Mangalia – politica locală

Preşedintele Klaus Iohannis a câştigat definitiv procesul cu Agenţia Naţională de Integritate privind incompatibilitatea, după ce instanţa supremă a respins, miercuri, recursul ANI. În 24 aprilie 2013, ANI anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale. ÎCCJ a respins recursul în dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis, iar efectele, cel puţin declarative, nu s-au lăsat aşteptate, întrucât sute de primari din România se află în situaţia primarului.

La Constanţa, avem, exemplul zecilor de primar care îşi reprezintă localităţile în AGA de la regia de apă. „Pe toţi cei prezenţi în AGA de la RAJA, ANI ne-a declarat incompatibili. Cu toţii avem procese în care contestăm deciziile ANI, iar situaţia absurdă în care am fost puşi – de a fi declaraţi incompatibili – ne-a adus în situaţia de a nu ne mai prezenta la şedinţele de la regia de apă, deşi se luau decizii privind soarta localităţilor noastre. Ajunsesem să delegăm şoferul, femeia de serviciu… pe oricine, numai să nu ne mai trezim iarăsşi că spune ANI că avem caz de incompatibilitate”, a precizat un primar de comună din judeţul Constanţa. Ieri în schimb, când a avut loc prima şedinţă de la RAJA din acest an, aproape toţi primarii din judeţ s-au prezentat. „Au venit toţi primarii, acum avem încredere că vom câştiga procesele. Nu ne-am aflat în incompatibilitate. A absentat doar preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu”, a mai precizat edilul

Gâju nu crede până nu vede

Decizia curţii supreme a adus soarele pe strada primarului de la Cumpăna, Mariana Gâju, care consideră că aceasta ar trebui să fie aplicată în toate cazurile în care edilii sunt acuzaţi de incompatibilitate. „Noi trebuie să aşteptăm, la rândul nostru, dosarele noastre aflate pe rol. Este firesc că această decizie a ÎCCJ ar trebui respectată, în sensul că suntem în aceeaşi situaţie ca dumnealui (Klaus Iohannis – n.r.). Însă, eu nu pot să spun că respir uşurată până când nu văd negru pe alb, aşa cum este la dumnealui, aceeaşi hotărâre definitivă şi irevocabilă. Instanţa va hotărî ce va trebui făcut. Noi, cerem modificarea legii şi alinierea legii româneşti după legea europeană. Cerem în continuare să se recunoască această obligaţie a alesului local de a urmări cum este gestionat patrimoniul unităţii administrativ teritoriale. Noi nu facem altceva decât să fim reprezentanţii acestor administraţii în baza unei hotărâri a consiliului local. Asta încercăm noi să spunem de fiecare dată, nimic altceva”, a spus Gâju, pentru „Replica”.

Delicoti vrea „upgrade” la legea ANI

Unul dintre învingătorii răfuielilor cu ANI, primarul de la Poarta Albă, Vasile Delicoti, susţine că apartenenţa la Uniunea Europeană ar trebui să presupună, de la sine, ralierea la legislaţia europeană. Având în vedere faptul că ANI funcţionează în baza Legii 161/2003, cu mult înainte de aderarea ţării noastre la UE, sunt necesare, potrivit lui Delicoti, ajustări. „Dacă Curtea a dat aşa, are dreptate, are motive. Hotărârea dată de Înalta Curte sper să îi ajute pe toţi. Legea ANI nu se mai pliază pe situaţia actuală. Este făcută în 2003, noi nu eram în UE, au fost alte situaţii, alte condiţii, lucrurile au evoluat şi ar trebui (legea ANI – n.r.) upgradată. E normal. Trebuie să vedem ce înseamnă că nu ai voie să faci… e vorba de anumite venituri? De prejudicii? Te duci într-un loc, cum am fost noi în RAJA, n-am beneficiat de nici un venit, n-am făcut nici un prejudiciu, n-am nenorocit pe nimeni, dar suntem sancţionaţi! Din toate timpurile, legea este să sancţioneze o faptă, când se creează un prejudiciu unei instituţii, unei persoane. Noi n-am creat nici un prejudiciu, n-am fost acţionari. Cred că trebuie mers pe principiul de drept. Dacă nu există prejudiciu, de ce să existe faptă? Dacă noi luam venituri de acolo, aveam avantaje, era o chestie, nu? Dar, dacă nu?”, a spus Delicoti, pentru „Replica”.

Zeci de primari, depistați ca incompatibili

La începutul lunii iulie a anului 2013, veste bombă în județul Constanța. 22 de aleşi locali au fost găsiţi incompatibili de către ANI, printre aceștia fiind atât primari cât şi viceprimari care nu se mai aflau în funcţie. ANI constatase existenţa stării de incompatibilitate în cazul a 42 de aleşi locali din judeţele Sibiu şi Constanţa ca urmare a exercitării simultane de către aceştia atât a funcţiei de primar sau viceprimar, cât şi a calităţii de reprezentant al unităţii administrativ – teritoriale în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor a societăţilor comerciale de interese local, contrar prevederilor legale care reglementează regimul juridic al incompatibilităţilor. La Constanța, pe lista „incompatibililor” de la acea dată s-au regăsit nume sonore ale administrațiilor locale, precum Nicolae Matei, primar al oraşului Năvodari (s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada mandatului 2008 – 2012); Cristian Maricel Cârjaliu, primar al comunei Agigea, s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 24 iunie 2008 – 16 ianuarie 2012); Ion Ovidiu Brăiloiu, primar al oraşului Eforie (s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 03 iulie 2008 – 25 ianuarie 2012); Tudor Nădrag, primar al oraşului Hârşova (se află în stare de incompatibilitate începând cu anul 2008, mandatele 2008 – 2012 şi 2012 – prezent) sau Mariana Gâju, primar al comunei Cumpăna (s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 28 iunie 2007 – 28 februarie 2013).

Pe de altă parte, Curtea Constituţională a decis, în 16 decembrie 2014, că articolul în baza căruia Klaus Iohannis şi alţi aleşi locali au fost declaraţi incompatibili este constituţional.

Marius Florian VASILE, Alexandra ANTON, Replica 23.01.2015