Mangalia – politica locală

Două clădiri din patrimoniul Mangaliei au fost rase de pe faţa pământului, fiind dezmembrate până la temelie de clanurile ţigăneşti. Deşi cele două imobile, situate în cartierul Dobrogea II, erau înregistrate în inventarul bunurilor publice, conducerea oraşului nu s-a îngrijit de asigurarea serviciilor de pază obligatorie, din anul 2013 încoace. În aceste condiţii, mai multe persoane certate cu legea au profitat din plin de inconştienţa celor care îmbracă haina autorităţii. În doar câteva luni de zile, din construcţiile solide P +2, ridicate în anii comunismului de către trupele de geniu ale Armatei Române, n-a mai rămas decât molozul. Învelitorile din tablă zincată au fost smulse de pe acoperişuri. Apoi etajele au fost dezmembrate cărămidă cu cărămidă. Plăcile din beton armat au fost sparte la baros, pentru recuperarea fierului striat. Zeci de mii de cărămizi recuperate au fost furate şi transportate de clanurile ţigăneşti în locuri nedibuite. Nimeni din Primăria Mangalia sau din ADPP nu s-a sesizat cu privire la această devastare de proporţii a patrimoniului public. Când totul era praf şi pulbere, cei care conduc oraşul s-au organizat să pună batista pe ţambal, să camufleze dezastrul şi să-şi acopere neglijenţa penală de a nu fi asigurat paza obligatorie. Aşa a luat naştere o hotărâre de Consiliu Local, care a dispus asupra demolării celor două clădiri deja demolate şi a scoaterii lor din inventarul public. Fiind o hotărâre cu caracter patrimonial, aceasta trebuia votată de două treimi din consilierii în funcţie, adică de 13 din cei 19 aleşi locali.

Interesele care ţin în picioare o hotărâre adoptată prin fraudă la lege

Hotărârea a fost adoptată în decembrie 2014, cu doar 11 voturi, motiv pentru care este lovită de nulitate… deşi nelovită până acum de prefectul judeţului Constanţa, singurul care o putea suspenda de la aplicare, atacând-o la instanţa de contencios administrativ. Întâmplarea face că prefectul judeţului, pe numele său Constantin Ion, este asociat – în firma ASCI Industry SRL – cu soţia directorului adjunct de la ADPP Mangalia, instituţia care trebuia, dar a neglijat, să angajeze paza celor două clădiri devastate. Până în urmă cu un an şi ceva, părţile sociale deţinute la ASCI Industry SRL de familia directorului adjunct de la ADPP Mangalia îi aparţinuseră lui Romulus Dumitrana, administratorul public al Mangaliei, care nici el nu băgase de seamă că imobilele din Dobrogea II erau puse la pământ, nefiind păzite. Nu în ultimul rând, Angelescu de la ADPP are un frate… Angelescu de la Poliţia Locală Mangalia. Dar nici Poliţia Locală nu a sesizat nimic. Acum, toţi aceşti domni au o scuză, căci făcând naveta de la Constanţa, nu cunosc prea bine străzile Mangaliei.

Cum „a crescut mare” terenul, de la 7910 mp la 9600 mp

Hotărârea de Consiliu aprobată cu 11 voturi în loc de 13 a mai stabilit două lucruri extrem de benefice… pentru unii. Primul dintre acestea se referă la aprobarea devizului pentru demolarea celor două clădiri… deja demolate, în valoare de 147.571 de lei, precum şi a clădirii punct-control, pentru 37.162 de lei. Al doilea lucru benefic a fost acela al inventarierii în domeniul privat al Mangaliei a terenului aferent construcţiilor demolate, în suprafaţă de 9.600 de metri patraţi. Am spus lucruri benefice, deoarece banii pentru demolare nu-s de ici de colo, iar întinderea împărătească de aproape un hectar, adusă în domeniul privat, ar putea deschide mai uşor drumul pentru un proiect de dezvoltare urbană, oricare ar fi el: un minicartier de vile, un hipermarket sau o bază sportivă. Totuşi, în privinţa terenului există o neconcordanţă între suprafaţa transferată în domeniul privat, în decembrie 2014, şi suprafaţa anterior inventariată. Trebuie să spunem că acest teren a aparţinut până în anul 2005 Ministerului Apărării Naţionale, care l-a utilizat începând cu anul 1953, cu destinaţia de cazarmă militară. În 2005, la diligenţele primarului de atunci, Zanfir Iorguş, terenul cu toate construcţiile de pe el (două pavilioane administrative P+2 cu talpa la sol de câte 552mp, care serviseră drept dormitoare militare, două puncte de comandă, punctul de control, o magazie de materiale, un chioşc alimentar, un grajd şi două cocini de porci) au intrat în patrimoniul municipiului Mangalia. Iar potrivit protocolului încheiat între părţi, întreaga suprafaţă a terenului măsura 7.910 metri patraţi. Cum a ajuns, peste ani, acest teren să-şi mărească întinderea la 9.600 mp rămâne deocamdată un mister.

Au ras clădirile ca să-i facă loc lui Luca?

Noi am privit întreaga poveste sub aspectul neglijenţei în serviciu şi a incompetenţei. Dar există şi indicii care nasc întrebarea legitimă dacă nu cumva totul a fost plănuit în detaliu. Astfel, în anul 2012, ADPP-ul a angajat firma Vergut Proiect SRL, a inginerului Constantin Gutman, să facă o expertiză care să lămurească dacă imobilele puteau fi consolidate sau… demolate. Expertul a spus că se impune demolarea (deşi se vedea din satelit, adică de la Google Maps, că imobilele erau într-o perfectă stare de conservare). În acelaşi an 2012, preşedintele Asociaţiei Sportive Municipale Callatis MG, Lucian Luca, declara presei că Primăria a identificat un teren la ieşirea din oraş spre Albeşti, unde ar urma să se construiască o nouă bază sportivă… în beneficiul asociaţiei. Nu ştim dacă era vorba de acelaşi teren, dar coincidenţa e stranie şi merită consemnată. În sfârşit, pe 10 iunie 2013, ADPP a obţinut un certificat de urbanism în vederea demolării. Până la demolarea efectivă mai era nevoie de o hotărâre de consiliu cu 13 voturi şi de o autorizaţie emisă în baza acesteia. Hotărârea s-a adoptat abia în decembrie 2014, dar nu cu 13 voturi, cum spunea legea, ci cu 11. Chiar şi aşa autorizaţia a fost emisă, de unde şi impresia că ne aflăm în faţa unui abuz de zile mari.

ziarulputerea.ro