Pentru cei 29 de studenţi ai Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” şi 52 de elevi ai Şcolii Militare de Maiştri Militari „Amiral Ion Murgescu”, cărora li s-au alăturat şi 12 cadeţi străini, din Bulgaria, China, Grecia, Polonia şi Turcia, cele 40 de zile de marş de instrucţie la bordul velierului „Mircea” au reprezentat, cel mai probabil, tot atâtea provocări.
Ieri, chiar dacă încercau să-şi ascundă slăbiciunile de teama de a nu mai fi consideraţi „lupi de mare”, pe mulţi dintre tinerii întorşi acasă i-am surprins povestind familiilor emoţiile prin care au trecut.
Jurnal de revenire acasă, lângă cei dragi
Ora 10,40. Zecile de rude care îşi aşteptau, adăpostite la umbra fregatei „Regele Ferdinand”, marinarii din primul lor voiaj zăresc velierul „Mircea” revenind în portul Constanţa printre cele două faruri. Moment în care telefoanele încep să sune, semn că nerăbdarea atingea cote maxime.
Ora 10,50. Suiţi pe cele două catarge, cadeţii strigă de cinci ori „URA!”, având chipiurile în mână, după care intonează o melodie ce descrie viaţa pe mare. Evident că printre mame emoţiile nu mai pot fi stăvilite şi îşi dau frâu liber lacrimilor.
Ora 11. Velierul acostează, iar ministrului Apărării Naţionale, Mircea Duşa, i se prezintă onorul, după care urcă la bord. „Bine aţi venit acasă! M-au informat comandanţii dvs. că a fost un marş de instrucţie deosebit de reuşit şi că pe parcursul marşului aţi dovedit noi abilităţi şi v-aţi pregătit în timp real. Tot domnul comandant m-a informat că nu au existat probleme deosebite. A fost un marş mai lung faţă de alţi ani, pentru că şi bugetul Ministerului Apărării a fost unul mai generos. Am alocat acestui marş 220.000 de euro. Sigur că vă aşteaptă părinţii, vă aşteaptă rudele şi o să închei imediat. Vă doresc o vacanţă plăcută după Ziua Marinei şi sper ca ceea ce face Statul Major al Forţelor Navale pentru pregătirea şi instruirea dvs. este deosebit. De altfel, instituţiile de învăţământ militar sunt foarte apreciate pentru felul în care îşi pregătesc tinerii şi viitoarele cadre”, a încheiat discursul în faţa tinerilor cadeţi ministrul Duşa.
Ora 11,45. Se finalizează partea festivă şi oficialităţile sunt lăsate deoparte, iar cadeţii coboară pe uscat pentru a-i îmbrăţişa pe cei dragi, cărora le-au dus dorul cel mai tare.
Viaţa la bordul navei
În timp ce cadeţii povesteau rudelor că le-a fost foarte greu să înfrunte temperaturile caniculare, dar şi dormitul în hamac ori răul de mare, survenit în special în Marea Egee şi Marea Adriatică, din cauza vântului puternic, instructorii nu încetau să le laude prestaţia de-a lungul marşului de instrucţie.
Şeful practicii, Ionel Popa, şef secţie management educaţional în cadrul Academiei Navale, declara că este o diferenţă foarte mare între plecarea în voiaj şi revenirea acasă, adăugând că dificultatea provine şi din faptul că în anii I şi II elevii cunosc doar noţiuni teoretice. „Marinăria este o meserie care se învaţă numai în marşuri de instrucţie, iar instructorii şi oamenii bordului îi învaţă pe cadeţi despre navigaţie. Pentru această meserie trebuie să ai aptitudini vocaţionale, în mod cert. Fiecare a ţinut cart şi a dublat comanda navei. La fel şi la maşini. Astfel încât, la sfârşit, ei sunt perfect adaptaţi pentru viaţa la bord, pentru viitorii ani de instrucţie, respectiv III şi IV, când vor merge la navele militare. Acolo vor avea o nouă viaţă, nu de velier, ci de navă militară. Dar această promoţie este chiar una de excepţie, o promoţie extrem de aplecată spre activităţile practice şi pot să spun cu mândrie că pe timpul voiajul nu am avut nici măcar un incident, toate lucrurile au mers perfect”, a conchis acelaşi interlocutor.
Elevă a Şcolii de Maiştri, Ana Maria declara că în mare parte a fost OK, „când trebuia să urcăm în arboradă mi-a fost oarecum frică, dar am trecut totul cu bine. A fost un marş foarte important pentru ceea ce-mi doresc în continuare”. Colegei ei, Elena Drugă, cel mai greu i s-a părut depărtarea de cei dragi. „În rest, ne-am acomodat şi ne-am adaptat cerinţelor, munca în echipă dovedindu-se cea mai valoroasă experienţă. Dar dorul de casă mă face să stau pe gânduri dacă voi mai pleca în viitor pe mare”, avea să ne mărturisească Elena. Un alt coleg de-al lor declara că a fost profund impresionat de portul Barcelona: „Au fost şi lucruri mai dificile, dar în general a fost frumos. Dorul de casă, mai multe zile petrecute pe mare, înconjuraţi numai de ape, fără pământ… a fost mai greu. În schimb, când am ajuns în porturi ne-am mai relaxat şi ne-am reîncărcat bateriile”.
v v v
Anul trecut, velierul „Mircea” a suportat reparaţii în valoare de un milion de lei, prilej cu care au fost înlocuite parâmele şi velele. Imediat după Ziua Marinei va intra din nou în şantier pentru reparaţii care, cel mai probabil, vor costa tot un milion de lei.
Simona Anghel, Cuget Liber 11.08.2015