Mangalia – politica locală

decembrie 6, 2017

A fost odată un Rege. Patimile lui Mihai, istoria neştiută a omului sinonim cu Istoria. VINO-DU-TE în România cu aprobare şi dezaprobare

Filed under: Ştiri naţionale — lucian visa @ 3:27 pm

Ecourile morţii Regelui Mihai s-au propagat în toată lumea, dovadă incontestabilă a dimensiunii istorice pe care a avut-o acesta. Evenimentul tragic a fost relatat pe larg de presa din România şi de cea internaţională. Viaţa monarhului, cu toate aspectele ei fericite şi mai puţin fericite pentru acesta, a apărut într-un tablou cu multe nuanţe. În afara acestui aspect, faptele istorice sunt clare şi ni-l prezintă pe Regele Mihai ca un mare ghinionist al Istoriei, dar şi ca un luptător neobosit pentru promovarea intereselor României în fiecare ocazie arătată de destin.

Unul dintre momentele critice pentru Regele Mihai a fost momentul în care a fost forţat să se rupă fizic de ţara lui. Ceea ce este cel mai important este că nu a fost rupt niciodată sufleteşte de aceasta. Conform digi24.ro, Mihai a părăsit România la puţine zile de la abdicarea forţată din 30 decembrie 1947. Aici intervine mare alegere din existenţa lui: deşi administraţia de la Washington îi conferise Legiunea de Merit a Armatei Americane, adică o garanţie a unui trai confortabil în Statele Unite, acesta a hotărât că trebuie să rămână în Europa. Totul pentru a fi mai aproape de pământul-mamă. Astfel a urmat mutarea în Anglia, ţară în care – oare câţi cunosc acest aspect? – a lucrat cu familia la o fermă. În cele din urmă, Regele Mihai s-a stabilit în Elveţia, ţară în care a fost pentru o perioadă angajat ca pilot pe o linie aeriană comercială.

Revenind la momentul exilului din România, trebuie amintit că în 1948, în jurul Regelui a luat fiinţă Consiliul Naţional Român, care se dorea un guvern al României libere în exil. Din păcate pentru acest demers, lipsa de recunoştere şi dezinteresul Occidentului, dar şi neobositele şi diabolicele manevre ale Securităţii au oprit această iniţiativă din start. Asta nu l-a împiedicat pe rege să facă propagandă Româniai de câte ori s-a ivit ocazia, mai ales la Vocea Americii, Europa Liberă sau BBC.

Momentul Revoluţiei

Dornic să revină în România, regele (n.r. – care se afla la Versoix, în Elveţia, în 1989) a căutat soluţii pentru a veni în ţară, iar prima care a ajuns în Bucureşti a fost principesa Margareta. „Tot ce am văzut cu ochii mei am văzut şi cu inima mea. Şi văzând cât de frumoasă este ţara, cât de colorată, era ca un fel de strat deasupra de comunism, gri, urât, cu cruzime. Şi era un sentiment dificil de asumat. Şi am descoperit ce a făcut aici în timpul comunismului. Copii şi persoane în vârstă abandonate, satele distruse, tot felul de lucruri. Şi când am venit prima oară, m-am simţit prima oară în viaţa mea ca şi cum sunt o persoană întreagă. Dar, după aceea, a fost mult de descoperit, de muncit, de făcut. Era imens”, spunea Margareta despre acel moment.

Dacă sosirea Margaretei a trecut oarecum „neobservată”, nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu Regele Mihai. Revenirea acestuia a fost marcată de numeroase probleme cauzate de autorităţile vremii. La începutul anului 1990, Regele Mihai a anunţat că vrea să fie în ţară de Paşti, dar dorinţa lui a fost respinsă imediat. „Un om nu poate fi un oaspete al propriei case, chiar dacă a lipsit multă vreme din ea. Un român scos din casa lui cu forţa nu încetează, numai prin aceasta, să fie român”, declara regele Mihai cu acea ocazie, după care şi-a reînnoit solicitarea. Degeaba, însă. Autorităţile române păstrau distanţa faţă de acest subiect sensibil, cosiderându-l pe monarh un pericol pentru notorietatea acestora.

„Trebuie să înţelegeţi conjunctura de atunci şi momentul când regele a venit în ţară fără o discuţie cu structurile statale şi manifestaţia de simpatie care era susţinută de anumite cercuri politice din ţară”, a spus fostul președinte Ion Iliescu despre acel moment.

A urmat o decizie îndrăzneaţă a Regelui Mihai, care a a hotărât că nu mai este cazul să aştepte, cu toate că regimul comunist avusese grijă să emită un decret prin care îi retrăsese cetăţenia română. Cum regele nu a recunoscut niciodată legitimitatea regimului comunist, iar Revoluţia înlocuise aparent vechile structuri, familia a aterizat pe Aeroportul Otopeni în după-amiaza zilei de 25 decembrie 1990.

Ştirea s-a propagat imediat, iar preşedintele de atunci al Radiodifuziunii, Răzvan Theodorescu, a obţinut 59 de secunde de filmare cu regele la Otopeni de la jurnaliştii aflaţi în delegaţia acestuia. „S-a aflat imediat că vreau să dau acest lucru, era ziua de Crăciun, nu uitaţi, am primit un telefon de la Ion Iliescu, care mi-a spus: „Am auzit că vrei să dai nişte imagini”. Am spus: „Da. De ce?”. Domnul Iliescu, extrem de urban, în relația cu mine, m-a întrebat: „Poți să-mi explici de ce?”. „Am să vă explic, ca istoric: pentru că s-a întâmplat”. Preşedintele a spus: „Te-aş ruga, totuşi, e Crăciunul, să nu îi tulburăm pe români”, a spus Răzvan Theodorescu.

Urmează momente care au spus totul despre „primirea” autorităţilor. Regele ajunge în centrul Bucureştiului şi aşteaptă paşapoartele în casa unor apropiaţi, aşa cum i se promisese la aeroport. Documentele nu soseau, astfel că se decide pornirea spre mănăstirea Curtea de Argeş, acolo unde erau înmormântaţi străbunii săi. Stupoare, însă: pe autostrada Bucureşti-Piteşti, maşinile familiei regale sunt oprite de militari şi în ciuda parlamentărilor care au durat două ore, regele şi însoţitorii săi sunt întorşi la Otopeni.

„În clipa aceea a intrat, voia nişte informaţii de la mine, era deja 11:00 seara, Virgil Măgureanu. Era momentul în care eu vorbeam la telefon cu preşedintele şi-i adăugam: „Domnule preşedinte, în calitatea mea de istoric, vă spun, lăsaţi-l pe rege să meargă la Curtea de Argeş, a intrat şi pe uşa din dos, bun, se va întoarce şi va pleca mâine, merge la mormintele strămoşilor”. La care Virgil Măgureanu dădea din cap şi spunea: „Da, da, da”. I-am spus lui Ion Iliescu: „Iată, aici e profesorul Virgil Măgureanu, care mă confirmă. Virgil Măgureanu i-a spus exact acelaşi lucru. „Dă-mi-l la telefon pe profesorul Theodorescu”. Și a urmat un lucru care e destul de puţin ştiut, zice: „Da, dar spune-i dumneata lui Petre””, a explicat Răzvan Theodorescu.

Ce s-a întâmplat de fapt? Potrivit Regelui Mihai, premierul Petre Roman o anunţase pe principesa Margareta că familia regală poate veni în România.

„I-am telefonat lui Petre Roman, care zice: „Da, te înţeleg, dar va fi foarte greu, numai că va fi destul de greu pentru că cei de la FSN ştiu că vine să îşi ia proprietăţile înapoi şi riscăm să se întâmple ceva. Am zis: „Aoleu, asta ne mai trebuie, o ţărăniadă”. Şi am închis telefonul. S-a încheiat episodul 25 decembrie. E drept că, a doua zi, preşedintele Iliescu spunea că l-am manipulat”, a mai spus fostul președinte al Televiziunii Române despre episodul sosirii si respingerii Regelui Mihai.

Concluzia care poate fi trasă de aici este următoarea: între momentul semnalului de liberă trecere de la Otopeni şi momentul de pe autostradă, forţele aflate la putere au realizat pericolul pe care îl reprezenta Regele Mihai pentru poziţiile lor, dar şi faptul că românii puteau fi seduşi de monarhie. „Nici nu mai exista dubiu că s-au speriat și sperietura pe care au tras-o a fost din cauza lipsei de legitimitate pe care o avea puterea care a fost atunci: o putere neocomunistă”, a fost de părere actorul Ion Caramitru.

„Impresia catastrofală în străinătate să îl fugărești cu poliția, să îl arestezi pe rege, care avea un pașaport danez. A fost un act care a adus daune mari României”, a spus Emil Constantinescu, fost preşedinte al României.

În apărarea sa, Iliescu a susţinut că că regele Mihai a presat, de fapt, autorităţile române când a sosit la Otopeni fără o invitaţie formală din partea acestora. Astfel explica reacţia militară în forţă cel care care a condus România după Revoluţie.

„Reporter: Principesa Margareta susţine că a avut o discuţie cu domnul Petre Roman la care l-a întrebat direct pe domnul Petre Roman: „Uşa este deschisă?”. Şi răspunsul domnului Roman a fost: „Da, sigur”.

Ion Iliescu: Avea dreptate, sigur,

Reporter: Dar a fost întors din drum, de pe autostradă.

Ion Iliescu: A fost neînţeleaptă această decizie luată şi la sfatul nu ştiu cui de a forţa nota.

Reporter: Să se întoarcă în ţara sa?

Ion Iliescu: Da, să se întoarcă în țara sa, dar nu era vorba de oricine, ci de fostul şef al statului.

Reporter: Ultimul şef al statului legitim înainte de dictatura comunistă.

Ion Iliescu: Da. Dar în contextul de atunci politic a fost o decizie neînţeleaptă. Noi am făcut deschiderea apoi pentru stabilirea de relaţii fireşti.

Paște 1992: Întoarcerea triumfală a Regelui

Prima intrare a regelui Mihai în România după prăbuşirea dictaturii comuniste a avut loc în aprilie 1992, de Paşte. Familia Regală a mers mai întâi la Putna. Apoi, pentru slujba Micii Învieri, a ajuns în Bucureşti. Bucuria cu care regele Mihai a fost întâmpinat de bucureşteni a fost copleşitoare.

„Am ajuns aici, la Bucureşti, de la Putna, după 45 de ani de pribegie”, spunea regele, de la balconul hotelului Continental.

Cu toate acestea, relaţiile fireşti între statul român şi rege s-au normalizat abia peste 20 ani. Se pare că abia atunci republica post-comunistă s-a simţit suficient de consolidată. Până atunci domnise teama de rege.

Întrebat ce a făcut ca autorităţile să se teamă de prezenţa regelui Mihai în ţară, Răzvan Theodorescu a răspuns: „Eu cred că un sentiment de ilegitimitate. Nici măcar votul din 20 mai nu dăduse această legitimitate. De-abia votul din toamna-iarna 2000 i-a dat lui Ion Iliescu, pentru că de el vorbim, acest sentiment al legitimităţii şi a răspuns în acest mod foarte direct şi foarte concret în reluarea relaţiilor. Este singura explicaţie pe care eu o dau”.

1990-2015: Legitimitatea Republicii, încotro?

Împăcarea istorică dintre regele Mihai şi Ion Iliescu a fost înregistrată de camerele de luat vederi la deschiderea Muzeului Naţional de Artă, restaurat, în 2001.

Cetăţenii români sunt însă departe de rezolvarea dilemei: Monarhie sau Republică? Niciun guvern postdecembrist nu a îndrăznit să îi întrebe sub ce formă de guvernământ vor să trăiască. Mai mult, Constituţia republicană, croită încă din 1991 şi ajustată în 2003, interzice referendumul pe această temă”, au scris jurnaliştii de la digi24.ro.

Daniel Teodoreanu, evz.ro 06.12.2017

Fotografia este din 1998 și este din fața primăriei Mangalia. În acel moment se auzea imnul regal. Strada era plină de lume venită de bună voie.

Era pe vremea când la primăria Mangalia veneau președintele în funcție, prim-ministrul, majoritatea miniștrilor și șeful camerei deputaților. Nu mai vorbesc de parlamentari.

decembrie 1, 2017

Ziua Națională a României 2017. Ce simboluri a ascuns Google în desenul care definește România

Filed under: Ştiri naţionale — lucian visa @ 2:51 pm

Ziua Națională a României – 2017 este celebrată de Google printr-un doodle special care mizează pe o serie de simboluri tradiționale, extrem de interesante. Cel mai ascuns detaliu este în interiorul literelor O din GOOGLE: cele două personaje în costume populare simbolizează soarele și luna care se sărută.

Ziua Națională a României – 2017 este prilej pentru un doodle surprinzător propus de gigantul american Google. Desenul pentru Ziua Națională a României 2017 este realizat de ilustratorul român Aitch și, conform prezentării de pe site-ul Google, descrie moștenirea bogată a țării, pe fundalul unui covor tradițional românesc.

Elementele simbolice pe care Google le propune în desenul de Ziua Națională a României sunt râsul (linxul), fructul de măceș, stejarul, dar și referiri la cerb, munți și păduri „simbolizând peisajele emoționante și resursele bogate”.

România este faimoasă, de asemenea, spune Google în prezentarea de Ziua Națională a României – 2017, prin ceramica tradițională cum e cea de la Horezu sau Marginea (reprezentată pe litera L din doodle-ul Google).

Un alt simbol capital care integrează folclorul și baladele românești este luna, arată Google în descrierea acestui doodle omagial de Ziua Națională a României – 2017.

„În imagine, soarele și luna apar ca un cuplu format din bărbat și femeie, amândoi îmbrăcați în costume populare, care se apropie să se sărute”, explică Google.

O zi națională fericită, România! ne urează Google. Mai jos schițele desenului realizat de Aitch:

timpul.md (parțial)

octombrie 26, 2017

SRI are deja și o Divizie Politică. Se numește Partidul Național Liberal!

Filed under: Ştiri naţionale — lucian visa @ 6:28 pm

Sub conducerea lui Claudiu Manda, Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului de control al SRI, pare să-și fi găsit, în fine, rolul crucial de cîine de pază al celui mai puternic serviciu secret din România.

N-o spun eu primul.
Înaintea mea, a făcut-o Cornel Nistorescu.
Îl cred în aprecierile sale despre schimbarea în bine a Comisiei de control a SRI.
Ca și mine, Cornel Nistorescu e prea bătrîn într-ale politichiei postdecembriste ca să și permită să scrie ceea ce nu crede.
Printre altele, Comisia de Control al SRI sub conducerea lui Claudiu Manda a declanșat o Operațiune de investigare a abuzurilor comise de SRI timp de peste un deceniu, sub fosta conducere.
Punctul de plecare stă în dezvăluirile cruciale ale lui Daniel Dragomir, zdrobitoare și prin avantajul de a fi ale unuia din interior.
Inițiativa dă însă curs unei uriașe presiuni a opiniei publice de a afla dacă dezvăluirile din ultimul timp despre Statul Paralel, despre Deep State, despre Ocultă, cum i s-ar fi spus la noi la finele secolului al XIX -lea sînt adevărate.

Presiunea a crescut și din cauza muțeniei sub care s-au pitit cei acuzați, dar și SRI sub noua conducere. Nimeni nu spune că dezvăluirile din spațiul public sînt automat adevărate pentru simplu fapt că sînt făcute. Peste tot în lumea democratică, mai ales cînd e vorba de suspiciuni privind abuzurile comise de instituțiile de forță, se purcede imediat la verificarea acelor suspiciuni și evident, la comunicare rezultatelor. A nu reacționa în nici un fel la valurile de acuzații sub pretextul că sînt cancanuri, că nu te cobori pînă la ele, rămîne în timp o uriașă eroare. Asta și pentru că față de instituțiile de forță, față de Serviciile secrete a existat și există suspiciuni că se dedau la lucruri necurate chiar și dacă acestea ar fi de alcătuite din maici.

Pentru aflarea adevărului despre abuzurile SRI sub fosta conducere, Plenul celor două Camere a aprobat, miercuri, 18 octombrie 2017, proiectul de hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Parlamentului României nr. 30/1993 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii.

Prin votul dat de majoritatea parlamentară, s-a impus:

  • Obligaţia SRI să răspundă solicitărilor comisiei parlamentare, într-un termen rezonabil, de 7 zile. În cazul în care termenul se depăşeşte, SRI trebuie să răspundă motivat, în perioada de 7 zile, de ce doreşte prelungirea.
  • Obligaţia persoanelor invitate la comisie să se prezinte și să prezinte membrilor acestui for aspecte pe care le consideră necesare sau care sunt solicitate.

Modificările, cerute de Comisia SRI pentru a putea duce pînă la capăt investigarea abuzurilor SRI sub fosta conducere, sînt salutare.
Necesitate practică a celei de a doua modificări a fost justificată astfel de Claudiu Manta:

„Am introdus în hotărâre şi prevederea că orice persoană, pentru că pînă acum erau doar ofiţerii SRI, orice persoană despre care comisia consideră că are date în ceea ce priveşte activitatea noastră, este obligată să vină la comisie”.

E la mintea cocoșului că, activînd în societate și nu în spațiul interplanetar, SRI intră în relație și cu simplii cetățeni. Fiind vorba de o instituție publică și nu de o instituție ocultă, despre SRI pot depune mărturii și simplii cetățeni mai ales dacă aceștia sînt acum pensionari sau trecuți în rezervă.
Modificările la Regulament au menirea de a întări puterea Comisiei de control al SRI în necesara supraveghere a felului în care Serviciul se păstrează în limitele impuse de Constituție.
O întărire a Comisiei de control al SRI e benefică atît pentru democrație, cît și pentru SRI însuși.

Se poate scrie o carte despre parodia de instituție de control al SRI care a fost pînă acum, inclusiv sub regimul PSD de după decembrie 2016, Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului de control al SRI cunoscută în limbaj jurnalistic și drept Comisia SRI. Se vorbește în ultimul timp, și deseori în termeni encomiastici, incompatibili cu limbajul democratic, despre voința noii conduceri a SRI de a scoate Serviciul din prăpastia de imagine în care l-a lăsat fosta conducere. Sînt unul dintre jurnaliștii care au urmărit îndeaproape în postdecembrism destinul SRI, și totdeauna din perspectiva unui știutor al importanței semnificative care o are pentru o națiune ca a noastră un Serviciu Secret puternic prin profesionalismul fără cusur al activității. De pe această poziție am semnalat mereu că în democrație un Serviciu secret își bazează puterea și pe imaginea sa publică pozitivă . Serviciile secrete britanice s-au bucurat și se bucură de un prestigiu ieșit din comun în ochii opiniei publice. Pentru activitatea Serviciilor secrete britanice asta înseamnă multe avantaje, printre care aș remarca îndeosebi colaborarea benevolă a populației, văzută ca un fapt de mîndrie, posibilitatea de a recruta cadre dintre cele mai competente, însuflețirea dată lucrătorilor de gîndul că trec în ochii britanicilor drept niște eroi.

Niciodată în istoria postdecembristă SRI nu avut imaginea sinistră din ultimii doisprezece ani, anii fostei conduceri (zic doisprezece ani, deși George Maior a plecat în 2015, deoarece putem vorbi de o schimbare a fostei conduceri abia după plecarea lui Florian Codlea, adevăratul șef al SRI).

Inutil să reiau aici adevărurile despre care am scris și am zis de nenumărate ori.
Reamintesc doar adevărul că amestecul anticonstituțional al SRI în afacerile penale, implicarea Serviciului în jocurile politice interne, abuzurile de mandate de siguranță națională, care au dus la spionarea populației pentru a fi ținută sub control în chip securistic, au coborît imaginea publică a SRI chiar sub cea a fostei Securități. Tînărul care se angajase la SRI ca să prindă spioni, ca să desfășoare operațiuni secrete, ca să se confrunte cu forțe străine, constata că trebuia să facă poliție politică mizeră, să vadă prin intermediul supravegherilor tehnice ordonate de fosta conducere cum ședea pe Wc un politician, și ce făcea în dormitor un dușman de al președintelui. Venise să activeze ca ofițer de Intelligence și ajunsese iscoadă de budoar.

Una dintre cauzele inimaginabilei degradări a imaginii publice a SRI trebuie căutată în prestația Comisiei de control al SRI.
Fosta conducere n-a priceput un lucru elementar din lumea de azi:
Un Serviciu secret e cu atît mai puternic cu cît cei care lucrează în cadrul lui au conștiința unei supravegheri competente, a unui control sever pentru a nu o lua razna. Un control asigurat de o presă independentă mereu suspicioasă cu Serviciile Secrete și de o Comisie de control al SRI care-și ia în serios menirea. Nu de puține ori tentația de a face abuzuri, de a încălca legea, în numele interesului național, e uriașă la cei care lucrează în Serviciile secrete ale unei țări democratice. Îi pune pe gînduri înainte de a comite un abuz justificat printr-o cauză nobilă – lupta împotriva terorismului, de exemplu – nu atît morala individuală, cît mai ales conștiința că sînt sub control.

Cîtă vreme opinia publică nu vede o presă severă cu SRI, o Comisie de control care-și ia în serios menirea, Serviciu e suspectat de a fi Noua Securitate chiar și atunci cînd nu e.
Acest adevăr n-a fost înțeles de fosta conducere.
Prin crearea unei veritabile agenturi în Presă, fosta conducere a eliminat presa ca instituție de control al unui Serviciu Secret. Prin manevre ilegale, fosta conducere și-a plasat în Comisiile de control al SRI nu parlamentari, ci lachei. Președinții acestor Comisii, puși de SRI, nu se sfiau să facă temenele în fața conducerii SRI chiar și în public.

A înțeles noua conducere că e în interesul SRI să existe o Comisie de control al SRI puternică?
Nu mă grăbesc să dau un răspuns.
Modificările de Regulament prin care Comisia de control al SRI capătă puterea ținerii sub control a Serviciului ar fi trebuit sprijinite nu numai de PSD și ALDE, dar și de PNL.

Ei bine, PNL nu numai că n-a sprijinit modificările, dar mai mult a depus la CCR o contestație împotriva acestor modificări.
Cum justifică PNL această manevră incredibilă pentru un partid democratic?
Ne spune Raluca Turcan într-o declarație publică făcută la anunțarea depunerii:

„Practic, PSD, încălcând Constituţia şi Regulamentul de funcţionare al celor două Camere, încearcă să transforme o comisie permanentă a Parlamentului României într-un instrument de presiune politică, probabil pentru a satisface iarăşi jocurile pe care le au şi le fac de decredibilizare a unor instituţii ale statului român”.

Față de Ludovic Orban, cu o mare experiență în șmecherii politicianiste, Raluca Turcan e o ființă derutant de sinceră în manifestările publice, un fel de Zița din Noaptea furtunoasă.
Comisia pentru a cărei întărire s-au votat modificările vizează în exclusivitate controlul SRI.
Așadar, instituția de care Ziței noastre îi tremură cămășuța că va fi decredibilizată e SRI!
Am trăi s-o văd și pe asta!
SRI apărat de controlul democratic al Comisiei parlamentare de un partid parlamentar!

Raluca Turcan vorbește în numele conducerii PNL.
Cine a cerut conducerii PNL să sară în ajutorul bietului SRI pe cale de a fi decredibilizat prin control democratic?
Klaus Iohannis? Eduard Hellvig?
E o inițiativă proprie a politrucilor care conduc PNL, una dintre acele inițiative prin care politrucii vor să arate SRI că ei sînt în orice moment dispuși să spele izmenele sergenților majori mesianici?
Nu știm.
Știm doar că PNL nu e la prima gudurare publică față de SRI.
Un alt lider PNL, Cezar Preda, a atacat recent Comisia, pentru că-și permite să investigheze activitaea SRI, după domnia sa o blasfemie.

Se întrevede o realitate surprinzătoare:
SRI are deja o Divizie Politică.
Se numește Partidul Național Liberal.

cristoiublog.ro 25.10.2017

octombrie 8, 2017

DRAGNEA, vezi ce faci cu PÂINEA, că la CIRC stăm bine!

Filed under: Ştiri naţionale — lucian visa @ 2:01 pm

PSD este un partid puternic care știe să profite de momentul imediat următor câștigării alegerilor. Pesediștii știu să ia puterea și știu ce să facă cu ea. Mai ales când au în față adversari debili. Așa se explică procentele de 40 la sută din intenția de vot din dreptul lor.

Aparent, situația pe care o păstorește Liviu Dragnea este simplu de gestionat, mai ales dacă iei în calcul aspectul politic. Singurul adversar notabil este Klaus Iohannis, mult mai puțin activ și acid decât Traian Băsescu, iar singurul dușman real este DNA-ul Laurei Codruța Kovesi, sprijinită mai mult de Ambasada SUA decât de propriile realizări.

PNL are o existență agitată, nu se știe cât mai rămâne Ludovic Orban sau dacă Dacian Cioloș vrea să preia partidul, nu are un discurs de opoziție coerent, joacă după rețetele învechite ale moțiunilor simple. În privința USR și PMP nu putem decât să comparăm procentele din sondaje cu inițiativele politice și să vedem relația directă dintre cele două. Cu ALDE și UDMR nu mai are rost să cheltuim spațiu. Așa că trebuie să revenim la adversarul real al PSD: România Reală! Este România celor 1,2 milioane de bugetari, a celor 4,4 milioane de angajați din sectorul privat, dar mai ales a celor 5,2 milioane de pensionari. Toți au copii, facturi, nepoți, vise și așteptări pentru viitor. Până acum, PSD a răspuns corect acestor așteptări, de aceea a câștigat alegerile parlamentare și se menține în fruntea partidelor politice, potrivit sondajelor. Numai că așa cum știe orice lider politic cuvântul-cheie este: VIITOR. Iar aici orizontul pare mult mai sumbru. Fără a avea pretenția că epuizez toate exemplele o să mă axez pe cele mai recente.

Prețul motorinei a crescut din 5 august până ieri, 5 octombrie, de la 4,62 RON la 5,03 RON. Că o fi de la uragan, că o fi de la acciză, nu interesează pe cei mulți, mai ales dacă ne uităm la aglomerația de pe străzi și șosele.

Deocamdată enervează autismul guvernanților care dau răspunsuri demne de „camera ascunsă”.
​Unul n-avea carnet de conducere (Toma Petcu – Energie), pentru altul alimenta nevasta (Liviu Pop – Educație), iar alți doi (Rovana Plumb – Fonduri Europene și Ionuț Mișa – Finanțe) știau din presă.

Prea relaxați, sau era vorba de o problemă minoră? Nu cred că românii văd lucrurile așa. În cei 27 de ani de la Evenimentele din Decembrie 1989 au învățat un lucru: mărirea prețului carburanților atrage scumpiri în lanț.

Nici pentru firme nu se anunță un viitor surâzător. Fonduri europene puține, investiții timide, noi reglementări, de nu mai știi ce aduce ziua de mâine. Haideți să ne uităm la TVA Split, noua inițiativă de colectare a taxei, care te aruncă în depresie imediat.

Doar 175 de companii se înscriseseră în mod benevol în acest program până în urmă cu două zile. Adică 0,001 spre 0,002 din numărul total. Un comportament specific greviștilor foamei, nu întreprinzătorilor entuziaști.

În paralel avem o cavalcadă de evenimente în care se amestecă audierea unei bătrâne de 87 de ani la DNA cu ambuscada de la ICCJ la procesul lui Liviu Dragnea, raportul Inspecției Judiciare în privința presiunilor lui Kovesi cu reacțiile la pachetul de legi privind reforma justiției ale lui Tudorel Toader, talk-showuri contondente și dezvăluiri incendiare zilnice. Comisiile parlamentare de anchetă scot la iveală adevăruri care stârnesc indignare și nedumerire.

Toate alegerile, de la prezidențiale la parlamentare, reprezintă un test în care răspunsurile le primești din România Reală. Se poate decapita un guvern, se poate umple o piață cu protestatari, dar milioanele de oameni care vin la vot o vor face uitându-se în viitor.

Ieri ne-am amuzat când am auzit: „Prezența dumneavoastră aici, doamnă primar general, ne dovedește o dată-n plus că circul românesc nu are numai un trecut și un prezent, ci și un foarte frumos viitor”, a declarat Bogdan Stanoevici, adresându-se Gabrielei Firea. O frază extrem de caldă și plină de semnificații. La care putem adăuga următorul îndemn: Dragnea, vezi ce faci cu Pâinea, că la Circ stăm bine!

P.S. De ouă am înțeles că se ocupă, în guvernarea asta, Varujan Vosganian.

Dan Andronic, evz.ro 07.10.2017

 

septembrie 4, 2017

Ponta, Constantin și Cîmpeanu au lansat Pro România. Fostul premier l-a făcut VARZĂ pe Dragnea

Filed under: Ştiri naţionale — lucian visa @ 5:32 pm

Fostul premier şi fost şef al PSD Victor Ponta şi-a prezentat, duminică, noua opţiune: partidul Pro Românie. „Exmatriculat” din PSD, Ponta face echipă în noul partid cu Daniel Constantin (preşedintele Pro România) şi cu Sorin Câmpeanu.

În cadrul unei conferinţe de presă, în care a anunţat noul său proiect politic alături de Constantin, Ponta a lansat un atac dur la adresa lui Liviu Dragnea, pe care l-a acuzat că a confiscate PSD, că el este de fapt adeăratul conducător al Guvernului şi că economia României se îndreaptă într-o direcţie greşită: ”Singurul partid în care eu am acţionat, PSD, confiscat de o persoană şi de un grup care foloseşte PSD şi voturile oamenilor pentru interese strict personale şi interese meschine, dincolo de faptul că sunt personale (…) Sistemul ăsta cu care a fost condus Teleromanul ani de zile şi e condusă România – dăm funcţii la toată lumea şi cine nu vrea funcţie îl ameninţăm că îi tăiem banii, că-i tăiem finanţările, că-i tăiem curentul. Cel puţin la cei trei de faţă s-a încercat şi nu merge, n-are ce funcţii să ne dea, n-are cu ce să ne ameninţe”, a mai spus Victor Ponta.

”Nu mi-am propus absolut deloc, nici eu, nici cei doi colegi ai mei, nici să rup PSD, n-am sunat nici un coleg din PSD. Mai sunt sunat de alţi colegi din PSD, dar eu nu-i sun, nu vreau să rup PSD. Acolo am crescut politic şi faptul că acum e confiscat de o persoană şi de un grup până la urmă sper să se elibereze şi ei înainte de a fi prea târziu (…) Ne sună foarte mulţi oameni care au activat şi activează în PSD şi ALDE şi care n-au făcut politică şi care ne spun că, dacă într-adevăr facem ceea ce ne-am propus, o să fie alături de noi şi ăsta-i lucrul cel mai important”, a afirmat Ponta.

„Pot să îmi dau doctoratul în cei cu mustaţă. Le tremură mustaţa când mint”, a mai susţinut Victor Ponta în cadrul conferinţei de presă, făcând referire la Dragnea.

„Eu am tot tras de PSD, şi domnul Năstase, şi domnul Geoană spre un partid modern. Domnul Dragnea l-a dus la cum era PDSR: o chestie populistă în care îi păcălim doar pe ai noşti, facem duşmani din alţii. Acum ne luptam cu băncile. Si Hugo Chavez s-a luptat cu băncile. (…) Haideţi să vă spun un lucru care ar putea să îi supere pe suporterii domnului Dragnea: „Domnul Dragnea se luptă cu sistemul”. Domnul Dragnea în tot, negociază pentru el. PSD e o chestie pe persoană fizică. (…) Nu mă veţi vedea înapoi în PSD cât timp e domnul Dragnea. (…) Domnul Dragnea e un fel de Pablo Escobar. În lupta cu băncile e un fel de Hugo Chavez. Nu poate să îşi ia un model mai european?”, a mai afirmat fostul premier.

Într-o intervenţie la Romania TV, Ponta a continuat atacul la adresa lui Dragnea. Totodată, Ponta a precizat că Pro România va fi un partid de dreapta liberal.

R.C., Replica 04.09.2017

august 9, 2017

ISĂRESCU anunţă SFÂRŞITUL PETRECERII. Nici nu ştiţi ce vă aşteaptă!

Filed under: Ştiri naţionale — lucian visa @ 1:53 pm

Banca Naţională a României a revizuit în sus prognozele de inflaţie pentru următoarea perioadă, cea pentru decembrie 2017 fiind de 1,9% (+0,1 puncte procentuale faţă de prognoza anetrioară), iar pentru decembrie 2018 – de 3,2% (+0,1 pp), a declarat marţi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Pentru  iunie 2019, prognoza de inflaţie a BNR este 3,5% „la taxe constante”, în sensul că ar putea fi atinsă această valoare dacă fiscalitatea nu va influenţa preţurile.

„Din ce în ce mai puţine preţuri scad şi, în acelaşi timp, din ce în ce mai multe preţuri cresc, arată indicele de difuziune”, a spus Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra Inflaţiei.

„Presiuni în sus asupra inflaţiei vin atât din politica fiscală, cât şi din preţurile administrate, în special la energie”. De asemenea, „presiuni şi de pe piaţa forţei de muncă, dar şi din importuri, unde preţurile nu mai scad. Costurile cu manopera, dar şi cele cu materia primă, merg în sus”, a arătat guvernatorul.

Mugur Isărescu a mai spus că tendinţa este imprimată de preţurile alimentelor. Iar preţurile la energie „deocamdată au inversat traiectoria în trimestrul al doilea – de la scăderi au trecut la creşteri”. De asemenea, „au avut o oarecare influenţă şi tensiunile politice din luna iunie, care au afectat temporar cursul de schimb”.

Referindu-se la consumul populaţiei ca „principal motor de accelerare a creşterii economice”, Mugur Isărescu a arătat că „din păcate” consumul este încurajat şi de creditare. „Creditele, din păcate, merg vârtos înainte, şi cele pentru consum, şi cele pentru locuinţe. Spun din păcate pentru că creditele destinate corporaţiilor merg mult mai încet, crescând doar cu 2%. Am dori să vedem aici o creditare mai amplă a firmelor, mai mult curaj din partea băncilor”.

Întrebat cum comentează intenţia Ministerului Finanţelor de a reintroduce supraacciza la carburanţi, guvernatorul BNR a spus că „ne va afecta, va împinge inflaţia în sus”. „N-am introdus-o în calculul prognozei, pentru că deocamdată este doar o discuţie. Riscul, aţi văzut, vine din politica fiscală şi din preţurile administrate”.

Gabriel Barbu, capital.ro 08.08.2017

iulie 16, 2017

PROFEȚIILE unui deputat PNL: „Vom avea o guvernare de tip Văcăroiu”

Filed under: Ştiri naţionale — lucian visa @ 4:35 pm

Guvernarea PSD este un dezastru pentru zonele din economie care pot asigura dezvoltarea României, iar această abordare încetineşte motoarele economiei, „ducându-ne înapoi la o guvernare de tip Văcăroiu”, avertizează deputatul PNL, Ovidiu Raețchi.

„Guvernarea PSD nu a produs nimic pentru acele elemente care asigură dezvoltarea unei țări. Nu avem investiții în infrastructură. Nu vedem nimic consistent in materie de autostrăzi. Toate proiectele majore sunt amânate în așteptarea unui fantomatic fond de dezvoltare. Investițiile în modernizarea Armatei, care implicau și renașterea industriei locale, au fost bifate doar teoretic, dar nu devin realitate. În schimb, datoria externă a României a crescut cu 1,88 miliarde euro în primele cinci luni, un nou nivel maxim din decembrie 2014, deficitul de cont curent este cu 15% mai mare raportat la aceeaşi perioadă din 2016, investiţiile statului sunt cele mai mici din ultimii zece ani (au scăzut cu 54% comparativ cu anul trecut), iar companiile străine şi-au redus investiţiile directe în România cu 13%. Nu există niciun dram de stabilitate fiscală: Liviu Dragnea, Mihai Tudose, Ionuţ Mişa se contrazic de la o zi la alta şi bulversează mediul de afaceri”, a afirmat duminică liberalul, într-un comunicat de presă.

Parlamentarul PNL mai acuză faptul că „în oraşele care au fost conduse de PSD banii merg spre ajutoare sociale şi stadioane inutile”, în timp ce „oraşele din vestul ţării, care au fost conduse de primari de dreapta (Cluj, Timişoara, Sibiu, Arad, Oradea, Alba Iulia, Braşov) şi-au schimbat faţa, au cunoscut un proces major de modernizare”.

În opinia liberalului, cazul Bucureştiului este „dramatic”.  „Nu s-a făcut nimic pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic. Nici măcar la nivel legislativ nu există această dorinţă. Câteva sute de clădiri se pot prăbuşi în Bucureşti la un cutremur puternic. Gabriela Firea nu a reuşit, în mai bine de un an, să ofere nimic concret în materie de străzi, de pasaje, metrou, transport, benzi unice. Nimic, măcar o realizare pentru dezvoltarea oraşului şi a infrastructurii sale. În schimb, utilizează bugetul pentru festivaluri, concerte şi nenumărate forme de ajutor bănesc direct (…) Politicile pur stângiste vor încetini motoarele economiei şi ne duc înapoi la o guvernare de tip Văcăroiu”, a concluzionat Ovidiu Raeţchi.

Ana Petrescu, evz.ro 16.07.2017

martie 20, 2017

Cum ne batem joc de fondurile europene. Primarii SCRIU PROIECTE DUPĂ URECHE. 75%, aruncate la GUNOI

Filed under: Ştiri naţionale — lucian visa @ 7:32 pm

Comisarul european pentru Politică Regională, Corina Crețu, le-a recomandat edililor să își ia specialiști când scriu proiecte care să fie finanţate pe fonduri europene.

Comisarul european pentru Politică Regională, Corina Crețu, le-a recomandat primarilor să își ia specialiști, atunci când scriu proiecte pe fonduri europene. Motivul: 75% din proiectele depuse la Ministerul Dezvoltării privind infrastructa rutiera au fost respinse, pentru că nu au fost scrise cum trebuie.

Potrivit comisaului european, în România lipsesc ideile, iar edilii scriu proiecte prost, drept dovadă că Ministerul Dezvoltării a respins 75% din cele depuse pentru construirea de drumuri. Potrivit Corinei Crețu, UE poate ajuta, dar trebuie depuse proiecte, să se implementeze proiectele pe teren, că să nu se mai piardă bani. România a poerdut două miliarde de lei din ultimul exercițiu financiar al UE.

Câteva proiecte vechi vor fi realizate în Bucureşti până în 2020 cu bani europeni, a declarat comisarul european pentru Politică Regională, Corina Crețu, după o discuţie cu edilul şef al Capitalei. Două miliarde de euro este suma pusă la bătaie pentru proiectele anunţate. Corina Creţu a vorbit despre absorbţia fondurilor europene de către România într-o Ediţie specială la TVR1.

„E o perioadă în care tragem linie pentru perioada 2007-2013 – mai primim facturi până la sfârşitul lunii martie – terminăm cu un grad de absorbţie neaşteptat pentru mine, mai ales că acum doi ani, când am venit în funcţie, acest procent, de peste 90 la sută, era de neconceput. Am făcut eforturi, împreună cu ambele guverne – Ponta şi Cioloş – pentru a mări rata de absorbţie, şi vreau să le mulţumesc, în primul rând celor de pe teren. Am făcut eforturi supraomeneşti pentru a mări rata de absorbţie pentru această perioadă. Ceea ce s-a pierdut din vedere era că, în paralel, trebuia pregătită şi noua perioadă de programare”, a declarat comisarul european Corina Creţu, în direct la TVR1.

Cele 2 miliarde de euro pierdute din exerciţiul financiar trecut provin de la începutul perioadei, a explicat oficialul european.Recomandarea mea este de a folosi toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie. Pe lângă bugetul naţional,  avem aceste fonduri europene, care pot să fie ultima şansă istorică pentru noi, pentru că este evident că  politica de coeziune, nu este un secret, este atacată„, a mai afirmat Corina Creţu.

Antoaneta Etves, evz.ro 20.03.2017

martie 9, 2017

Turismul la negru este în floare. Preşedintele CCIR, Mihai Daraban, propune impozitarea exponenţială a proprietarilor de vile

Filed under: Ştiri naţionale — lucian visa @ 4:36 pm

Regiunile turistice s-au umplut de căsuţe şi pensiuni unde oaspeţii sunt primiţi mai bine ca la hotel, au condiţii mai bune şi plătesc mai puţin. Însă o mare parte din aceste structuri aşa-zis turistice nu sunt deloc înregistrate la Ministerul Turismului sau, chiar dacă au clasificare, lucrează la negru, neînregistrând nici turiştii, nici veniturile.

Cu toţii îi vedem vara, pe marginea drumului sau în gară, pe cei care stau cu cheile în mână şi le oferă turişti-lor preţuri imbatabile faţă de cele din hoteluri. Turistul este mulţumit, proprietarul este mulţumit, iar statul rămâne cu buza umflată. „Vedem ce se întâmplă iarna pe Valea Prahovei, vara pe litoral. Poliţia numără maşinile şi raportează 250.000 de persoane, în timp ce INS spune că sunt 84.625, iar Ministerul Turismului spune că sunt 107.239. Unde sunt restul? Nu ne ies nişte cifre”, este de părere preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban.

Prezent la Constanţa, la simpozionul „Turismul de litoral – sezonul 2017”, organizat de Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agicultură Constanţa, acesta a tras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte turismul la negru. „Din păcate, este o realitate şi, după părerea mea, poate fi eliminat numai prin taxe şi impozite impuse de autorităţile locale. Cred că, în mod real, dacă s-ar impozita şi turismul la negru, am avea cel puţin 5 la sută din PIB provenit din turism”, consideră Mihai Daraban.

Mai multe camere, impozit mai mare

Preşedintele CCIR vine chiar şi cu o propunere, ca proprietarii de vile să plătească impozite în funcţie de numărul de camere. „De exemplu, proprietarii de case cu mai multe camere decât membrii familiei pot fi impozitaţi exponenţial. Să presupunem că avem o familie cu patru membri, că sunt toţi certaţi între ei şi fiecare are camera lui, că mai au o cameră pentru oaspeţi, dar restul pot fi impozitate diferit”, propune Mihai Daraban. Ulterior, banii obţinuţi din impozite pot fi utilizaţi pentru dezvoltarea infrastructurii zonei, pentru atragerea de noi turişti.

Ministerul Turismului face lege nouă

Ministrul Turismului, Mircea Titus Dobre, consideră, la rândul său, că turismul la negru există, însă este mai optimist şi crede că se va ajunge astfel încât cetăţeanul să-şi dorească singur să intre în circuitul turistic. „Ministerul Turismului nu poate să intre pe proprietatea cuiva. Însă este simplu să identifici şi să afli dacă o structură de cazare este licenţiată. Dar cred că este normal să ajungem la o maturitate şi să reglementăm aceste chestiuni şi din punct de vedere al cetăţeanului. Va intra Legea Turismului şi va conţine prevederi astfel încât cetăţeanul să îşi dorească să intre în circuitul turistic şi să intre în legalitate”, spune ministrul Turismului.

Andreea PERHAIŢĂ, Cuget Liber 09.03.2017

februarie 7, 2017

Guvernul Grindeanu amanetează bugetul României pe următorii ani, fără nicio răspundere! Ordonanţa care a fost aprobată pe ascuns

Filed under: Ştiri naţionale — lucian visa @ 11:35 am

O ordonanţă foarte periculoasă pentru stabilitatea bugetului ţării pe următorii ani a fost aprobată de Executivul Grindeanu în aceeaşi seară în care Ordonanţa 13 aducea modificări la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală.

Ordonanţa 9/2017 modifică Legea Finanţelor Publice astfel încât orice primărie sau instituţie poate semna contracte fără limite şi fără asumarea răspunderii penale. Concret, OUG 9/2017 abrogă mai multe articole din Legea Finanţelor Publice, pentru un an, şi elimină pragurile care limitau cheltuielile ce pot fi angajate de ordonatorii de credite, fără ca aceştia să mai dea socoteală nimănui. „Teoretic, potrivit legii în vigoare, se pot angaja cheltuieli fără nicio limitare şi fără răspundere”,a explicat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, pentru Capital.

Actul normativ emis de Guvernul Grindeanu suspendă pentru un an şi răspunderea legală pentru angajarea cheltuielilor peste limitele care erau impuse de lege pentru creditele de angajament (respectiv contractele semnate de instituţii cu diferiţi privaţi). De asemenea, dacă fondurile se deturnează de un capitol de cheltuieli la altul nu mia există răspundere penală. Astfel. banii pot fi folosiţi oricând pentru orice, indiferent de ce s-a aprobat iniţial în buget. Mai exact, limita de două rectificări bugetare într-un an disăare, banii umblând după bunul plac al şefului instituţiei, de la o încadrare de cheltuieli la alta fără justificare sau răspundere. Practic, OUG numărul 9, adoptată în data de 25 ianuarie 2017, suspensă articolele de lege care prevedeau că “angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate” şi că “angajarea şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decît cele aprobate atrag răspunderea celor vinovaţi, în condiţiile legii”. Un alt articol suspendat timp de un an prevedea ca “în vederea realizării acţiunilor multianuale, ordonatorii de credite încheie angajamente legale, în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv”.

Asta înseamnă că, de exemplu, dacă o instituţie are un buget de 500 de lei, poate să încheie angaja cheltuieli maim ari decât suma prevăzută de buget. Însă, după eliminarea limitelor acesta poate să înceie contracte şi de 1.000 de ori mai mari decât bugetul fără să răspundă în vreun fel primarul.

Miniesterul Finanţelor contrazice OUG elaborată chiar de ei. „Regulile şi limitele cheltuielilor instituţiilor publice centrale din România (agenţii, ministere) sunt prevăzute de Legea finanţelor publice (Legea nr. 500/2002 cu modificările şi completările ulterioare) şi de Legea anuală a bugetului dezbătută astăzi. Regulile şi limitele cheltuielilor instituţiilor publice locale din România (primării, consilii locale, consilii judeţene) sunt prevăzute de Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale şi de bugetele proprii ale acestora. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 respectă întocmai exigenţele celor două legi menţionate anterior şi suspendă doar obligaţia de evidenţiere formală a creditelor de angajament aferente programelor anuale. Trebuie precizat faptul că atât bugetul pentru 2016, elaborat de guvernul trecut, cât şi bugetul pentru anul 2017, dezbătut astăzi, au fost redactate în aceste condiţii”, menţionează Ministerul Finanţelor.
Articolele suspendate sunt:

Art.4 (1) Legea bugetară anuală prevede şi autorizează, pentru anul bugetar, veniturile şi cheltuielile bugetare, precum şi reglementări specifice exerciţiului bugetar.

(2) Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în cadrul cărora se angajează, se ordonanţează şi se efectuează plăţi, reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite.

(3) Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate.

(4) Angajarea şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovaţi, în condiţiile legii.

Art.26

lit.b) la cheltuieli, creditele bugetare determinate de autorizările conţinute în legi specifice, în structura funcţională şi economică a acestora;

Art. 28 Proiectele legilor bugetare anuale şi ale bugetelor se elaborează de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, pe baza:

e) propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite;

Art. 36 (1) Bugetele se aprobă de Parlament pe ansamblu, pe părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum şi alineate, după caz, şi pe ordonatorii principali de credite, pentru anul bugetar, precum şi creditele de angajament pentru acţiuni multianuale.

(2) Estimările pentru următorii 3 ani reprezintă informaţii privind necesarul de finanţare pe termen mediu şi nu vor face obiectul autorizării pentru anii bugetari respectivi.

Art. 57. Conturile anuale de execuţie a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, ale ordonatorilor de credite, inclusiv anexele acestora, vor cuprinde:
b) la cheltuieli: credite bugetare iniţiale; credite bugetare definitive; plăţi efectuate.

Dan Ionescu, capital.ro 06.02.2017

Older Posts »

Powered by WordPress