pierdere sau să o dea pe gratis, acţionarul majoritar n-ar găsi cumpărători. Cine să ia o companie al cărei grad de îndatorare la băncile sud-coreene şi româneşti era de 4.298.970.786 lei (1.064.233.391 dolari), în 2014, şi ale cărei active sunt ipotecate la finanţatori?

Pe de altă parte, soluţia restructurării activităţii este şi mai complicată. Pentru a returna creditele existente, Daewoo – Mangalia are mai degrabă nevoie de o triplare a volumului de activitate, în paralel cu reducerea la sânge a cheltuielilor şi pierderilor.

Dar să nu anticipăm. Rămâne de văzut la ce concluzie va ajunge acţionarul majoritar şi ce variantă va alege. Un singur lucru este clar: „corabia” Daewoo – Mangalia se află în mijlocul unui ciclon şi nimeni nu ştie dacă va scăpa teafără.

v v v

Deloc surprinzător, de când au început dezvăluirile privind situaţia critică în care se află compania mixtă româno-sud coreeană Daewoo – Mangalia Heavy Industries, Ministerul Economiei şi Guvernul României n-au avut nicio reacţie. Le este indiferent că sunt afectate interesele comunităţii din Mangalia şi ale statului român?

Ioan Tiţa-Călin, Cuget liber 13.08.2015