Mangalia – politica locală

februarie 3, 2018

Ministerul Muncii a prezentat ce salarii aveau funcţionarii publici: diferenţe COLOSALE pe aceeaşi funcţie

Filed under: Ştiri naţionale — lucian visa @ 5:02 pm

Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a început să producă efecte din data de 1 iulie 2017.

Scopul actului normativ a fost echilibrarea sistemului bugetar de salarizare, deoarece existau disfuncționalități majore, în sensul că pentru aceleași funcții și atribuții, funcționarii din instituțiile statului aveau salarii diferite.

Spre exemplu:

– un director executiv gradul II, la APIA avea un salariu brut de 12.371 lei;

– un director executiv, grad II, la Garda de Mediu avea un salariu brut de 4.172 lei.

Alt exemplu:

– un consilier ministru la Ministerul Muncii avea un salariu brut de 6.700 lei;

– un consilier ministru la Ministerul Sănătății avea un salariu brut de 12.000 lei.

În același timp, raportul între cel mai mic salariu din sistemul bugetar și cel mai mare era de 1 la 18, mulți dintre bugetari având salarii mai mari decât președintele României. Prin Legea 153/2017 s-a consfințit ca cel mai mare salariu din sistemul bugetar să fie al președintelui României, iar raportul a devenit de 1 la 12. Din acest motiv s-a luat măsura ajustării tuturor salariilor care depășeau indemnizația președintelui României, în general a celor cu funcții de conducere.

O altă inechitate, care nu avea legătură cu indemnizațiile de conducere, era la nivelul salariilor IT-iștilor din diferite instituții.

De exemplu:

– un IT-ist la ANPIS avea un salariu brut de 4.019 lei;

– un IT-ist la ICCJ avea un salariu brut de 9.322 lei.

Prin urmare, măsura a fost și de ajustare, în sensul în care, în anul 2022, toți IT-iștii vor avea un salariu brut de 9.300 lei, ceea ce duce la o ușoară diminuare în cazul celui de la Justiție și la o creștere cu 67% în cazul celui de la ANPIS.

În anul 2022, tot sistemul de salarizare va fi complet echilibrat: cei aflați în baza de jos a piramidei salariale vor avea creșteri treptate, în unele cazuri duble față de nivelul lunii iunie 2017, cei de la jumătatea piramidei salariale vor avea creșteri mai mici sau vor stagna, iar pentru aproximativ 3% dintre bugetari s-au operat ajustări, astfel încât niciun bugetar să nu mai depășească președintele României, iar pentru muncă egală să fie salarii egale în toate cazurile.

De altfel, faptul că de la 1 ianuarie 2018 salariile foarte mari vor scădea a fost cunoscut încă din momentul dezbaterii Legii 153/2017 în Parlamentul României, în luna iunie 2017.

În ceea ce privește salariile grefierilor, MMJS a solicitat și primit de la Ministerul Justiției lista cu salariile în plată la categorii de personal din sistemul Justiției și a operat modificări salariale pentru grefieri între 23% și 91%, până în 2022, etapizat.

În ceea ce privește transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, întreg sistemul public beneficiază de o majorare de 25%, de la 1 ianuarie 2018, care acoperă procentul aferent contribuțiilor plătite de angajator, motiv pentru care nu există posibilitatea ca venitul net al vreunui angajat cu normă întreagă, din sistemul bugetar, să scadă, cu excepția celor 3% care au suferit ajustările salariale amintite.

În același timp, angajaților cu normă parțială din sistemul bugetar li se aplică efectele OUG referitoare la plata contribuțiilor la nivelul salariului minim pe economie, ceea ce duce la diminuări de venituri, motiv pentru care ministerele de resort vor lua măsuri pentru a li se constitui o normă întreagă.

Menționăm că reprezentanții grefierilor nu au contactat, până la acest moment, MMJS pentru vreo discuție legată de motivele unor eventuale scăderi de salarii.

MMJS este deschis oricărei discuții în vederea clarificării subiectului în cauză, cu atât mai mult cu cât doar grefierii care se regăsesc în structura anumitor Curți de Apel au anunțat proteste din cauza scăderilor salariale.

C.C., Replica 03.02.2018

ianuarie 28, 2018

Guvernul Dăncilă. Organizaţiile care NU l-au susţinut pe Dragnea, EXECUTATE pe linie

Filed under: PSD,Ştiri naţionale — lucian visa @ 2:36 pm

„A fost o execuţie la care ne aşteptam” – a comentat un social-democrat constănţean, imediat după şedinţa de la PSD în care s-a stabilit componenţa noului Guvern. Toate organizaţiile care au fost alături de Liviu Dragnea la momentul când s-a tranşat soarta lui Mihai Tudose (fostul premier) au fost recompensate, în timp ce “opoziţia” a fost trasă pe tuşă: bunăoară, PSD Constanţa nu mai are nici un ministru în Cabinetul Viorica Dăncilă, deşi, în afară de susţinerea arătată faţă de fostul premier, nimeni nu şi-a mai bătut capul să explice de ce respectivele persoane nu mai sunt considerate potrivite să pună în aplicare programul de guvernare.

Pe de altă parte, au existat şi victime colaterale în şedinţa de vineri, ca de exemplu Ecaterina Andronescu, aspiranta la funcţia de ministru al Educaţiei, care însă n-a primit votul colegilor, sub pretextul că a făcut recent o declaraţie „nefericită” la adresa protestatarilor #rezist; în realitate, era mai important să fie mulţumită şi Moldova, prin nominalizarea suceveanului Valentin Popa.

O altă dovadă că noul Guvern va avea în componenţă oameni „arondaţi” pe criteriul „mulţumirii” organizaţiilor care au „jucat” alături de Dragnea „cartea mazilirii lui Tudose” este şi înfiinţarea unui nou post de viceprim-ministru pentru Ana Birchall (parlamentar de Vaslui!). „Eu cred că această desemnare a miniştrilor din Guvernul care va fi gestionat de Viorica Dăncilă dă un semnal foarte serios în ceea ce priveşte reprezentarea regiunilor, iar de data aceasta, ca urmare a numeroaselor obiecţii, Moldova este foarte bine reprezentată la nivelul cel mai înalt al Guvernului.

Ana Birchall, care este deputat de Vaslui, a căpătat votul tuturor membrilor Comitetului Executiv pentru a fi vicepremier al Guvernului României”, a declarat, după şedinţa de la partid, Dumitru Buzatu, preşedintele PSD Vaslui. Reamintim că tocmai Buzatu este cel care a cerut demisia lui Tudose în celebra şedinţă CEx a PSD. Un alt lider PSD care a forţat demisia lui Mihai Tudose este preşedintele PSD Neamţ, Ionel Arsene. Din aceste considerente, ministerul Economiei a fost „atribuit” unui nemţean, Dan Andruşcă. Din partea Moldovei însă, de remarcat o absenţă: Vrancea lui Marian Oprişan, care se poziţionase ca aliat al lui Mihai Tudose.

Un alt „baron” social-democrat „sărit” la masa împărţelii este Niculae Bădălău, cel care cinduce o importantă organizaţie – cea de la Giurgiu. Bădălău nu a fost nici el „trup şi suflet” cu Dragnea în disputa cu Tudose, ba mai mult, în timpul negocierilor pentru noul Guvern a preferat să plece din ţară.

Brăila lui Tudose, Buzăul lui Ciolacu şi Constanţa, OUT din Guvern!

PSD Brăila, de unde provenea Mihai Tudose, este evident că nu a primit nici un minister, în schimb Tulcea obţine Ministerul Finanţelor, prin Eugen Orlando Teodorovici. Teodorovici are strânse legături cu anumiţi social-democraţi de la Constanţa. Asta nu înseamnă însă că situaţia PSD Constanţa este oarecum „salvată”, chiar dacă, să nu uităm, pentru postul de secretar general al Guvernului a fost nominalizată Sevil Shhaideh.

Ea este „fina” lui Liviu Dragnea, deci nominalizarea nu are nici o legătură cu faptul că Sevil Shhaideh este de la Constanţa. Revenind la Ministerul Finanţelor, de punctat că Ionuţ Mişa, cel pe care îl înlocuieşte Orlando Teodorovici, este constănţean, dar are adeziune la PSD Bucureşti şi se comentează că a ajuns ministru ca urmare a recomandărilor de la Bucureşti, şi nu de la Constanţa. Constanţa, aşadar, a avut doi miniştri: Felix Stroe (Transporturi) şi Mircea Titus Dobre (Turism). Ambii au transmis mesaje de susţinere pentru Mihai Tudose. Greşită mişcare, pentru că acum Transporturile vor fi gestionate de Lucian Şova, vicepreşedinte PSD Bacău (din nou Moldova!), iar Turismul – de Bogdan Trif, de la PSD Sibiu.

„Pedepsită” a fost şi organizaţia PSD Buzău, care nu a mai primit nici un post. Marcel Ciolacu (PSD Buzău) a fost vicepremier în Guvernul Mihai Tudose. El a demisionat imediat după anunţul demisiei lui Tudose. De altfel, în zilele premergătoare demisiilor celor doi, fostul premier Tudose nu se sfia să dezvăluie, la un post de televiziune, cât de strânsă este legătura sa social-democratul buzoian: „Dacă mâine pleacă Ciolacu, plec şi eu. Este cel mai muncitor din Guvern”. Un alt buzoian care a rămas „pe dinafară” este Lucian Romaşcanu, ministerul Culturii fiind „atribuit” lui George Ivaşcu.

Evident, au rămas „pe poziţii”, adică îşi păstrează posturile, „amazoanele” Lia Olguţa Vasilescu (Craiova) şi Carmen Dan (Videle).

Dacă la PSD lucrurile au fost tranşate în funcţie de „cine pe cine a susţinut” în disputa cu fostul premier, partenerii de guvernare ai PSD, ALDE nu a avut probleme în desemnarea „noilor” vechi miniştri, cu o singură excepţie. Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat că Toma Petcu de la Energie a cerut să se retragă, din motive de sănătate, locul lui fiind luat de Anton Anton. Biroul Politic Central al ALDE a validat, vineri, lista cu propunerile de miniştri din partea acestei formaţiuni pentru Cabinetul Dăncilă, cei patru miniştri din Guvernul Tudose urmând să îşi păstreze portofoliile. Cele patru propuneri ale ALDE sunt: Graţiela Gavrilescu pentru Ministerul Mediului, aceasta urmând să fie în continuare şi vicepremier, Teodor Meleşcanu pentru Ministerul Afacerilor Externe, Viorel Ilie la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul şi Anton Anton pentru Ministerul Energiei, în locul lui Toma Petcu.

Lista completă a Guvernului Viorica Dăncilă

PREMIER: Viorica Dăncilă

SECRETAR GENERAL AL GUVERNULUI: Sevil Shhaideh

VICEPREMIER FĂRĂ PORTOFOLIU: Viorel Ștefan

VICEPREMIER ȘI MINISTRU AL DEZVOLTĂRII: Paul Stănescu

VICEPREMIER PENTRU IMPLEMENTARE AFACERI EUROPENE: Ana Birchall

PSD

MINISTRUL AFACERILOR INTERNE: Carmen Dan

MINISTRUL APĂRĂRII NAȚIONALE: Mihai Fifor

MINISTRUL FINANȚELOR: Orlando Teodorovici

MINISTRUL AGRICULTURII: Petre Daea

MINISTRUL EDUCAȚIEI: Valentin Popa

MINISTRUL MUNCII: Olguța Vasilescu

MINISTRUL ECONOMIEI: Daniel Andruşcă

MINISTRUL TRANSPORTURILOR: Lucian Şova

MINISTRUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI: Radu Oprea

MINISTRUL SĂNĂTĂȚII: Sorina Pintea

MINISTRUL CULTURII: George Ivaşcu

MINISTRUL APELOR ȘI PĂDURILOR: Ioan Deneş

MINISTRUL CERCETĂRII: Nicolae Burnete

MINISTRUL COMUNICAȚIILOR: Bogdan Cojocaru

MINISTRUL TINERETULUI ȘI SPORTULUI: Ioana Bran

MINISTRUL TURISMULUI: Bogdan Trif (PSD Sibiu)

MINISTRUL PENTRU DIALOG SOCIAL: Adrian Dobre

MINISTRUL PENTRU ROMÂNI DE PRETUTINDENI: Natalia Intotero

MINISTRUL PENTRU FONDURI EUROPENE: Rovana Plumb

MINISTRUL PENTRU AFACERI EUROPENE: Victor Negrescu

ALDE

MINISTRUL JUSTIȚIEI: Tudorel Toader

MINISTRUL AFACERIOR EXTERNE: Teodor Meleșcanu

MINISTRUL ENERGIEI: Anton Anton

MINISTRUL PENTRU RELAȚIA CU PARLAMENTUL: Viorel Ilie

Graţiela Gavrilescu, vicepremier

A.C., Replica 28.01.2018

ianuarie 24, 2018

Iohannis: Nu îmi este teamă de suspendare. Penalii nu au ce căuta în Guvern

Filed under: Ştiri naţionale — lucian visa @ 10:04 am

Preşedintele Iohannis a mai spus că a cântărit toate argumentele şi a ajuns la concluzia că este varianta pe care trebuie să o aleg. Acesta a mai precizat că înainte de desemnare a avut o întâlnire cu Viorica Dăncilă.

Întrebat dacă desemnarea a fost făcută pentru că îi este frică de suspendare, preşedintele a spus: „Nu mi-am fost şi nu îmi este teamă de suspendare. Nu există niciun temei pentru suspendare. Trebuie să eliminăm acest factor din discuţia publică. Pentru mine, cu certitudine, nu este un factor de decizie”. În plus, întrebat ce o recomandă pe Viorica Dăncilă drept premier, Iohannis a spus că „majoritatea parlamentară”.

De asemenea, şeful statului a mai spus că persoanele cercetate penal nu au ce căuta în conducerea ţării. „Opinia mea o cunoaşteţi: persoanele cercetate penal nu au ce căuta în fruntea statului”. Acesta a mai precizat că „principiul integrităţii trebuie să fie scris în Constituţie”.

„Această poziţie este foarte bine cunoscută, ea încă nu se regăseşte în Constituţie, dar consider că trebuie să facem împreună un efort de îmbunătăţire a acestei situaţii. Am propus că dacă tot ne apucăm să discutăm despre Constituţie şi ce trebuie să facem mai bine acolo, consider că principiul integrităţii trebuie să fie scris în Constituție”, a detaliat Klaus Iohannis.

Întrebat despre discuţiile avute cu partidele din opoziţie şi despre faptul că acestea nu au venit cu nicio propunere, şeful statului a precizat: „Mi-ar fi făcut plăcere ca la întrebarea, pe care am pus-o fiecărui grup din opoziţie: dacă au vorbit şi cu ceilalţi, măcar o parte să spune că da”.

Preşedintele României a afirmat că a urmărit cu foarte mare atenţie ultimele proteste de sâmbătă. „Sunt de admirat, au venit cu toate că vremea a fost destul de rea. Au venit ca să arate politicienilor din Românie că ei îşi doresc o ţară stabilă, prosperă, o justiţiei corectă şi independentă, o guvernare decentă şi eficientă. Au arătat foarte clar acest lucru”, a explicat acesta.

realitatea.net

ianuarie 22, 2018

Lege promulgată de Iohannis. Autoritățile locale, obligate să cumpere mijloace de transport în comun electrice

Filed under: Ştiri naţionale — lucian visa @ 10:04 am

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, recent, decretul pentru promulgarea Legii privind promovarea transportului ecologic, care prevede obligaţia autorităţilor locale de a achiziţiona mijloace de transport în comun cu motoare electrice în proporţie de minimum 30% din necesarul achiziţiilor viitoare.

Actul normativ are ca obiect de reglementare promovarea transportului ecologic prin impunerea obligaţiei autorităţilor publice locale, regiilor autonome şi societăţilor aflate în subordinea unităţilor administrativ-teritoriale de a achiziţiona mijloace de transport în comun acţionate electric într-o proporţie de minimum 30% din necesarul achiziţiilor viitoare, urmărindu-se astfel reducerea poluării în aglomerările urbane, a consumului de benzină şi motorină, cât şi promovarea noilor tehnologii în domeniu.

Potrivit legii, autorităţile publice locale, regiile autonome şi societăţile aflate în subordinea unităţilor administrativ-teritoriale vor achiziţiona mijloace de transport de călători acţionate prin motoare cu propulsie electrică, tehnologii verzi, motoare cu propulsie pe gaz natural comprimat, gaz natural lichefiat şi motoare cu propulsie pe biogaz în proporţie de minimum 30% din necesarul achiziţiilor viitoare. Procentul va fi calculat din totalul numărului de autovehicule achiziţionate într-un an.

Societăţile cu capital privat, inclusiv societăţile de taxi, vor achiziţiona începând din 2020 mijloace de transport călători acţionate prin motoare cu propulsie electrică în proporţie de 30% din achiziţiile viitoare.

Achiziţiile anuale de autovehicule făcute de autorităţile publice pentru deservirea parcului propriu trebuie să conţină în proporţie de cel puţin 20% autoturisme acţionate prin tehnologii verzi.

Carmen Mocanu, Cuget Liber 22.01.2018

ianuarie 18, 2018

Klaus Werner, ce dezamăgire profundă! E slab, e şantajabil, e mână în mână cu PSD?

Filed under: Ştiri naţionale — lucian visa @ 1:48 pm

Preşedintele a produs multă dezamăgire în rândul românilor. În urmă cu puţin timp, Iohannis a anunţat, scurt, că acceptă propunerea de premier a PSD-ului, în persoana Vioricăi din Videle. O profesoară de tehnologie, recompensată de Daddy, pentru diverse merite, cu un loc eligibil pe lista pentru europarlamentare, este acceptată la „foc automat” de un preşedinte ce pare incapabil de reacţie.

Iohannis dezamăgeşte crunt în primul şi în primul rând pentru uşurinţa cu care a spus da pesediştilor. Nu a putut ţine piept grupului roşu, care deţine într-adevăr majoritatea parlamentară (că doar aşa a votat poporul!), măcar să le fi solicitat să facă o altă propunere, un nume de economist, cu o viziune pentru ţară. A înghiţit găluşca şi iată că pohta lui Daddy s-a înfăptuit: şi-a plasat omul de încredere la conducerea Guvernului şi va continua să tragă sforile, să conducă din umbră, să rezolve legile justiţiei şi toate interesele sale.

Nu că aş fi avut mari aşteptări de la Iohannis. Nu mai am de mult timp, dar, pe zi ce trece, parcă se confirmă teoria că „prima iubire nu se uită niciodată”. „Am decis să mai dau o şansă PSD-ului! Dar acum să fie responsabili”. A treia şansă. E tot ce a putut explica preşedintele României. Parcă ar fi mână în mână cu PSD-ul. Nu uit imaginea de colecţie din 2008, când era în tabăra cu pricina, în spatele lui Geoană, braţ la braţ cu Varanul.

Avem un preşedinte slab, şantajabil sau, dimpotrivă, unul extrem de calculat, responsabil, atent să nu provoace o criză şi mai mare decât cea produsă de PSD?

Rămânem cu premiera istorică: Viorica din Videle este prima femeie premier din România. Pe aceste coordonate, să ne pregătim şi pentru prima femeie preşedinte, tot „roşie”: Găbiţa abia aşteaptă să-l învingă pe Klaus Werner, care, astăzi, a decepţionat. Şi are toate şansele!

Sorin Mihalache, Cuget Liber 17.01.2018

ianuarie 11, 2018

Premierul, ANUNŢ FABULOS: Statul român preia Şantierul Naval Daewoo Mangalia

Filed under: Ştiri naţionale — lucian visa @ 12:01 pm

Cu toate că în şedinţa de Guvern de miercuri nu a fost adoptată nici o decizie privind soarta Şantierului Naval Daewoo Mangalia, premierul Mihai Tudose a declarat într-o emisiune televizată că statul român îşi va manifesta dreptul de preemţiune în ceea ce priveşte achiziţionarea acţiunilor puse la vânzare de coreeni.

Tudose a precizat că a luat legătura cu Ministerul de Finanţe, dar şi cu cel de Justiţie, pentru a vedea exact forma în care statul poate cumpăra aceste acţiuni, întrucât până acum statul român doar a vândut acţiuni, nu a şi cumpărat. Tot premierul a mai precizat că se analizează şi cum anume să fie gestionată problema datoriilor şantierului, dar şi faptul că este bine ca statul român să aibă un şantier al său, în care să-şi poată repara propriile nave ori chiar să construiască fregate.

„Răscumpărăm 51% din acţiunile pe care Daewoo le are la Şantierul Naval Mangalia”, a spus Tudose miercuri seara, într-o emisiune televizată.

Surse din cadrul Ministerului Economiei au declarat, pentru „Replica” de Constanţa, că o decizie în privinţa şantierului nu a fost luată în şedinţa de miercuri pentru că trebuie „reglată” şi problema spinoasă a datoriilor. Şantierul are datorii care se ridică la 1,2 miliarde de dolari, dintre care 400 de milioane către firma-mamă din Coreea. Datoriile nu pot fi scăzute din preţul total al acţiunilor, pentru că astfel s-ar încălca legile europene în domeniu, au mai explicat sursele noastre.

A.C., Replica 11.01.2018

decembrie 30, 2017

RADU MAZĂRE A FUGIT DIN TARĂ. AR FI CERUT AZIL POLITIC ÎN MADAGASCAR

Filed under: Ştiri naţionale — lucian visa @ 7:33 pm

Radu Mazăre Radu Mazăre a fugit din țară, în Madagascar. Se pare că, de data asta, și-a pus în aplicare planurile mai vechi și, potrivit unor apropiați, se pregătește de o mai lunga ședere în insula din Oceanul Indian.

Potrivit unor informații din surse apropiate fostului primar al Constanței, Radu Mazăre ar fi solicitat azi politic în Madagascar. Cererea ar fi fost făcută chiar în aceste zile, Radu Mazăre aflându-se împreună cu câțiva apropiați și membrii ai familiei în resortul deținut de el în această țară.

În primăvara anului 2012, în vremea când era primar al Constanței, Radu Mazăre a mers în vacanță în Madagascar, iar la întoarcere s-a arătat foarte încântat de ceea ce a găsit acolo, dar și de oportunitățile de afaceri. Drept urmare, a luat decizia de a concesiona de la un trib, pe o perioadă de 99 de ani, un teren. Mai exact, era vorba de 1,8 hectare de teren pe malul oceanului, într-un golf în nordul Madagascarului, pentru care a plătit, potrivit declarației sale la momentul revenirii în țară, 1 euro pe metru pătrat.

Printre două dosare și trei vizite la tribunal, fostul edil al orașului de la malul mării și-a consolidat afacerea, așa că, în scurt timp, a devenit proprietarul unui resort spectaculos, în apropierea unei plaje cu nisip alb și ape turcoaz, unde dealtfel va trece, alături de prieteni, în 2018. Este vorba de 16 bungalouri amplasate lângă plajă, în Andovokonko Bay, Antsiranana, Madagascar, cu două suite exclusiviste, restaurant cu specific local, mâncărurile fiind gătite din alimente organice, crescute de localnici, dar și un bar&lounge.

Rămâne de văzut dacă noul an vine și cu un nou statut pentru Radu Mazăre, respectiv dacă cererea îi va fi aprobată și va deveni cetățean al statului Madagascar.

Radu Mazăre a fost primar al Constanței începând cu anul 2000. A fost apoi reales și în următoarele trei mandate, în 2004, 2008 și 2012. S-a făcut remarcat prin atitudinea sa vehementă anti – Băsescu, dar și prin modul excentric de viață, fiind mereu în atenția publicului prin modul în care se îmbrăca, a femeilor frumoase cu care se înconjura și a mașinilor de colecție pe care le conduce. În iulie 2017 a fost condamnat la 4 ani de inchisoare cu suspendare in dosarul in care este acuzat de retrocedare ilegala de terenuri.

Cuget Liber

decembrie 22, 2017

Frăție de 20 de milioane de euro: Orban – Dragnea – Tăriceanu

Filed under: Ştiri naţionale — lucian visa @ 5:48 pm

Camera Deputaților a schimbat trei cuvinte din legea finanțării partidelor. În 2018, formațiunile parlamentare vor primi de la bugetul de stat mai mulți „bani de buzunar” decât au încasat în ultimii zece ani la un loc

Parlamentarii partidului condus de Ludovic Orban au votat cot la cot cu partidele aflate la putere: social-democrații lui Liviu Dragnea, liberaldemocrații lui Călin Popescu Tăriceanu și maghiarii conduși de Kelemen Hunor.

Liniștea portofelului

Trezorierul PSD, deputatul Mircea Drăghici, a depus în Senat, în data de 4 mai 2017, o propunere legislativă de modificare a legii finanțării partidelor. În acest moment, partidele care au intrat în Parlament și cele care au obținut peste 50 de consilieri județeni în alegerile locale primesc în fiecare lună o „subvenție” de la bugetul de stat, adică zeci de mii de euro cu titlu gratuit pentru funcționarea formațiunii politice. Acești bani pot fi cheltuiți pentru transport, chirii, sondaje, salarii, avocați.

Legea actuală prevede că „suma alocată anual partidelor politice nu poate fi mai mare de 0,04% din veniturile prevăzute în bugetul de stat”. Trezorierul PSD a propus să fie introdus în lege și un prag minim de 0,02% astfel încât partidele să își asigure liniștea financiară.

Trei cuvinte

În comisiile senatoriale pentru administrație publică și cea juridică, senatorul PSD Marian Pavel a introdus un amendament potrivit căruia suma pe care partidele o primesc de la bugetul de stat nu se va mai calcula din „veniturile prevăzute în bugetul de stat”, ci din „produsul intern brut” și pragul minim devine 0.01%. 

Pe 27 noiembrie, plenul Senatului adoptă modificarea cu 83 de voturi „pentru”, niciun vot împotrivă și 10 abțineri. Pe 19 decembrie, marți, plenul Camerei Deputaților a adoptat la rândul ei modificările, în calitate de cameră decizională, cu 222 de voturi pentru, 23 de voturi contra și 6 abțineri. Deputații PNL, PSD, ALDE, UDMR și cei ai minorităților naționale au fost cei care au adoptat proiectul. PMP s-a abținut, USR a votat împotrivă. Legea se află acum la promulgare la președintele Klaus Iohannis și intră în vigoare după ce se publică în Monitorul Oficial.

Robinetul

Modificarea se traduce în felul următor, din calculele EVZ bazate pe proiectul pe buget trimis în Parlament de Guvern și pe datele oficiale de la Autoritatea Electorală Permanentă: pe actuala lege, partidele au primit în 2017, în total, 32.082.000 de lei de la bugetul de stat. Pe noua variantă a legii, minimum 0,01% din PIB, anul viitor vor intra în conturile partidelor minim 90.785.200 lei (aproximativ 20 de milioane de Euro). Adică de trei ori mai mulți bani decât primesc în prezent. Explicația: PIB-ul din care se va calcula suma de bani pentru partide este mai mare decât veniturile la bugetul de stat din care se calcula procentul în vechea formă a legii. Cei 20 de milioane de Euro de la bugetul de stat se vor împărți între PSD, PNL, USR, ALDE și PMP, astfel: PSD-ului îi revine peste 50% din sumă, PNL primește peste 25% din bani, USR aproape 8%, ALDE ia peste 6%, iar PMP va primi peste 4%.

După pofta liderilor

Partidele au voie să cheltuiască banii de la bugetul de stat pentru sondaje de opinie, consultanță politică, producția și difuzarea de spoturi publicitare, „presă și propagandă” sau „organizarea de activităţi cu caracter politic”. Tot din bugetul de stat partidele își acoperă deplasările în țară și în străinătate, cheltuielile de protocol, își plătesc benzina, își întrețin și își repară mașinile. Prin finanțarea de la buget, partidele își mai plătesc angajații, pot cumpăra mobilă, plătesc chiriile și utilitățile de la sediile de partid, își acoperă abonamentele la telefon și internet și își plătesc avocați. De acești bani dispune, arbitrar, conducerea fiecărui partid. „Eficienţa şi oportunitatea acestor cheltuieli se hotărăsc de organele de conducere ale partidelor politice, potrivit statutului lor şi dispoziţiilor legale”, prevede legea.

Gorghiu aduce PSD un bonus de 700.000 de lei

Parlamentarii au mai strecurat în legea finanțării partidelor și o altă prevedere, introdusă la Senat de fostul președinte PNL Alina Gorghiu. „Pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată – și aici este singurul cuvânt pe care-l introduc – proporțional cu numărul mandatelor obținute în alegeri de candidații femei”, a spus aceasta. Adică partidele care au parlamentari și aleși locali de sex feminin să primească mai mulți bani de la buget.

Ce înseamnă această modificare?

Trezorierul PSD Mircea Drăghici a declarat, miercuri, pentru EVZ, că partidul a făcut deja calculele estimative privind aplicarea noii legi. Dintre partidele politice, PSD are cele mai multe femei alese în scrutinele din 2016. „PSD iese cel mai bine. La noi va crește cu 1,5% valoarea subvenției față de ce primim deja”. Din calculele realizate de EVZ pe noua formulă a legii, asta înseamnă că la anul PSD va primi un bonus de aproape 700.000 de lei în urma acelui „singur cuvânt” propus de Gorghiu.

Ionel Dancu, evz.ro 22.12.2017

decembrie 12, 2017

Încă o lege dată de politicieni doar pentru ei! Ce se întâmplă cu aleșii locali care vor fi ÎN CONFLICT DE INTERESE

Filed under: Ştiri naţionale — lucian visa @ 6:40 pm

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat un amendament în urma căruia aleșii locali care se află în conflict de interese vor fi sancționați cu diminuarea cu 10% a indemnizației pe o perioadă de maximum șase luni, fapta în sine fiind abatere disciplinară.

Proiectul a fost inițiat de mai mulți parlamentari PSD, potrivit Agerpres.ro

„Fapta aleşilor locali de a încălca legislaţia privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară şi se sancţionează cu diminuarea indemnizaţiei cu 10% pe perioada de maximum 6 luni”, arată amendamentul adoptat de comisie, potrivit preşedintelui comisiei, social-democratul Eugen Nicolicea.

Nicolicea a mai specificat că, în ceea ce privește primarii, sancțiunea va fi aplicată printr-o Hotărâre a Consiliului Local, deoarece în prezent nu este prevăzut în nicio lege cine sancționează primarul în cazul unui conflict de interese.

În propunerea legislativă se mai arată și că validarea mandatelor de consilieri locali să se valideze în termen de 20 de zile de la alegereile locale

Ionut Gogean, evz.ro 12.12.2017

decembrie 6, 2017

A fost odată un Rege. Patimile lui Mihai, istoria neştiută a omului sinonim cu Istoria. VINO-DU-TE în România cu aprobare şi dezaprobare

Filed under: Ştiri naţionale — lucian visa @ 3:27 pm

Ecourile morţii Regelui Mihai s-au propagat în toată lumea, dovadă incontestabilă a dimensiunii istorice pe care a avut-o acesta. Evenimentul tragic a fost relatat pe larg de presa din România şi de cea internaţională. Viaţa monarhului, cu toate aspectele ei fericite şi mai puţin fericite pentru acesta, a apărut într-un tablou cu multe nuanţe. În afara acestui aspect, faptele istorice sunt clare şi ni-l prezintă pe Regele Mihai ca un mare ghinionist al Istoriei, dar şi ca un luptător neobosit pentru promovarea intereselor României în fiecare ocazie arătată de destin.

Unul dintre momentele critice pentru Regele Mihai a fost momentul în care a fost forţat să se rupă fizic de ţara lui. Ceea ce este cel mai important este că nu a fost rupt niciodată sufleteşte de aceasta. Conform digi24.ro, Mihai a părăsit România la puţine zile de la abdicarea forţată din 30 decembrie 1947. Aici intervine mare alegere din existenţa lui: deşi administraţia de la Washington îi conferise Legiunea de Merit a Armatei Americane, adică o garanţie a unui trai confortabil în Statele Unite, acesta a hotărât că trebuie să rămână în Europa. Totul pentru a fi mai aproape de pământul-mamă. Astfel a urmat mutarea în Anglia, ţară în care – oare câţi cunosc acest aspect? – a lucrat cu familia la o fermă. În cele din urmă, Regele Mihai s-a stabilit în Elveţia, ţară în care a fost pentru o perioadă angajat ca pilot pe o linie aeriană comercială.

Revenind la momentul exilului din România, trebuie amintit că în 1948, în jurul Regelui a luat fiinţă Consiliul Naţional Român, care se dorea un guvern al României libere în exil. Din păcate pentru acest demers, lipsa de recunoştere şi dezinteresul Occidentului, dar şi neobositele şi diabolicele manevre ale Securităţii au oprit această iniţiativă din start. Asta nu l-a împiedicat pe rege să facă propagandă Româniai de câte ori s-a ivit ocazia, mai ales la Vocea Americii, Europa Liberă sau BBC.

Momentul Revoluţiei

Dornic să revină în România, regele (n.r. – care se afla la Versoix, în Elveţia, în 1989) a căutat soluţii pentru a veni în ţară, iar prima care a ajuns în Bucureşti a fost principesa Margareta. „Tot ce am văzut cu ochii mei am văzut şi cu inima mea. Şi văzând cât de frumoasă este ţara, cât de colorată, era ca un fel de strat deasupra de comunism, gri, urât, cu cruzime. Şi era un sentiment dificil de asumat. Şi am descoperit ce a făcut aici în timpul comunismului. Copii şi persoane în vârstă abandonate, satele distruse, tot felul de lucruri. Şi când am venit prima oară, m-am simţit prima oară în viaţa mea ca şi cum sunt o persoană întreagă. Dar, după aceea, a fost mult de descoperit, de muncit, de făcut. Era imens”, spunea Margareta despre acel moment.

Dacă sosirea Margaretei a trecut oarecum „neobservată”, nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu Regele Mihai. Revenirea acestuia a fost marcată de numeroase probleme cauzate de autorităţile vremii. La începutul anului 1990, Regele Mihai a anunţat că vrea să fie în ţară de Paşti, dar dorinţa lui a fost respinsă imediat. „Un om nu poate fi un oaspete al propriei case, chiar dacă a lipsit multă vreme din ea. Un român scos din casa lui cu forţa nu încetează, numai prin aceasta, să fie român”, declara regele Mihai cu acea ocazie, după care şi-a reînnoit solicitarea. Degeaba, însă. Autorităţile române păstrau distanţa faţă de acest subiect sensibil, cosiderându-l pe monarh un pericol pentru notorietatea acestora.

„Trebuie să înţelegeţi conjunctura de atunci şi momentul când regele a venit în ţară fără o discuţie cu structurile statale şi manifestaţia de simpatie care era susţinută de anumite cercuri politice din ţară”, a spus fostul președinte Ion Iliescu despre acel moment.

A urmat o decizie îndrăzneaţă a Regelui Mihai, care a a hotărât că nu mai este cazul să aştepte, cu toate că regimul comunist avusese grijă să emită un decret prin care îi retrăsese cetăţenia română. Cum regele nu a recunoscut niciodată legitimitatea regimului comunist, iar Revoluţia înlocuise aparent vechile structuri, familia a aterizat pe Aeroportul Otopeni în după-amiaza zilei de 25 decembrie 1990.

Ştirea s-a propagat imediat, iar preşedintele de atunci al Radiodifuziunii, Răzvan Theodorescu, a obţinut 59 de secunde de filmare cu regele la Otopeni de la jurnaliştii aflaţi în delegaţia acestuia. „S-a aflat imediat că vreau să dau acest lucru, era ziua de Crăciun, nu uitaţi, am primit un telefon de la Ion Iliescu, care mi-a spus: „Am auzit că vrei să dai nişte imagini”. Am spus: „Da. De ce?”. Domnul Iliescu, extrem de urban, în relația cu mine, m-a întrebat: „Poți să-mi explici de ce?”. „Am să vă explic, ca istoric: pentru că s-a întâmplat”. Preşedintele a spus: „Te-aş ruga, totuşi, e Crăciunul, să nu îi tulburăm pe români”, a spus Răzvan Theodorescu.

Urmează momente care au spus totul despre „primirea” autorităţilor. Regele ajunge în centrul Bucureştiului şi aşteaptă paşapoartele în casa unor apropiaţi, aşa cum i se promisese la aeroport. Documentele nu soseau, astfel că se decide pornirea spre mănăstirea Curtea de Argeş, acolo unde erau înmormântaţi străbunii săi. Stupoare, însă: pe autostrada Bucureşti-Piteşti, maşinile familiei regale sunt oprite de militari şi în ciuda parlamentărilor care au durat două ore, regele şi însoţitorii săi sunt întorşi la Otopeni.

„În clipa aceea a intrat, voia nişte informaţii de la mine, era deja 11:00 seara, Virgil Măgureanu. Era momentul în care eu vorbeam la telefon cu preşedintele şi-i adăugam: „Domnule preşedinte, în calitatea mea de istoric, vă spun, lăsaţi-l pe rege să meargă la Curtea de Argeş, a intrat şi pe uşa din dos, bun, se va întoarce şi va pleca mâine, merge la mormintele strămoşilor”. La care Virgil Măgureanu dădea din cap şi spunea: „Da, da, da”. I-am spus lui Ion Iliescu: „Iată, aici e profesorul Virgil Măgureanu, care mă confirmă. Virgil Măgureanu i-a spus exact acelaşi lucru. „Dă-mi-l la telefon pe profesorul Theodorescu”. Și a urmat un lucru care e destul de puţin ştiut, zice: „Da, dar spune-i dumneata lui Petre””, a explicat Răzvan Theodorescu.

Ce s-a întâmplat de fapt? Potrivit Regelui Mihai, premierul Petre Roman o anunţase pe principesa Margareta că familia regală poate veni în România.

„I-am telefonat lui Petre Roman, care zice: „Da, te înţeleg, dar va fi foarte greu, numai că va fi destul de greu pentru că cei de la FSN ştiu că vine să îşi ia proprietăţile înapoi şi riscăm să se întâmple ceva. Am zis: „Aoleu, asta ne mai trebuie, o ţărăniadă”. Şi am închis telefonul. S-a încheiat episodul 25 decembrie. E drept că, a doua zi, preşedintele Iliescu spunea că l-am manipulat”, a mai spus fostul președinte al Televiziunii Române despre episodul sosirii si respingerii Regelui Mihai.

Concluzia care poate fi trasă de aici este următoarea: între momentul semnalului de liberă trecere de la Otopeni şi momentul de pe autostradă, forţele aflate la putere au realizat pericolul pe care îl reprezenta Regele Mihai pentru poziţiile lor, dar şi faptul că românii puteau fi seduşi de monarhie. „Nici nu mai exista dubiu că s-au speriat și sperietura pe care au tras-o a fost din cauza lipsei de legitimitate pe care o avea puterea care a fost atunci: o putere neocomunistă”, a fost de părere actorul Ion Caramitru.

„Impresia catastrofală în străinătate să îl fugărești cu poliția, să îl arestezi pe rege, care avea un pașaport danez. A fost un act care a adus daune mari României”, a spus Emil Constantinescu, fost preşedinte al României.

În apărarea sa, Iliescu a susţinut că că regele Mihai a presat, de fapt, autorităţile române când a sosit la Otopeni fără o invitaţie formală din partea acestora. Astfel explica reacţia militară în forţă cel care care a condus România după Revoluţie.

„Reporter: Principesa Margareta susţine că a avut o discuţie cu domnul Petre Roman la care l-a întrebat direct pe domnul Petre Roman: „Uşa este deschisă?”. Şi răspunsul domnului Roman a fost: „Da, sigur”.

Ion Iliescu: Avea dreptate, sigur,

Reporter: Dar a fost întors din drum, de pe autostradă.

Ion Iliescu: A fost neînţeleaptă această decizie luată şi la sfatul nu ştiu cui de a forţa nota.

Reporter: Să se întoarcă în ţara sa?

Ion Iliescu: Da, să se întoarcă în țara sa, dar nu era vorba de oricine, ci de fostul şef al statului.

Reporter: Ultimul şef al statului legitim înainte de dictatura comunistă.

Ion Iliescu: Da. Dar în contextul de atunci politic a fost o decizie neînţeleaptă. Noi am făcut deschiderea apoi pentru stabilirea de relaţii fireşti.

Paște 1992: Întoarcerea triumfală a Regelui

Prima intrare a regelui Mihai în România după prăbuşirea dictaturii comuniste a avut loc în aprilie 1992, de Paşte. Familia Regală a mers mai întâi la Putna. Apoi, pentru slujba Micii Învieri, a ajuns în Bucureşti. Bucuria cu care regele Mihai a fost întâmpinat de bucureşteni a fost copleşitoare.

„Am ajuns aici, la Bucureşti, de la Putna, după 45 de ani de pribegie”, spunea regele, de la balconul hotelului Continental.

Cu toate acestea, relaţiile fireşti între statul român şi rege s-au normalizat abia peste 20 ani. Se pare că abia atunci republica post-comunistă s-a simţit suficient de consolidată. Până atunci domnise teama de rege.

Întrebat ce a făcut ca autorităţile să se teamă de prezenţa regelui Mihai în ţară, Răzvan Theodorescu a răspuns: „Eu cred că un sentiment de ilegitimitate. Nici măcar votul din 20 mai nu dăduse această legitimitate. De-abia votul din toamna-iarna 2000 i-a dat lui Ion Iliescu, pentru că de el vorbim, acest sentiment al legitimităţii şi a răspuns în acest mod foarte direct şi foarte concret în reluarea relaţiilor. Este singura explicaţie pe care eu o dau”.

1990-2015: Legitimitatea Republicii, încotro?

Împăcarea istorică dintre regele Mihai şi Ion Iliescu a fost înregistrată de camerele de luat vederi la deschiderea Muzeului Naţional de Artă, restaurat, în 2001.

Cetăţenii români sunt însă departe de rezolvarea dilemei: Monarhie sau Republică? Niciun guvern postdecembrist nu a îndrăznit să îi întrebe sub ce formă de guvernământ vor să trăiască. Mai mult, Constituţia republicană, croită încă din 1991 şi ajustată în 2003, interzice referendumul pe această temă”, au scris jurnaliştii de la digi24.ro.

Daniel Teodoreanu, evz.ro 06.12.2017

Fotografia este din 1998 și este din fața primăriei Mangalia. În acel moment se auzea imnul regal. Strada era plină de lume venită de bună voie.

Era pe vremea când la primăria Mangalia veneau președintele în funcție, prim-ministrul, majoritatea miniștrilor și șeful camerei deputaților. Nu mai vorbesc de parlamentari.

Older Posts »

Powered by WordPress