Mangalia – politica locală

26 octombrie 2016

Candidaţi băgaţi pe gât. Proştii votează!

Filed under: Ştiri judeţene — lucian visa @ 17:07

De ce importăm candidaţi din afara Constanţei? De ce nu sunt partidele în stare să-şi pună şi să-şi susţină proprii oameni în competiţiile electorale? Nu se găsesc în ditamai PNL-ul sau PSD-ul oameni suficient de bine pregătiţi pentru a reprezenta cu cinste Constanţa?

Ne-am săturat de implanturi nefericite precum Remus Cernea, Mădălin Voicu, Manuela Mitrea sau Răzvan Condurăţeanu, trimişi să-şi ia mandatele din buza ţării, unde pare că s-a răsturnat căruţa cu proşti. Trebuie trimise minţi luminate de la Bucureşti să ne fure voturile pentru ca odată aleşi să-şi pună palma-n fund şi să-şi facă propriile jocuri sau ale celor care îi protejează, uitând cu desăvârşire că, la un moment dat, au fost aleşi la Constanţa.

De ce oare ne consideră cei de la Bucureşti atât de idioţi încât ne bagă pe gât tot ce au aruncat sau au refuzat celelalte organizaţii din ţară? Din păcate, că vorbim de PSD, PNL sau PMP, nu înţeleg obedienţa cu care înghit candidaturi care nu au nici cea mai mică legătură cu Constanţa, oameni care până mai alaltăieri ştiau de oraşul nostru doar dacă veneau vara la mare în Mamaia.

Constănţenii trebuie reprezentaţi de constănţeni şi nu de ciumpalaci politici paraşutaţi de la centru. Chiar nu se găseşte niciun lider de partid care să pună piciorul în prag?

Cosmin Zaporojan, Cuget liber 26.10.2016

21 octombrie 2016

Suspans la Hârșova! Coafeza numită în funcția de manager a Spitalului, REVOCATĂ

Filed under: Ştiri judeţene — lucian visa @ 16:49

Surpriză la Hârșova! Alina Elena Chivu, tânăra coafeză numită de primarul Viorel Ionescu în funcția de manager a Spitalului ar putea fi revocată! Cel puțin, așa intenționează Adrian Nicolaescu, prefectului județului Constanța. „Primarul orașului a dat o dispoziție prin care a numit manager la Spitalul Hârșova. Noi am verificat acea dispoziție și am constatat că sunt niște lucruri în neregulă. I-am înapoiat-o și i-am solicitat să-și revoce dispoziția. Noi nu am revocat nimic, ci doar i-am solicitat să-și reanalizeze dispoziția, așa cum prevedere legea. Acum primarul a primit de la noi notificarea și are obligația să reanalizeze dispoziția. Dacă nu o revocă, pasul următor este să mergem în instanță și să solicităm anularea. Instanța va hotărî până la urmă. Am arătat motivele de ilegalitate, în principal legat de condițiile pe care trebuie să le îndeplinească managerul ca să ocupe funcția respectivă”, a precizat prefectul.

Replica 21.10.2016

17 octombrie 2016

BOMBĂ în Biserica Ortodoxă: IPS Teodosie, pus sub control judiciar de DNA!

Filed under: Ştiri judeţene — lucian visa @ 19:01

IPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, a fost adus la DNA luni, 17 octombrie anul curent, pentru audieri. Acesta este acuzat de luare de mită (ar fi fost filmat în timp ce lua 500 de euro de la o persoană care s-a dat drept preot), dar la mijloc este vorba despre ferma Nazarcea și fodurile APIA.

Update:

La orele 15.00, IPS Teodosie a ieșit din sediul DNA Constanța, dar nu a dorit să facă declarații! Va fi cercetat sub control judiciar.

Oficial de la DNA:

IPS Teodosie a fost adus la sediul DNA Constanța, luni, 17 octombrie, în jurul orei 13.30 și a stat până la 15.00. La ieșire nu a dorit să facă declarații. Ulterior, procurorii DNA au anunțat că acesta a fost pus sub control judiciar pentru luare de mită și folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată. Alături de el vor fi cercetați și Stere Beca, Bogdan Petrișor Malaxa, Gheorghe Nadoleanu și Ciprian Ioan Cojocaru, mandatari ai Arhiepiscopiei Tomisului la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, dar și Aurelia Ștefan, cu privire la săvârșirea infracțiunii de tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.

Declarații false la APIA: Teodosie spunea că are suprafețe cu vii pe rod pentru a obține fonduri. Când colo… culturile nu existau

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt: „în perioada 2010 – 2016, inculpatul Teodosie Petrescu, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului împreună cu ceilalți inculpați au folosit și prezentat declarații false în relația cu Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (A.P.I.A.) în scopul de a primi fonduri europene. În declarațiile prezentate la A.P.I.A., inculpații au declarat în mod nereal că utilizează anumite suprafețe agricole având categoriile de folosință vii pe rod cu struguri pentru vin / vii pe rod cu struguri nobili pentru vin, în condițiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafețe agricole nu mai existau astfel de culturi (ar fi vorba de ferma Nazarcea – n.r.). De asemenea, un alt aspect fals prezent în cuprinsul declarațiilor depuse în perioada respectivă a fost acela că s-au respectat normele privind bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) și cerințele legale în materie de gestionare (SMR) privind mediul, sănătatea publică, sănătatea animalelor și sănătatea plantelor, reglementate prin legislația națională, pe toată suprafața agricolă a exploatației și pentru activitatea agricolă pe care o desfășoară”, potrivit unui comunicat al DNA. În continuare, procurorii au arătat că faptele au avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene în cadrul schemelor de plată pe suprafață unică (SAPS), totalizând 1.356.973 lei, după cum urmează: în anul 2010 – 142.988,37 lei, în 2011 – 148.610,21 lei, în 2012 – 239.732,26 lei, în 2013 – 262.267,07 lei, în 2014 – 281.733,52 lei, în 2015 – 281.633,28 lei, în anul 2016 plățile nefiind încă autorizate (această faptă a rămas în faza tentativei).

Mită în valoare de 500 de euro de la un preot! Teodosie nu mai are voie să desfășoare activități cu caracter decizional

În primăvara anului 2016, inculpatul Teodosie Petrescu, în calitate de Arhiepiscop al Tomisului, a primit de la o persoană suma de 500 de euro. Banii respectivi au fost primiți în legătură cu îndeplinirea, de către inculpatul Teodosie Petrescu, a îndatoririlor sale de serviciu ce decurg din calitatea de Arhiepiscop al Tomisului, în sensul de a dispune ca persoana în cauză să primească remunerație legală pentru activitatea pe care o desfășura într-o parohie. Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul Petrescu Teodosie, trebuie să respecte următoarele obligații: să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat, să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței, să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat, să nu desfășoare nicio activitate cu caracter decizional în legătură cu accesarea de fonduri publice/europene în cadrul Bisericii Ortodoxe Române/Patriarhiei Române/ Arhiepiscopiei Tomisului, nici direct, nici prin interpuși, să nu se apropie de ceilalți suspecți/inculpați din dosar, de martori, experți și să nu comunice direct sau indirect cu aceștia. Inculpatului Petrescu Teodosie i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive. Inculpatului și suspecților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 și 307 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale, respectiv punerea în mișcare a acțiunii penale reprezintă etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activități care nu pot, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Replica 17.10.2016

27 iunie 2016

Nicușor Constantinescu, condamnat la 6 ani cu EXECUTARE, de Tribunalul București

Filed under: Ştiri judeţene — lucian visa @ 16:25

Nicușor Constantinescu a mai „bifat“ o condamnare! Tribunalul București l-a condamnat, luni, 27 iunie a.c., pe fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, la 6 ani închisoare, cu executare. Decizia nu e definitivă. Totodată, instanța a menținut măsura arestului preventiv.

În acest dosar, Nicușor Constantinescu este acuzat de de abuz în serviciu în formă continuată.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

Inculpatul Gâmbuţeanu Adrian George, în calitatea sa de director general al RAJDP Constanţa, cu sprijinul lui Nicuşor Daniel Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, a refuzat, în mod repetat, să pună la dispoziţia Curţii de Conturi documentele necesare efectuării controlului de specialitate programat în anii 2011, 2012 și 2013. Astfel, efectuarea consecutivă a trei controale pe care Curtea de Conturi le avea programate conform planului de activitate, nu a mai fost posibilă.

În această modalitate, a fost practic blocată activitatea Curţii de Conturi în raport cu regia locală menţionată, Curtea de Conturi aflându-se în imposibilitatea de a-şi îndeplini principala atribuţie, respectiv verificarea modului în care au fost utilizate resursele financiare publice.

Totodată, pe perioada 2009-2012 (perioadă avută în vedere de controalele programate a se desfăşura în anii 2011, 2012, 2013) a fost creat un folos necuvenit Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri (RAJDP) Constanţa, constând în faptul că activitatea sa financiar-contabilă a fost sustrasă verificării, în condiţiile în care fondurile de care a beneficiat RAJDP Constanţa din resursele publice în perioada supusă controlului au fost de peste 200 de milioane lei. Mai mult, există date că din aceste sume au fost efectuate plăţi nelegale, aspecte care impuneau lămuriri prin efectuarea controlului și care fac obiectul unui alt dosar penal aflat pe rolul DNA.

Referitor la această împrejurare, sesizarea a fost înregistrată la data de 1 noiembrie 2012, ca urmare a unei plângeri penale formulate de Curtea de Conturi.

În cursul anului 2011, prezentarea documentelor solicitate Regiei a fost condiționată de comunicarea, de către Curtea de Conturi, a unei dovezi că respectiva acțiune de control figura în programul de activitate al Curţii de Conturi. Această condiţionare este contrară dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 94/1992, potrivit cărora Curtea de Conturi are acces neîngrădit la acte, documente, informaţii necesare desfăşurării activităţii sale, entităţile auditate fiind obligate să-i transmită actele, documentele, informaţiile solicitate la termenele stabilite şi să-i asigure accesul în sedii. Cu toate acestea, Curtea de conturi a transmis dovada solicitată sub forma unui extras, însă, și în aceste condiții, efectuarea controlului a fost refuzată pe motiv că nu a fost transmisă o copie a întregului program.

Controalele programate în anii 2012 şi 2013 nu s-au putut efectua din cauza atitudinii inculpatului Gâmbuţeanu Adrian George, precum şi a dispoziţiilor exprese ale preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, inculpatul Nicuşor Daniel Constantinescu, prin rezoluţii cu textul „nu sunt de acord”, aplicate pe adresele întocmite de RAJDP Constanţa, fără a invoca vreun argument care să justifice această poziţie.

În perioada 2007-2014, mai spun procurorii, inculpatul Nicuşor Daniel Constantinescu nu a respectat dispoziţiile legale care îl obligau să procedeze la emiterea, respectiv la prelungirea a 11 certificate de urbanism şi a autorizaţiilor de construire a unor centrale și generatoare eoliene, solicitate de două societăţi comerciale.

Mai mult decât atât, după ce instanţele judecătoreşti au dispus prin 9 hotărâri definitive, pronunţate în perioada 2008 – 2011, ca preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa să procedeze la emiterea documentelor respective, acesta a refuzat punerea în executare a hotărârilor prin care era obligat să-şi îndeplinească atribuțiile de serviciu. Prin aceleaşi hotărâri, s-a dispus ca preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa să plătească o amendă civilă pentru fiecare zi de întârziere, însă Nicuşor Daniel Constantinescu a continuat să nu îşi execute obligaţiile impuse de către instanţa de judecată.

Toate demersurile de a obţine executarea silită a obligațiilor președintelui CJ Constanța au rămas fără efect, inclusiv din cauza refuzului organelor fiscale de a executa penalităţile, astfel încât Nicuşor Daniel Constantinescu a lipsit practic de conţinut drepturile părţii vătămate, în ciuda recunoaşterii acestora în mod repetat pe cale judecătorească.

Menționăm că Adrian Gâmbuțeanu a fost condamnat la 4, 5 ani și 10 zile.

Precizăm că Nicușor Constantinescu a mai fost condamnat, pe fond, în dosarul Centrului Militar Zonal, la 3, 6 ani închisoare. Pe 29 iunie a.c., Curtea de Apel se va pronunța definitiv în acest dosar.

Replica 27.06.2016

4 iunie 2016

Constănţeni, ieşiţi la vot!

Filed under: Ştiri judeţene — lucian visa @ 16:13

Dreptul de a alege este un drept democratic, iar votul este o expresie formală a preferinţei cetăţeanului în privinţa unui candidat sau a unei formaţiuni politice. Drept urmare, dacă doriţi să schimbaţi ceva în localitatea dumneavoastră, ieşiţi, duminică, 5 iunie, la vot, deoarece acum este momentul ca cei care nu şi-au făcut datoria să fie sancţionaţi şi, invers, ca cei care şi-au îndeplinit promisiunile de acum patru ani să fie realeşi.

Potrivit reprezentanţilor Autorităţii Electorale Permanente, numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul Electoral la data de 5 mai 2016 este de 18.274.891. Din aceştia, 628.990 sunt înregistraţi în judeţul Constanţa.

Astfel, potrivit AEP, în municipiul Con-stanţa sunt înregistrate 268.722 persoane cu drept de vot, în Mangalia – 34.930 alegători, Medgidia – 37.522 alegători, oraşul Băneasa – 4.297 alegători, Cernavodă – 15.942 alegători, Eforie – 9.237 alegători, Hârşova – 8.808 alegători, Murfatlar – 9.321 alegători, Năvodari – 34.218 alegători, Negru Vodă – 4.565 ale-gători, Ovidiu – 12.533 alegători, Techir-ghiol – 6.674 alegători.

La fel ca şi acum patru ani, va exista un singur tur de scrutin. Cu alte cuvinte, cei care candidează pentru funcţia de primar au doar o singură şansă, iar cetăţenii doar o singură opţiune. Mai exact, va fi declarat câştigător primul clasat care va avea cele mai multe voturi. Potrivit legii, un al doilea tur de scrutin ar putea exista doar în caz de balotaj, adică atunci când primii doi clasaţi ar avea acelaşi număr de voturi.

Vineri a fost ultima zi din campania electorală pentru localele din 2016. Timp de 30 de zile, candidaţii au avut timp să îşi promoveze platformele electorale şi să convingă cât mai mulţi locuitori din judeţul Constanţa să îi voteze.

Urnele se deschid la ora 7

În cursul zilei de duminică, 5 iunie, urnele se deschid la ora 7,00, iar votarea se încheie la ora 21,00. Dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul. La sosirea în secţiile de votare, cetăţenii vor primi trei buletine de vot. Mai exact, unul pentru alegerea primarului, unul pentru alegerea Consiliului Local şi unul pentru alegerea Consiliului Judeţean Constanţa. Alegătorii trebuie să fie singuri în cabina de vot. Pentru ca buletinul de vot să fie considerat valabil, alegătorul trebuie să aplice ştampila într-o singură căsuţă. Dacă ştampila figurează pe două sau mai multe pătrate, deci pe mai mulţi candidaţi sau mai multe formaţiuni politice, buletinul de vot se anulează.

Pentru alegerile locale din 5 iunie, autorităţile promit că nu va mai exista fraudă. În premieră, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a pus bazele unui soft destinat pentru scrutinul din 5 iunie. Programul va arăta imediat dacă se încearcă un vot multiplu.

„La intrarea în secţia de vot, fiecare alegător va fi întâmpinat de un operator de calculator. El are o tabletă, pe care este instalat softul special creat pentru alegeri. Prin scanarea codului numeric personal, se vor evidenţia informaţii preţioase. De exemplu, vom afla dacă alegătorul are drept de vot sau, mai important, dacă a votat în altă parte. Iar acestea nu sunt singurele beneficii ale programului. Datorită acestui soft, timpul petrecut în secţia de votare se va reduce cu 30 de procente. Ba mai mult, programul permite înregistrarea instantanee a prezenţei la urne”, a declarat Marcel Opriş, directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

Concret, unui alegător îi va fi scanat Codul Numeric Personal, operaţiune care va fi înregistrată în sistem şi care va semnala celor din secţia de votare, dar şi poliţiştilor dacă alegătorul încearcă să voteze de mai multe ori.

„Pe baza unei convenţii între AEP, STS şi MAI se va instala o extensie a sis-temului la centrul operativ de comandă de la MAI şi toate cazurile, tentativele de vot ilegal, cazurile de afluenţă mare de alegători care se pot întâmpla în ziua votării pot fi semnalate cu promptitudine MAI, care prin echipajele mobile pe care le are dispuse în ţară va lua măsurile care se impun. Dacă avem un alergător care încearcă să voteze de două ori, acesta se va întâlni mai întâi cu poliţiştii de acolo din zonă care vor cerceta cazurile respective şi dacă se dovedeşte prin cercetările preliminare efectuate că nu a mai votat – prin legătură cu secţia de votare de unde a venit mesajul că ar mai fi votat – respectivul alegător va fi lăsat să voteze. Nu recomand nimănui să încerce să voteze ilegal”, a declarat purtătorul de cuvânt al AEP, Marian Muhuleţ.

El a mai spus că nu există riscul să se blocheze sistemul în integralitatea lui.

Carmen Mocanu, Cuget liber 04.06.2016

23 mai 2016

Secretul lui Cristi Radu: şi-a construit palatul pe un teren retrocedat de Mazăre

Filed under: Ştiri judeţene — lucian visa @ 14:47

Vila din Constanţa în care locuieşte Cristian Radu, actualul primar al Mangaliei, este ridicată pe un teren care provine dintr-o retrocedare scandaloasă făcută de Mazăre şi Nicuşor Constantinescu. „Palatul” lui Radu figurează în declaraţia lui de avere, nu însă şi terenul de sub el, de 927 de metri pătraţi. Primarul Mangaliei nu şi l-a trecut în declaraţia de avere, ca să nu se afle că este beneficiarul final al retrocedării penalilor de la Constanţa.

O retrocedare ticăloasă

646x404Potrivit documentelor oficiale, în anul 2001, o constănţeancă, pe numele ei Apostolina Scharczerberger, a formulat o notificare de retrocedare  la Comisia de Aplicare a Legii 10/2001 a Primăriei Constanţa. Femeia solicita restituirea în natură a unui teren de cinci hectare, pe care l-ar fi dobândit mama ei, Anica Culea, în anul 1949, în baza unui contract de schimb. Timp de aproape patru ani, solicitarea a rămas fără niciun răspuns. Într-un târziu, Apostolina a înţeles să cesioneze drepturile sale litigioase către numitul Andrei Marin, domiciliat în Constanţa, într-un apartament din cartierul Kilometrul 4-5. Pe 17 noiembrie 2004, acesta a anunţat Primăria Constanţa că tocmai a cumpărat moştenirea în litigiu. Deşi timp de atâţia ani nimeni nu mişcase niciun deget, pe 19 noiembrie 2004, la doar două zile de la înregistrarea adresei geambaşului de drepturi litigioase, Comisia de Aplicare a Legii 10/2001, condusă de Nicuşor Constantinescu, a întocmit un referat pentru soluţionarea notificării din anul 2001. În mod paradoxal, Nicuşor Constantinescu nu mai era consilier local municipal, deoarece ajunsese între timp chiar preşedintele Consiliului Judeţean. Or, din acest punct de vedere, nu mai avea ce să caute în treburile interne ale Consiliului Local… decât cu un drept de şmecher inventat chiar de el. În referatul întocmit de acest organism nu tocmai legal constituit se menţiona că terenul solicitat nu poate fi restituit în natură, fiind ocupat de construcţii industriale. Comisia nu s-a obosit să precizeze unde s-ar afla cele cinci hectare, sub ce hale şi furnale, însă a stabilit valoarea lor de piaţă la 827.500 de euro. Mai departe, în referat s-a evidenţiat propunerea Direcţiei Patrimoniu a Primăriei Constanţa de soluţionare a notificării prin acordarea în compensare a 27 de terenuri intravilane, cu o suprafaţă cumulată de aproape trei hectare. Aceste terenuri nu se aflau în preajma unor furnale din zona industrială, ci în cele mai bune zone ale Constanţei, la Campusul Universitar, pe bulevardul Mamaia, strada Libertăţii, strada Mircea cel Bătrân, strada Baba Novac etc.

Traseul terenului, de la Radu Mazăre până la Radu Cristian

În aceeaşi zi de 19 noiembrie 2004, în care tocmai se întocmise referatul, primarul de atunci al Constanţei, Radu Mazăre, a emis Dispoziţia cu numărul 3080, prin care l-a îndestulat pe cumpărătorul de drepturi litigioase, exact aşa cum propusese Nicuşor Constantinescu şi ceilalţi membri, corecţi şi dezinteresaţi, ai Comisiei locale.

Pe 27 ianuarie 2005, în baza cererii lui Marin Andrei, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară de la Constanţa a înscris dreptul acestuia de proprietate asupra lotului nr. 13, de 927 de metri pătraţi, din lotizarea „Campus Ceronav”. Pe repede înainte, Marin Andrei a vândut proprietatea, după numai patru zile, soţilor Gabriela şi Constantin Bajdeche. Pe 19 iulie 2006, terenul a ajuns în proprietatea Gloriei Babuşcă, soacra comisarului Cristian Radu de la Garda Financiară. În 2009, soacra a costruit o casă ca-n poveşti, pe terenul retrocedat de Mazăre, deşi era o biată pensionară cu venituri oficiale ce nu puteau justifica investiţia de o aşa anvergură. Nici Ginerică nu putea justifica vreun ajutor financiar către soacra sa, întrucât era lefegiu la stat, neavând dreptul să obţină venituri din alte activităţi. Bătrâna a decedat pe 2 februarie 2013, iar succesiunea ei a fost dezbătută pe 1 iulie 2013, când fiica ei i-a moştenit averea. Casa de pe malul lacului Siutghiol a intrat oficial în declaraţia de avere a primarului Mangaliei pe 27 mai 2014. Nu şi terenul de sub ea, care a rămas, aşa cum arătam mai sus, în proprietatea defunctei Gloria Babuşcă, potrivit cărţii funciare.

Gloria-Babusca-imobil-Campus-Siutghiol

Ca o paranteză, trebuie să spunem că, după moştenire, cu ce mai avea dinainte, Radu a ajuns să etaleze o avere de nabab: 326.500 mp de pământ (din care 81.000 mp în intravilan şi intravilan-agricol), casa de pe malul lacului Siutghiol, în suprafaţă de 414 mp, două apartamente, unul în Constanţa şi altul în Eforie,  cinci spaţii comerciale, două maşini de lux, conturi bancare şi bani la purtător. Ba chiar a moştenit şi un împrumut acordat de Gloria Babuşcă lui Costea Mihale, un tip care a fost asociat în afaceri cu Alexandru Mazăre, fratele lui Radu Mazăre, dar şi cu Theodoros Skandalidis, grecul pe numele căruia se află casa în care locuieşte Radu Mazăre (vezi detalii aici).

Veriga de legătură. Bajdeche a primit un teren pe malul Lacului Neptun 1 de la administraţia Radu

Constantin-Bajdeche-in-tribuna-la-Sageata-Navodari
Constantin Bajdeche, suporter al echipei Săgeata Năvodari

Ca să recapitulăm, terenul a plecat pe repede înainte de la Primăria lui Mazăre, la samsarul de drepturi litigioase, în două zile. Şi tot pe repede înainte, de data aceasta în patru zile, a ajuns la soţii Bajdeche. E limpede că samsarul a luat repede terenul şi l-a dat tot repede, cui trebuia să-l primească. Soţii Bajdeche l-au ţinut un an jumate, după care l-au vândut soacrei lui Cristian Radu. Ultimul termen fiind mai lung, s-ar putea crede că tranzacţia a fost una neutră, corectă, întâmplătoare. Însă prea multe împrejurări atestă legături prea adânci între personaje, ca să se fi întâmplat vreo… întâmplare. Iar legăturile sunt şi acum actuale.

Astfel, pe 14 noiembrie 2013, când Radu Cristian era de ceva timp primar al Mangaliei, ADPP-ul a încheiat un contract de asociere în participaţiune cu Meridian Tour Partener SRL, firmă deţinută şi reprezentată chiar de Constantin Bajdeche. Prin acel act, Bajdeche dobândea folosinţa unui teren de 2.055 de metri pătraţi, în zona limitrofă a lacului Neptun 1, evaluat provizoriu la 37 de dolari pe metru pătrat. Alte persoane n-au mai luat terenuri lângă lac. Şi asta, deoarece primarul Radu precizase într-un comunicat oficial transmis pe 22 februarie 2013, că implementează un concept urbanistic unitar în zona lacurilor, destinat doar „investitorilor serioşi”. Atât de serioasă era firma lui Bajdeche, încât abia se înfiinţase pe 16 septembrie 2013, cu trei luni înainte de a primi marea pleaşcă de la ADPP. Nici Bajdeche, în mod direct şi personal, nu avea profilul de investitor serios în turism, întrucât fusese toată viaţa profesor de sport şi director al şcolilor din Dulceşti şi Moşneni. Fusese, însă, o verigă serioasă în drumul terenului, de la Primăria lui Mazăre la primarul Mangaliei.

 asociereLacNeptun

Ginerele lui Bajdeche a fost asociat cu Gloria Babuşcă şi cu un om al lui Borcea

Mai departe, potrivit documentării noastre, Constantin Bajdeche are o fiică: Elena. Ea este căsătorită cu numitul Manuel Zaharia, zis Manu. La rândul său, acesta din urmă joacă rolul de om de casă al lui Radu Cristian, aflându-se mai tot timpul în anturajul primarului. Printre altele, Manu intervine inclusiv în supravegherea activităţilor derulate de firma Perefect Tree SRL Eforie, cea care tunde iarba, taie copacii şi plantează panseluţe în Mangalia, încasând pentru aceste fleacuri 37 de miliarde de lei vechi din bugetul public.

În trecut, Manuel Zaharia, ginerele lui Bajdeche, a fost asociat în mod direct cu Gloria Babuşcă, soacra lui Radu. Babuşcă, Zaharia şi numitul Daniel Mîrţoi din Constanţa au deţinut, tustrei, o fermă agricolă la Hârşova. Numele lor apar împreună în mai multe anunţuri colective ale Primăriei Hârşova, primul publicat pe 6 martie 2012, iar ultimul pe 18 martie 2015, cu privire la restanţele de plată la impozitul pe proprietatea deţinută în indiviziune.

Ferma1-Harsova-Babusca-Zaharia-MirtoiLa rândul său, Daniel Mîrţoi este un partener de afaceri al lui Cristi Borcea, campionul retrocedărilor frauduloase din Constanţa, coinculpat alături de Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu în megadosarul penal care vizează despuierea patrimoniului public de suprafeţe de peste un milion de metri pătraţi de teren. În perioada 2005-2014, Daniel Mîrţoi a fost administratorul firmei Autogaz Trading 2000 SRL Constanţa, deţinută de Cristi Borcea, prin intermediul mamei sale. În anul 2014, Autogaz Trading a încetat să existe, fiind absorbită prin fuziune de Crimbo Gaz SRL, firma fanion a familiei Borcea (Crimbo = Cristi + Mihaela Borcea). Nu în ultimul rând, Mîrţoi deţine un imobil în Constanţa, pe strada Teodor Burada la numărul 19, acolo unde îşi desfăşoară activitatea mai multe firme ale sale, dar şi firma M&A Turism Litoral SRL, aparţinând Mihaelei Borcea, fosta soţie a tunarului de la retrocedări. De altfel, fosta soţie a lui Mîrţoi, avocata Isabela Bucur, este verişoara Mihaelei Borcea.

Un şantaj pe picior mare, cu un comisar al Gărzii şi directorul Aeroportului Tuzla

aerodrom_Tuzla_Adrian_Vasilache
Adrian Ştefan Vasilache, directorul Aeroportului Tuzla

Un dosar penal care a făcut valuri în anul 2011 indică legături extrem de concludente, care coboară în timp. În anul menţionat, DNA Constanţa i-a trimis în judecată pe Adrian-Ştefan Vasilache, Ovidiu şi Florin Buzatu,  Manuel Zaharia şi Laurenţiu Zanfir – comisar la Garda Financiară Constanţa, subordonatul de atunci al lui Cristian Radu. Aceştia au fost acuzaţi de şantaj şi complicitate la şantaj, fapte săvârşite împotriva unui om de afaceri, cu scopul de a-l determina să-şi cedeze participaţiile dintr-o societate comercială extrem de profitabilă. Pentru a-şi atinge scopul, fraţii Buzatu au cerut ajutorul lui Adrian-Ştefan Vasilache, directorul aeroportului privat din Tuzla. Mai departe, acesta a discutat cu Manuel Zaharia, care la rândul său a obţinut intervenţia comisarului Zanfir de la Garda Financiară. Intrându-şi în rol, gaborul s-a apucat de controale şi amenzi, până a intrat DNA-ul pe fir şi i-a trimis pe toţi în judecată. Deşi condamnaţi pe fond pentru faptele lor, inclupaţii au fost în cele din urmă achitaţi, în căile de atac. Însă întâmplarea în sine este suficientă pentru a proba legături de interese extrem de profunde, care explică în bună parte prezentul şi trecutul.

O altă afacere cu interpuşi, din anul 2004

Într-o poveste şi mai veche, datând din perioada 2004-2009, apar împreună numele soţilor Bajdeche şi ale lui Manuel Zaharia, Adrian Vasilache şi Forin Buzau. Astfel, într-o adresă din august 2009 a Serviciului Public de Impozite şi Taxe al Municipiului Constanţa, se comunica situaţia proprietarilor din acel moment al imobilului situat în strada Ştefan cel Mare nr. 26 (acolo unde funcţionează magazinul Germanos). Parterul clădirii era format din două spaţii comerciale. Ambele au fost vândute de primăria lui Mazăre în ziua de 1 septembrie 2004, prin contractele succesive 3295 şi 3296. Cumpărătorii lor direcţi, respectiv Dumirescu Gheorghe-Romeo şi Iusein Archif, au vândut spaţiile, pe repede înainte, pe 9 septembrie 2004. Deşi erau persoane diferite şi se prezuma că îşi găsiseră şi cumpărători diferiţi, cei doi, deopotrivă cu clienţii lor, s-au dus la acelaşi notariat, înregistrând contracte de vânzare consecutive, sub numerele 3396 şi 3397. Oamenii erau la pachet. În acest fel, un magazin a ajuns la Adrian-Ştefan Vasilache, directorul aeroportului Tuzla, pe care l-am întâlnit mai sus, în combinaţia penală cu Manuel Zaharia. Celălalt spaţiu a ajuns la socrii lui Manu – Gabriela şi Constantin Bajdeche. Deşi aceştia din urmă lucrau în învăţământul de stat, cu lefele modeste de atunci, se aflau deja la a doua tranzacţie imobiliară, după ce la începutul anului 2004 cumpăraseră şi terenul pe care avea să se ridice palatul moştenit de Radu de la soacră.

Pe 21 septembrie 2007, atât Bajdeche, cât şi Vasilache, s-au prezentat la un notar public, acolo unde au încheiat contractele succesive de vânzare-cumpărare 5301 şi 5302. În acest fel, magazinul lui Bajdeche a ajuns în proprietatea soţilor Ana-Petruţa şi Lucian Popescu, iar magazinul lui Vasilache a ajuns în proprietatea soţilor Adina şi Florin Buzatu. Pe Buzatul îl ştim deja din povestea, relatată mai sus, a dosarului penal referitor la şantajul comis prin intermediul comisarului Laurenţiu Zamfir, de la Garda condusă atunci de Cristi Radu. Având în vedere că cele două magazine au fost vândute de Radu Mazăre în aceeaşi zi, că au ajuns în proprietatea lui Bajdeche şi Vasilache, chipurile independent, dar în aceeaşi zi, şi că aceştia le-au vândut mai departe, tot în aceeaşi zi,  este mai mult decât evident că cele trei potriveli la rând nu sunt rodul unei întâmplări repetitive, ci ale unui aranjament. Etajele 1 şi 3 ale clădirii în care se aflau cele două magazine au ajuns şi ele în proprietate privată. Acestea au fost retrocedate de Radu Mazăre către un oarecare Constantin Ştefan, care le-a vândut pe 8 mai 2008 către Zaharia Manuel, Zaharia Elena, Orban Adalbert şi Orban Melinda-Alexandra.

Niciun secret nu poate fi păstrat la nesfârşit

În baza datelor de mai sus, e limpede că soţii Bajdeche au fost cumpărători tampon, în afacerea prin care terenul de pe malul lacului Siutghiol, retrocedat de Mazăre, a ajuns în patrimoniul Gloriei Babuşcă, pentru a fi moştenit de Radu după decesul soacrei sale. Prezumăm că acest teren nu a făcut obiectul succesiunii şi ca atare nu a fost menţionat de primarul Mangaliei în declaraţia sa de avere, tocmai pentru a se evita orice legătură cu retrocedările lui Mazăre, care au nenorocit pe veci Constanţa, îmbogăţind peste limită o mână de derbedei.  Însă, ştiţi cum e, niciun secret nu poate fi păstrat la nesfârşit.

Adrian Cârlescu, ordinea.ro 22.05.2016

21 mai 2016

În atenţia constănţenilor şi nu numai: Evenimente pe bandă rulantă în Piaţa Ovidiu. Iată programul pentru luna mai

Filed under: Ştiri judeţene — lucian visa @ 16:47

Piața Ovidiu ori barometrul Constanței, așa cum îi spun unii, a fost întotdeauna un punct de atracție pentru turiștii care veneau la malul mării. Afișând un aer istoric, Piața Ovidiu s-a transformat de câțiva ani în kilometrul 0 al Constanței. Tocmai din acest motiv sunt organizate în permanență evenimente în acea zonă. În luna mai, costănțenii, dar și turiștii vor avea parte de manifestării inedite, spectacole și concursuri.

Astfel, pe 20, 21, 22 mai are loc Festivalului Scoicilor care va avea peste 20 de restaurante ce vor amenaja live cooking cu zeci de preparate din scoici. Programul festivalului în cele trei zile este între orele 09:00-21:00. Accesul la festival este gratuit. Pe 21 mai este Noaptea Muzeelor, iar pe 23 mai se sărbătorește Ziua Comunităţii Aromânilor. Astfel, începând cu orele 16:00, Comunitatea Aromânilor din Dobrogea invită constănțenii la spectacolul cultural dedicat Zilei Naţionale a Armânilor. Piaţa Ovidiu va răsună pe melodiile antrenante armâneşti ( Pindu, Makidonia, Hrista Lupici, Kavalla, Veria, Gramoste şi mulţi alţii) completate cu dansurile şi porturile tradiţionale. O expoziţie de pictură şi o expoziţie de carte vor fi amenajate în faţă muzeului pentru toţi vizitatorii. În ziua de 26 mai va avea loc Campionatul European de Şah Feminin. Vor fi amenajate 50 de mese de şah pentru profesionişti şi amatori. Momentul va culmina cu o partida de şah interactiv cu o tablă de şah şi piese de şah supradimensionate între jucătorii din Piaţă Ovidiu şi campionul mondial Anatoli Karpov. Timp de patru zile Piaţă Ovidiu este dedicată sportului rege. Campionatul de Fotbal al Suporterilor va avea loc pe 26, 27, 28, 29 mai. Campionatul de fotbal al suporterilor amatori este organizat de Telekom, iar la Constanţa vor fi jucate finalele naţionale pe echipe. Vor fi amenajate un teren de fotbal şi tribune, iar accesul spectatorilor la meciurile de fotbal este gratuit. Pe 28 mai Constanţa aşteaptă mii de oameni pentru evenimentul de Guiness Book al dansului grecesc Sirtaki. Astfel zona peninsulară va avea mai multe manifestări dedicate evenimentului ce se va desfăşura efectiv pe Plajă Modern. În Piaţă Ovidiu Asociaţia Descoperă Constanţa va marca evenimentul cu muzică grecească în toată piaţă, atelier de pictură grecească şi multe surprize creative pentru toţi.

Mihaela UNGUREANU, Replica 21.05.2016

23 aprilie 2016

Ultima găselniţă a blatiştilor Stroe şi Dragomir pentru a pune mâna pe Constanţa

Filed under: Ştiri judeţene — lucian visa @ 7:07

După întâlnirea de la hotel Bavaria care trimitea la blat şi despre care am scris aici, Jurnalistii.ro au aflat că tandemul Gheorghe Dragomir (copreşedinte PNL Constanţa) şi Felix Stroe (liderul PSD Constanţa) încearcă să-l impună pe şeful Fiscului de la Malul Mării, Ionuţ Mişa, apropiat al lui Stroe, la Consiliul Judeţean Constanţa.

L-am întrebat pe Gheorghe Dragomir cum comentează şi nu a negat o discuţie în acest sens: “A existat discuţia în cadrul Biroului judeţean al PNL şi mai ales cu primarii pentru ca Ionuţ Mişa să fie propus la CJ Constanţa, dar el are o carieră. Nu se va concretiza nimic. Aşa s-a vorbit şi despre domnul Vrabie (n.r. Valentin Vrabie, primarul comunei Peştera, judeţul Constanţa )”.

Blaturile pe care le-au făcut la Constanţa ani de zile Gheorghe Dragomir şi Felix Stroe sunt uşor de înţeles în lumina ultimelor informaţii obţinute de Jurnalistii.ro. Surse de încredere ne-au declarat că Dragomir a turnat la Securitate şi în acel mediu nociv a început şi prietenia strânsă cu Felix Stroe, despre care s-a dovedit deja că a făcut poliţie politică.

Suspiciuni privind statutul de colaborator al Securităţii al lui Gheorghe Dragomir au existat şi în urmă cu 10 ani. Atunci, copreşedintele PNL Constanţa a ieşit public şi a fluturat o hârtie emisă de CNSAS care arăta contrariul. Jurnalistii.ro au aflat recent, din surse sigure, că Gheorghe Dragomir a avut o activitate intensă în calitatea lui de colaborator.

„Este o făcătură”

L-am contactat pe Gheorghe Dragomir pentru un punct de vedere şi în acest sens, iar acesta a respins vehement noile informaţii, pe care le-a catalogat drept minciuni şi totodată atacuri din partea unei persoane care îi doreşte răul, dar pe care a refuzat să o numească.

„Eu am un răspuns de la CNSAS în care se spune că nu am colaborat cu fosta securitate. Am fost la Comisie atunci. Într-adevăr, am făcut armata la termen redus la Securitate, unde am fost furier. Am fost obligat să fac armata acolo. Asta a însemnat colaborarea mea cu Securitatea ”, a declarat, pentru Jurnalistii.ro, Gheorghe Dragomir.

În ceea ce priveşte prietenia cu Felix Stroe, pe care niciodată nu a recunoscut-o, în ciuda întâlnirilor destul de frecvente pe care cei doi le-au avut, Dragomir susţine că l-a cunoscut abia în anul 2000, în calitate de agent economic.

„Nu avem o relaţie de prietenie şi nici nu vom avea. Nu am de ce să am vreo legătură cu dumnealui. Există însă cineva care îmi doreşte răul şi de asta tot apar astfel de informaţii. Nu o să-i dau numele pentru că nu vreau duşmani mai mulţi decât am. Chestia cu relaţia de prietenie cu liderul PSD Constanţa este o făcătură. Nu există niciun om din PSD cu care să fiu prieten”, ne-a mai precizat Dragomir.

Jurnalistul Stelian Negrea a scris pe paginasa de Facebook că în cursul dimineţii de luni a făcut o solicitare la CNSAS pentru a afla dacă Gheorghe Dragomir a colaborat sau nu cu Securitatea.

„Am decis să văd dacă liberalul şef din Constanţa, Gheorghe Dragomir, a colaborat sau nu cu Securitatea. Aşa că azi am depus la CNSAS o solicitare în acest sens. Aştept că orice cetăţean care mai e şi jurnalist un răspuns din partea acestei instituţii. Nu de altă dar domnia să, în ciuda dezminţirilor vehemente, este unul dintre iniţiatorii blatului cu PSD pe Constanţa. Măcar dacă despre PSD-işti ştim sigur că au avut legături cu fosta Securitate, să ştim măcar de ce liberalii se vor atât de aproape de PSD-işti. Pur şi simplu toată muncă DNA, a Justiţiei, toţi nervii noştri pentru eliminarea tripletei toxice de la malul Marii Negre au fost degeaba dacă în funcţia de primar al Constanţei ajunge tot un paharnic de-al lui Mazăre&Nicuşor”, a scris Stelian Negrea pe Facebook.

Stroe a colaborat intens

Felix Stroe, liderul PSD Constanţa, a fost recrutat de Securitate în anul 1972 şi, în ciuda faptul că a dat note informative, nu consideră că a făcut ceva rău, întrucât, susţine el, nu a semnat niciun document în acest sens. Publicaţia Infosud-est a dedicat un amplu material liderului social-democrat de la Malul Mării, intitulat Secretele lui Felix Stroe. De la comunism, la capitalism (I), în care este menţionată şi colaborarea acestuia cu fosta Securitate.

Jurnaliştii de la Infosud-est au relatat că, în fața documentului emis de CNSAS, Felix Stroe nu a negat scrierea celor două note informative, ba dimpotrivă, a povestit cu seninătate contextul în care a informat Securitatea cu privire la doi liceeni:

„Era un ofițer de Securitate care se ocupa, că așa era în toată țara, de tinerii școlari care ascultau Europa Liberă sau spuneau bancuri politice. Eu făceam o clasă specială de matematică, adică ceva de elită, și eram monitorizați îndeaproape. Și acel ofițer de Securitate a purtat discuții cu fiecare dintre noi. Spiritul acelor vremuri era puțin diferit de spiritul vremurilor de azi. Atunci nu puteai să refuzi o discuție cu un ofițer de Securitate. Astăzi poți să refuzi o discuție cu un ofițer SRI”, potrivit Infosud-est.

Stroe a susţinut că nu a avut un nume conspirativ, deși în raportul CNSAS se arată că i se atribuise numele conspirativ „Dan”.

„Ei au încercat să mă racoleze, dar nu am avut niciodată niciun angajament cu ei, de altfel m-au și abandonat în 1973 și m-au întrebat punctual de doi colegi. Despre care am spus că nu cunosc să asculte Europa Liberă, că nu se duc la baruri, pentru că au corigențe și vor să învețe, adică niște lucruri care sunt… eu cred că i-am lăudat, nu cred că le-am periclitat situația. Văzând cele două note informative, m-au abandonat, n-am avut niciodată un angajament cu ei, n-am avut nume de cod și n-am fost niciodată colaborator al Securității”, le-a mai declarat Stroe jurnaliştilor de la Infosud-est.

Alina Boghiceanu, jurnalistii.ro 15.02.2016

4 martie 2016

INEDIT – Garda Financiara – Cum dispar 15Kg. de aur în timpul unei anchete

Filed under: Ştiri judeţene — lucian visa @ 10:10

Un articol interesant despre Garda Financiară Constanţa în jurnal365.ro.

2 martie 2016

Prefectul Constanței a fost demis!

Filed under: Ştiri judeţene — lucian visa @ 17:44

Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, prefectul Constanței a fost demis, urmând să fie înlocuit cu un inspector guvernamental. Conform unor surse, în locul lui Constantin ar fi fost numit Adrian Nicolaescu, fost subprefect al Constanței.

Telegraf 02.03.2016

« Newer PostsOlder Posts »

Powered by WordPress