Mangalia – politica locală

24 iulie 2015

Pierderi şi datorii de peste 1 miliard de euro. LOVITURĂ TERIBILĂ pentru mii de oameni! Statul coreean, acţionarul majoritar DMHI, cere lichidarea şantierului. Ce va face statul român?

Filed under: DMHI — lucian visa @ 16:31

Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering (DSME) trebuie să lichideze şantierul din Mangalia şi o companie eoliană din SUA, din cauza pierderilor foarte mari ale grupului coreean, de peste 2,5 miliarde de dolari, anunţă site-ul Korea IT Times, citat de media românească. Informaţia nu este una nouă, chiar dacă impactul emoţional este unul major, cel puţin pentru Mangalia, oraş care depinde din punct de vedere economic de şantier. DSME, unul din cei mai mari constructori navali din lume, traversează o criză majoră de mai mulţi ani de zile şi doar infuziile repetate de capital ale statului coreean au salvat compania de la faliment. În acest moment, acţionarul majoritar al DSME şi, implicit, al şantierului din Mangalia, este chiar statul coreean, prin Korea Development Bank (KDB). Situaţie inedită, în condiţiile în care celălalt acţionar semnificativ al DMHI, cu 49%, este statul român. Cu alte cuvinte, soarta colosului din sudul Constanţei depinde acum de guvernele a două ţări.

Situaţia DMHI este una extrem de complicată, atât din punct de vedere social (închiderea şantierului afectează direct zeci de mii de oameni), cât şi economic, întrucât o afacere de miliarde de euro nu poate fi închisă, pur şi simplu, pentru că aşa doreşte un acţionar. Mai mult ca sigur, soluţiile vor fi luate la nivel guvernamental, fiind foarte interesant de văzut aici dacă România va şti sau va fi în stare să se implice, alături de Coreea de Sud, pentru salvarea DMHI. În acest moment, DSME are ca acţionar majoritar KDB, bancă de stat, cu 31,46%, alături de alte instituţii statale- Financial Services Comission, cu 12,15% şi National Pension Service, cu 6,09%. Conform unei analize realizate prin aplicaţia de management Macroaxis, DSME are o probabilitate de a da faliment în următorii doi ani de 52,9%, fiind astfel cea mai vulnerabilă mare companie sud coreeană. Fără doar şi poate, este unul din motivele pentru care oficialităţile de la Seul au anunţat, zilele trecute, formarea, în luna decembrie a acestui an, a unui joint venture între cei mai mari trei constructori navali din această ţară: Hyundai Heavy Industries, Samsung Heavy Industries şi DSME. Iniţiativa ar putea salva Daewoo de la colaps, ceea ce ar însemna, în primul rând, renunţarea la ideea acţionarului majoritar de lichidare a DMHI. În acest moment, „Daewoo Mangalia şi DeWind (companie eoliană în SUA- n.red.) sunt incapabile să funcţioneze în continuare din cauza problemelor actuale ale grupului şi trebuie lichidate. În procesul lichidării, incluzând injectarea de capital de lucru şi actualizarea garanţiilor de împrumut, ar putea apărea o pierdere semnificativă”, a anunţat Korea Development Bank. Discuţii despre vânzarea sau lichidarea de active ale DSME erau şi în luna mai a acestui an, în The Chronicle Herald, cel mai important ziar din Canada, ţară în care sud coreeni au, de asemenea, o afacere cu eoliene. Cotidianul anunţa atunci că DSME voia să vândă 6 obiective, pentru a scăpa de faliment: şantierul din Mangalia, două şantiere din China, un producător de turbine eoliene din Germania, o afacere în construcţii din Coreea de Sud şi un club de golf din China. Guvernanţii noştri ies o dată la câţiva ani să spună cât de important este DMHI pentru România, dar nu există nici un semn că ar fi contat vreodată în managementul companiei din care deţin totuşi 49%, procent administrat prin Şantierul Naval 2 Mai SA din Mangalia. Singurele incursiuni în afacerile DMHI sunt, în ultimii ani, cele ale procurorilor, care descoperă cu regularitate fraude de milioane de euro, banii şantierului, ai statului român, dar şi ai statului coreean, furaţi de afacerişti stabiliţi în Mangalia şi care căpuşează şantierul prin sute de firme. DMHI a raportat pentru anul 2014 pierderi şi datorii colosale, pe bună dreptate dătătoare de fiori coreenilor. Şantierul a raportat o cifră de afaceri de 914.020.085 lei şi pierderi de 706.069.648 lei (160 milioane euro), cu 2.574 de angajaţi, precum şi datorii de 4.298.970.786 lei, echivalentul a circa 980 milioane de euro.

Cristian ANTON, Replica 25.07.2015

Proiectul „Callatis — Istorie la malul Mării Negre”, amânat

Filed under: administraţie publică — lucian visa @ 16:08

În 2013 demara primul proiect cu fonduri europene având drept scop punerea în valoare a moştenirii istorice a oraşului de la malul mării. Proiectul, intitulat „Callatis — Istorie la malul Mării Negre — Măsuri de conservare, restaurare şi punere în valoare a patrimoniului istoric şi cultural al municipiului Mangalia”, a fost depus la ministerul de resort în 2013.

Scopul său vizează creşterea gradului de atractivitate a sudului litoralului şi, în special, cel al Mangaliei. În cadrul proiectului au fost conservate şi valorificate trei monumente istorice de importanţă naţională şi universală, cuprinse în patrimoniul cultural-istoric al municipiului Mangalia: zidul de incintă nordic-tronson estic şi edificiul romano-bizantin, colţul de nord-vest al incintei romano-bizantine, precum şi mormintele paleocreştine de tip hypogeu, din zona necropolei callatiene. Tot în planurile celor ce au gândit proiectul mai figurau  trei amenajări peisagistice şi infrastructuri conexe de acces la monumentele istorice.

Din păcate, proiectul, ce ar fi trebuit finalizat zilele acestea, a fost amânat, în prezent fiind reluată lansarea pe SEAP şi procedurile de achiziţie a constructorului.

Amânarea, datorată unei conducte de apă, dar şi multitudinii vestigiilor descoperite

Din ce cauză toată această amânare, ce ar putea costa, în cele din urmă, municipalitatea, bani grei, în cazul în care nu va reuşi să ducă la bun sfârşit proiectul în termenul stabilit? Răspunsul primit de la şefii instituţiei publice este unul simplu: din cauza unei conducte de apă, amplasată chiar sub şantierul arheologic. Conducta a fost construită în anii ‘70, dar, din cauza unor stângăcii ale angajaţilor primăriei, aceasta nu a figurat în proiectul iniţial.

Pe lângă conducta buclucaşă, „Callatis — Istorie la malul Mării Negre” a mai fost amânat şi din cauza … descoperirilor arheologice! Potrivit reprezentanţilor Primăriei Mangalia, vestigiile descoperite aici au depăşit orice aşteptare a arheologilor, iar modificarea proiectului, pentru ca acestea să fie mai bine puse în valoare, a durat, la Ministerul Culturii, mai bine de 9 luni. Agenţia pentru Dezvoltare Regională a fost nevoită, totodată, să avizeze noul proiect, lucru care a trenat, o dată în plus, lucrările, contractual iniţial cu constructorul câştigător al licitaţiei fiind reziliat.

O lungă saga a „Callatisului — Istorie la malul Mării Negre“, care ar trebui, teoretic, să se încheie la finele acestui an. În caz contrar, “va trebui să completăm suma din bugetul local”, după cum ne-a declarat primarul urbei, Cristian Radu. Acesta nu exclude, totodată, şi o eventuală nouă întârziere a demarării lucrărilor: „Din caza legislaţiei este posibilă o contestaţie în cadrul licitaţiei. Avem deja experienţa falezei din Saturn, unde, din luna decembrie, aşteptăm soluţionarea unei astfel de plângeri“, a declarat, pentru „Ediţia de Sud“, Cristian Radu.

Reamintim că proiectul „Callatis — Istorie la malul Mării Negre“ are o valoare de 12.988.800 lei, din care valoarea eligibilă este de 9.355.640 lei, iar cea neeligibilă – 1.145.950 lei. Licitaţia privind stabilirea acestuia va avea loc pe 30 iulie.

editiadesud.ro

Powered by WordPress