Mangalia – politica locală

noiembrie 19, 2015

Daewoo – Mangalia va fi vândută sau lichidată, dezvăluie „Business Korea”

Filed under: DMHI — lucian visa @ 4:51 pm

Compania Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering (DSME) din Coreea de Sud, numărul doi mondial în construcţiile de nave, reuşeşte să supravieţuiască graţie ajutorului primit din partea instituţiilor financiare. Creditorii i-au condiţionat sprijinul de realizare a unei restructurări profunde, astfel că DSME este grăbit să scape de activele şi activităţile care îi aduc pierderi, prin-tre acestea numărându-se şi subsidiara din România, Daewoo – Mangalia Heavy Industries.

Potrivit publicaţiei „Business Korea”, DSME a anunţat pe data de 13 no-iembrie 2015 că a finalizat vânzarea acţiunilor FLC, cu 38,8 milioane de dolari. Anterior, a vândut toate acţiunile deţinute la Fine Besteel şi Daewoo Information Systems, împreună cu 54% din acţiunile sale la Doosan Engine. În aceste condiţii, DSME se aşteaptă să obţină 300 de miliarde de won în numerar, în acest an, mai puţin de jumă-tate din obiectivul de 750 miliarde de won (641 milioane de dolari) stabilit.

Diferenţa va fi obţinută din vânzarea filialelor din străinătate, urmând a fi păstrate doar cele necesare menţinerii competitivităţii pe piaţă.

„Business Korea” consideră că procedura de vânzare a subsidiarelor este puţin probabil să înceapă înainte de sfârşitul acestui an, întrucât acestea sunt angajate într-o serie de proiecte. În cazul lui Daewoo – Mangalia Heavy Industries, se afirmă că vânzarea sau lichidarea ei este programată după ce compania româno-sud-coreeană va livra navele aflate în construcţie.

În cazul companiei DeWind, specializată în energia eoliană, părţile cheie vor fi absorbite de către compania mamă, restul urmând a fi lichidat.

În acelaşi timp, DSME a prezentat un plan de auto-ajutor, în valoare de 1,85 trilioane de won (1,58 miliarde de dolari), către creditorii săi, la sfârşitul lunii trecute.

În prezent, Daewoo – Mangalia Heavy Industries are comenzi de construcţii noi pentru următorii doi ani. Proiectele ce urmează a fi livrate în 2016 sunt în diferite faze de construcţie. Rămâne de văzut care va fi soarta comenzilor neîncepute.

Pe cerul Mangaliei se adună nori negri. Viitorul a mii de constructori navali din Mangalia şi împrejurimi, dar şi al întregii comunităţi locale este incert. Singurul căruia nu-i pasă de ceea ce se întâmplă este statul român, care deţine 49% din capitalul social al companiei.

Ion Tiţa-Călin, Cuget Liber 19.11.2015

octombrie 28, 2015

Daewoo Mangalia Heavy Industries, victorie la Constanţa! Taxa verde, anulată definitiv!

Filed under: administraţie publică,DMHI — lucian visa @ 4:51 pm

Daewoo Mangalia Heavy Industries SA, victorie definitivă la Curtea de Apel Constanţa! Ieri, judecătorii au menţinut decizia Tribunalului Constanţa, care a admis cererea DMHI şi a dispus anularea în parte a Hotărârii Consiliului Local Mangalia nr. 15/26.02.2014 în ceea ce priveşte instituirea taxei locale speciale – taxa verde.

Instanţa a mai hotărât anularea în parte a Regulamentului de adoptare a taxelor speciale ce constituie Anexa 10 la HCL Mangalia nr. 15/26.02.2014 în ceea ce priveşte instituirea taxei locale speciale – taxa verde, dar şi anularea răspunsului autorităţii publice locale nr. 51019/13.03.2014.

Decizia de ieri a Curţii de Apel Constanţa este definitivă.

Potrivit Hotărârii Consiliului Local Mangalia nr. 15/26.02.2014, taxa verde reprezintă un venit cu destinaţie specială şi a fost fundamentată pe necesitatea întreţinerii spaţiilor verzi din municipiul Mangalia şi din staţiuni, fiind utilizată pentru asigurarea activităţii de irigat şi implicit întreţinerea spaţiului verde aflat pe domeniul public al municipiului Mangalia şi staţiuni.

Cuantumul taxei, care se încasează de la toţi agenţii economici ce îşi desfăşoară activitatea în municipiul Mangalia şi în staţiuni, este de 0,5 lei/metru pătrat suprafaţă construită sau fracţiune/an.

Hotărârea Consiliului Local Mangalia nr. 15/26.02.2014 poate fi citită integral accesând secţiunea „Documente“ din ediţia online a cotidianului ZIUA de Constanţa.

Ionuț Zagoneanu, Ziua de Constanța 28.10.2015

octombrie 8, 2015

Un nou scandal de coruptie sta sa explodeze

Filed under: DMHI — lucian visa @ 5:49 pm

Un nou scandal de coruptie sta sa explodeze in care reprezentanti ai statului sunt acuzati de neglijenta in serviciu cu consecinte deosebit de grave si alte fapte asimilate coruptiei. In plus, daca acuzatiile s-ar dovedi adevarate, prejudiciile ar fi uriase.

Federatia Navetistul a Sindicatelor Libere din Constructia de Nave a depus o plangere penala impotriva ‘tuturor reprezentantilor statului roman in consiliul de administratie al SC DAEWOO MANGALIA HEAVY INDUSTRIES SA, de la momentul infiintarii societatii si pana in prezent’ pentru neglijenta in serviciu, reclamand ca managementul defectuos al companiei a facut ca aceasta sa lucreze in pierdere in ultimii 13 ani, din cei 18 de exsitenta.

DAEWOO MANGALIA HEAVY INDUSTRIES SA (DMHI) a fost infiintata in anul 1997, cu o participatie a DSME Korea de Sud de 51% din capitalul social si a statului roman, prin Santeirul Naval 2 Mai SA respectiv Ministerul Economiei de 49%, statul roman avand posibilitatea de a numi administratori in Consiliul de Administratie al societatii romano-coreene. Santierul naval este considerat ‘cel mai competitiv’ din Romania.

Insa, din datele de la Ministerul Finantelor, reprezentand declaratiile proprii ale societatii, pierderile acesteia au crescut de la 423.769.034 RON in 2009 la 706.069.648 in 2014, totalul datoriilor societatii insumand la sfarsitul anului 2014 suma de 4.298.970.786 RON, adica peste 1.000.000.000 euro la acest moment, fapt pus pe seama managementului defectuos de autorii plangerii penale.

„Cu alte cuvinte, zecile de nave construite în toţi aceşti ani au adus doar pagube, compania cheltuind mai mult pentru producerea lor decât a încasat. Cel puţin asta reiese din raportările financiare ale companiei, postate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

Dar nu are nimic miraculos faptul că statul român doarme în cizme şi nu îşi întreabă asociatul sud-corean: ‘Unde este profitul aşteptat? Unde sunt veniturile din impozitul pe profit, din impozitele şi contribuţiile pe salarii, din TVA, pe care ar fi trebuit să le obţin? Unde este industria pe orizontală care ar fi trebuit să crească în jurul companiei mixte?'”, se arata in plangerea penala.

Mafia din santierul naval ar fi reprezentata de subcontractori care furnizeaza forta de munca ieftina si fac profit de pe urma companiei aflate in pierdere. Mai mult decat atat, o serie de vicepresedinti ai companiei sunt acuzati ca si-au deschis firme subcontractoare ca sa profite si ei ilicit de aceasta sursa de venit.

„Daewoo – Mangalia cheltuieşte pentru asigurarea locurilor de muncă, acumulând pierderi şi datorii, iar subcontractorii – furnizori de forţă de muncă ieftină fac profit. Faină socoteală!

De loc surprinzător este faptul că unii dintre cei ce aveau obligaţia să apere interesele statului român în Daewoo – Mangalia, în calitate de vicepreşedinţi ai companiei, şi-au înfiinţat firme subcontractoare”, se arata in sursa citata.

O ancheta DIICOT ar fi descoperit deja mecanismele de spalare de bani ale mafiei din santierul naval, insa potrivit sindicalistilor fenomenul este mult mai profund.

„Ancheta declanşată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate şi Terorism la o serie dintre aceste firme a pus în evidenţă faptul că în jurul companiei româno-sud-coreene s-a dezvoltat un sistem infracţional. Un grup constituit din cetăţeni români şi sud-coreeni contractau lucrări de la DMHI pe care, apoi, le subcontractau unor firme fantomă. Astfel era evitată plata taxelor şi impozitelor către stat, iar banii obţinuţi din contractele cu DMHI erau „albiţi” şi ajungeau la capii afacerii.

Descoperirea DIICOT este doar vârful icebergului. Fenomenul este mai amplu şi mai profund”, se mai arata in plangerea penala.

A Dumitrescu, stiripesurse.ro 08.10.2015

octombrie 5, 2015

Experimente bizare la o firmă de stat cu răspunderi uriaşe

Filed under: DMHI — lucian visa @ 2:55 pm

Ministerul Economiei dă dovadă de o prostie, incompetenţă şi inconştienţă pe care cu greu le credeam posibile până şi pentru politicienii români. În pline discuţii despre lichidarea şantierului Daewoo Mangalia Heavy Industries (DMHI), echivalentul unei apocalipse economice pentru sudul judeţului Constanţa, dar cu urmări grave şi în alte ramuri industriale, precum şi pentru bugetul naţional, statul român numeşte la conducerea Şantierului 2 Mai SA, prin care administrează procentul de 49% din compania coreeană, o proaspătă licenţiată în litere, de doar 24 de ani.

Tânăra se alătură astfel unei foste jurnaliste, întronată în luna mai 2015 la conducerea societăţii din Mangalia, cele două reprezentând, practic, interesele statului român în relaţia cu partenerii sud-coreeni. Reamintim că statul coreean, acţionar majoritar al DMHI, a propus lichidarea şantierului din Mangalia, pentru diminuarea pierderilor suferite de compania-mamă. După cum era de aşteptat, statul român nu a suflat nici un cuvânt până acum în această privinţă.

Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) de la Şantierul 2 Mai SA Mangalia a numit-o, pe 2 octombrie, în funcţia de membru al Consiliului de Administraţie (CA) pe Raluca Ionela Ariton, se arată într-un raport al companiei de stat. Acesta i-a luat locul lui Mihai Busuioc, fost membru PDL din anturajul lui Vasile Blaga, preluat de fostul ministru Liviu Dragnea în Ministerul Dezvoltării Regionale, ca secretar general adjunct, pus în CA-ul de la 2 Mai în decembrie 2014.

Născută în iunie 1991 în Dâmboviţa, foarte tânăra Raluca Ionela Ariton reprezintă acum statul român într-o companie uriaşă, bântuită de spectrul unui faliment care ar nenoroci zeci de mii de familii din Constanţa. Raluca Ionela Ariton este licenţiată a Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii Bucureşti, unde a obţinut, în septembrie, şi un master, la Comunicare şi Relaţii Publice. Proaspăta administratoră a unei societăţii cu pierderi şi datorii de peste 1 miliard de euro a luat Bac-ul în 2010 cu media 9,6, la secţia de Filologie a Colegiului Sfântul Sava, din Bucureşti. Fără discuţii, avem de-a face cu o tânără studioasă, bună la carte şi cu toată viaţa în faţă, la doar 24 de ani.

De aici, însă, şi până la a fi numită la şefia unei companii de stat care trebuie să negocieze cu o altă companie stat soarta unui şantier vital pentru judeţul Constanţa, e cale lungă de tot. Raluca Ionela Ariton a fost angajată în ianuarie 2015 ca expert debutant la Ministerul Economiei, în Direcţia de Politici Industriale şi Competitivitate. Imediat, devine consilier personal al unui secretar de stat, literata de 24 de ani având deja un job la stat, ca angajată a FISE Electricaserv SA. Raluca Ionela Ariton este colegă în CA-ul de la Şantierul 2 Mai SA cu Simona Decu Jerep, de 35 de ani, fostă jurnalistă la Curierul Naţional şi consilier la secretarul de stat Anca Alexandrescu, fiica celebrului jurnalist Horia Alexandrescu, la rândul ei fostă consilieră a lui Victor Ponta şi Sorin Oprescu.

Cine sunt super-profesioniştii numiţi de minister la Mangalia

Iar Şantierul 2 Mai SA este efectiv un muzeu al ororilor, din perspectiva numirilor făcute de guvernanţi pentru plata facturilor electorale şi bunul mers al traficului de influenţă ce le caracterizează cariera, indiferent de numele partidului. Astfel, neprihănita puştoaică de 24 de ani şi fosta jurnalistă din anturajul Ancă Alexandrescu sunt completate de preşedinta CA-ului de la Şantierul 2 Mai SA, Magdalena Brădean, de 60 de ani, mama fostului director de la Hidroelectrica, Eugen Brădean, arestat în 2013 pentru corupţie, funcţionară cu vechime la Ministerul Economiei, unde, în 2012, făcea parte din nu mai puţin de 11 CA-uri şi AGA ale unor firme de stat.

Cele trei reprezintă interesele României în DMHI, acolo unde Şantierul 2 Mai SA administrează participaţia de 49% a statului român, pachetul majoritar, de 51%, aparţinând DSME (Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering), controlat de statul sud-coreean prin banca de stat Korea Development Bank (KDB).

DMHI a raportat pentru anul 2014 pierderi şi datorii de peste 1 miliard de euro

DSME este una din cele mai mari companii din Coreea de Sud şi, tocmai de aceea, este puţin probabil să dea faliment. Pentru evitarea unui astfel de colaps trebuie limitate însă pierderile, iar subsidiara din Mangalia este una din primele pe lista celor la care coreenii vor să renunţe. DMHI a raportat pentru anul 2014 pierderi şi datorii colosale, pe bună dreptate dătătoare de fiori coreenilor. Şantierul a raportat o cifră de afaceri de 914.020.085 lei şi pierderi de 706.069.648 lei (160 milioane euro), cu 2.574 de angajaţi, precum şi datorii de 4.298.970.786 lei, echivalentul a circa 980 milioane de euro. Evident, totul ţine acum de resorturile guvernamentale, atât din Coreea de Sud, cât şi din România, fiecare ţară fiind obligată să aibă grijă de cetăţenii săi, implicaţi în această uriaşă afacere.

Aţi auzit, în acest timp, vreun oficial român care să liniştească zecile de mii de familii care depend, direct sau indirect, de DMHI? Bineînţeles că nu şi e aproape sigur faptul că nimeni de acolo habar n-are de aceste lucruri, din moment ce guvernanţii români şi-au asumat încă de la bun început statutul de parteneri de mâna a doua în businessul DMHI. Tot ce ştiu ei să facă e să numească la Şantierul 2 Mai domnişorici nevinovate sau activiste cu experienţă de partid, sperând să nu-i bage nimeni în seamă şi să-i întrebe de sănătate.

Cristian ANTON, Replica 05.10.2015

august 13, 2015

Daewoo – Mangalia, o piatră de moară de gâtul acţionarului sud coreean

Filed under: DMHI — lucian visa @ 5:06 pm

Dificultăţile prin care trece cel de-al doilea mare constructor de nave al lumii, compania sud coreeană Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering Co. (DSME), continuă să ocupe prima pagină a publicaţiilor de specialitate.

Compania a înregistrat pierderi uriaşe în al doilea trimestru al anului 2015 şi duce o lipsă acută de capital de lucru. Acţionarul majoritar KDB ar urma să pompeze 1,7 miliarde de dolari în companie, pentru a o ajuta să iasă din criza financiară.

Infuzia de lichidităţi va fi însoţită de măsuri de reducere a pierderilor. Potrivit articolului intitulat „DSME stă cu ochii pe tăierile din Mangalia”, publicat de „TradeWinds”, printre cele mai recente opţiuni de reorganizare a companiei se numără: reducerea activităţii la şantierul naval din România (este vorba de Daewoo – Mangalia Heavy Industries – DMHI, la care DSME este acţionar majoritar) şi renunţarea la activele din China. În ce constau „tăierile” de la Daewoo – Mangalia nu se precizează. Sau poate că planurile salvatoare nu au fost, încă, definitivate. Un lucru este clar, conducerea DSME este interesată să scape de toate activele care afectează activitatea companiei.

Daewoo – Mangalia Heavy Industries a devenit o piatră de moară, care atârnă prea greu de gâtul DSME. Compania din România se află într-o stare falimentară, fiind cocoşată de pierderi şi datorii, iar în jurul ei a crescut o întreagă economie subterană, care o vlăguieşte şi mai tare.

DSME nu are prea multe alternative la îndemână: fie împarte infuzia de 1,7 miliarde de dolari cu Daewoo – Mangalia şi continuă, amândouă, să se scufunde în mocirlă; fie renunţă la Daewoo – Mangalia şi vinde partici-paţia sa; fie restructurează drastic compania Daewoo – Mangalia, reorientând producţia şi reducând volumul activităţii la posibilităţile financiare existente; fie declară falimentul.

Vânzarea pachetului majoritar de acţiuni, de 51% din capitalul social este, din motive obiective, soluţia imposibilă. Industria navală mondială se află într-o criză prelungită, care a început din nou să se acutizeze. Preţurile navelor s-au prăbuşit, iar comenzile de nave noi sunt în declin. Marii constructori ai lumii, şantierele navale din Coreea de Sud, China şi Japonia au raportat declinul abrupt al comenzilor în 2015.

Primii trei mari constructori de nave ai lumii – Hyundai Heavy Industries Co., Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering Co şi Samsung Heavy Industries Co, din Coreea de Sud – au înregistrat, împreună, pierderi din exploatare de 4,1 miliarde de dolari, în al doilea trimestru al anului 2015. Ei plătesc pentru prăbuşirea preţurilor platformele petroliere de mare adâncime, afirmă publicaţia Bloomberg.

Industria construcţiilor navale din China trece printr-o recesiune adâncă şi face eforturi de consolidare. În prezent, există ceva mai mult de 100 de şantiere navale active, în scădere de la aproximativ 300 în a doua jumătate a anului trecut.

În aceste condiţii, chiar de-ar vrea să vândă participaţia de la Daewoo – Mangalia în pierdere sau să o dea pe gratis, acţionarul majoritar n-ar găsi cumpărători. Cine să ia o companie al cărei grad de îndatorare la băncile sud-coreene şi româneşti era de 4.298.970.786 lei (1.064.233.391 dolari), în 2014, şi ale cărei active sunt ipotecate la finanţatori?

Pe de altă parte, soluţia restructurării activităţii este şi mai complicată. Pentru a returna creditele existente, Daewoo – Mangalia are mai degrabă nevoie de o triplare a volumului de activitate, în paralel cu reducerea la sânge a cheltuielilor şi pierderilor.

Dar să nu anticipăm. Rămâne de văzut la ce concluzie va ajunge acţionarul majoritar şi ce variantă va alege. Un singur lucru este clar: „corabia” Daewoo – Mangalia se află în mijlocul unui ciclon şi nimeni nu ştie dacă va scăpa teafără.

v v v

Deloc surprinzător, de când au început dezvăluirile privind situaţia critică în care se află compania mixtă româno-sud coreeană Daewoo – Mangalia Heavy Industries, Ministerul Economiei şi Guvernul României n-au avut nicio reacţie. Le este indiferent că sunt afectate interesele comunităţii din Mangalia şi ale statului român?

Ioan Tiţa-Călin, Cuget liber 13.08.2015

iulie 27, 2015

Cât pierde statul român din afacerea „Daewoo – Mangalia” (I)?

Filed under: DMHI — lucian visa @ 5:40 pm

Compania româno – sud coreeană Daewoo – Mangalia Heavy Industries (DMHI) şi subcontractorii ei se află în centrul unui scandal de evaziune fiscală şi spălare de bani.

Potrivit Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate şi Terorism prejudiciul cauzat prin activitatea infracţională de către mai mulţi cetăţeni coreeni şi români este de aproximativ 11 milioane lei.

O asociere „cu cântec“Nu trebuie să surprindă pe nimeni acest fapt, câtă vreme acţionarul majoritar, Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering Co. (DSME), din Coreea de Sud, este zguduit periodic de scandaluri de corupţie.

Dar mult mai grav decât aceste inginerii financiare este faptul că interesele statului român sunt prejudiciate de parteneriatul cu sud-coreenii.

DMHI a luat naştere, oficial, la 14 februarie 1997, printr-un joint-venture între concernul Daewoo şi Şantierul Naval „2 Mai“ Mangalia. Sud-coreenii au intrat în asociere cu 53 mi-lioane de dolari (din care 23 de milioane de dolari sub forma unui know-how, pe care nimeni nu l-a evaluat) obţinând 51% din acţiuni, iar românii, cu şantierul naval propriu-zis (mai puţin terenul), evaluat la 50,92 milioane dolari, respectiv 49% din acţiuni.

La înfiinţare, Daewoo – Mangalia avea 3.400 de angajaţi, preluaţi de la Şantierul Naval „2 Mai“ Mangalia.

Din această afacere, statul român ar fi trebuit să câştige noi locuri de muncă, profit şi mai multe venituri din taxe şi impozite. În plus, Daewoo – Mangalia promitea să stimuleze industria pe orizontală aferentă sectorului naval, după cum se arăta într-un comunicat de presă din 22 ianuarie 1997.

Ceea ce puţini ştiau la acea dată este faptul că asocierea avea la bază un contract care îi asigura nu doar importante facilităţi părţii sud-coreene, dar îi permite să-şi tragă asociatul pe sfoară. La acea vreme, ziarul „Cuget Liber” a semnalat faptul că afacerea dezavantajează statul român.

Un munte de pierderi şi datorii Din 1997 până în 1999, societatea mixtă a lucrat în pierdere. Era un rezultat negativ planificat, fiind vorba de o perioadă de reorganizare şi investiţii. În 1999, pierderea se ridicase la 4.461.044,4 de dolari. Situaţia s-a inversat, apoi, şi timp de cinci ani s-au obţinut beneficii. Profitul brut a crescut continuu: – anul 2000 – 1.231.437,9 de dolari;- 2001 – 2.380.515,14 de dolari;- 2002 – 2.873.017,55 de dolari;- 2003 – 7.403.744,06 de dolari;- 2004 – 9.843.445,98 de dolari. Începând din 2005, în ciuda creşterii cifrei de afaceri, a productivităţii, a numărului şi tonajului navelor livrate, rezultatele economico – financiare s-au înrăutăţit cu fiecare an. Compania a început să lucreze în pagubă, pierderea brută crescând până la nivelul record din 2014, după cum urmează: – anul 2005 – 23.035.200,26 dolari;- 2006 – 12.772.400,85 dolari;- 2007 – 31.000.000 de dolari;- 2008 -151.821.812 dolari;- 2009 -144.320.822 dolari;- 2010 – 43.736.302 dolari;- 2011 – 21.797.567 dolari;- 2012 – 66.115.357 dolari:- 2013 – 32.474.313 dolari:- 2014 – 191.512.869 dolari.Practic, în 13 din cei 18 ani de existenţă, Daewoo – Mangalia a lucrat în pierdere. Cu alte cuvinte, zecile de nave construite în toţi aceşti ani au adus doar pagube, compania cheltuind mai mult pentru producerea lor decât a încasat. Cel puţin asta reiese din raportările financiare ale companiei, postate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

Pierderile cumulate în perioada 2005 – 2014 au depăşit cu mult capitalul subscris şi vărsat al companiei, care este de 30.614.832 lei (7.578.866 dolari) şi activele imobilizate 1.054.729.977 lei (261.104.091 dolari).

Mai grav este că unitatea este îndatorată până peste cap la băncile sud-coreene şi româneşti. Datoria totală a urcat în 2014 la 4.298.970.786 lei (1.064.233.391 dolari). „Tot şantierul este girat la bănci: clădiri, macarale, utilaje. Compania nu mai are ce gira” – afirmă Marin Florian, preşedintele Federaţiei „Navalistul”.

Se pune întrebarea: va putea compania să returneze împrumuturile, având în vedere că produce în pierdere? Nu se va trezi cu executorii la poartă?

Miracol sau sfidare?Pare un miracol sau o sfidare a tuturor legilor economiei de piaţă faptul că Daewoo – Mangalia nu a dat faliment până acum, că produce şi primeşte, în continuare comenzi, că obţine împrumuturi.

Dar nu are nimic miraculos faptul că statul român doarme în cizme şi nu îşi întreabă asociatul sud-corean: „Unde este profitul aşteptat? Unde sunt veniturile din impozitul pe profit, din impozitele şi contribuţiile pe salarii, din TVA, pe care ar fi trebuit să le obţin? Unde este industria pe orizontală care ar fi trebuit să crească în jurul companiei mixte?” (Va urma)

Ioan Tiţa-Călin, Cuget liber 27.07.2015

iulie 24, 2015

Pierderi şi datorii de peste 1 miliard de euro. LOVITURĂ TERIBILĂ pentru mii de oameni! Statul coreean, acţionarul majoritar DMHI, cere lichidarea şantierului. Ce va face statul român?

Filed under: DMHI — lucian visa @ 4:31 pm

Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering (DSME) trebuie să lichideze şantierul din Mangalia şi o companie eoliană din SUA, din cauza pierderilor foarte mari ale grupului coreean, de peste 2,5 miliarde de dolari, anunţă site-ul Korea IT Times, citat de media românească. Informaţia nu este una nouă, chiar dacă impactul emoţional este unul major, cel puţin pentru Mangalia, oraş care depinde din punct de vedere economic de şantier. DSME, unul din cei mai mari constructori navali din lume, traversează o criză majoră de mai mulţi ani de zile şi doar infuziile repetate de capital ale statului coreean au salvat compania de la faliment. În acest moment, acţionarul majoritar al DSME şi, implicit, al şantierului din Mangalia, este chiar statul coreean, prin Korea Development Bank (KDB). Situaţie inedită, în condiţiile în care celălalt acţionar semnificativ al DMHI, cu 49%, este statul român. Cu alte cuvinte, soarta colosului din sudul Constanţei depinde acum de guvernele a două ţări.

Situaţia DMHI este una extrem de complicată, atât din punct de vedere social (închiderea şantierului afectează direct zeci de mii de oameni), cât şi economic, întrucât o afacere de miliarde de euro nu poate fi închisă, pur şi simplu, pentru că aşa doreşte un acţionar. Mai mult ca sigur, soluţiile vor fi luate la nivel guvernamental, fiind foarte interesant de văzut aici dacă România va şti sau va fi în stare să se implice, alături de Coreea de Sud, pentru salvarea DMHI. În acest moment, DSME are ca acţionar majoritar KDB, bancă de stat, cu 31,46%, alături de alte instituţii statale- Financial Services Comission, cu 12,15% şi National Pension Service, cu 6,09%. Conform unei analize realizate prin aplicaţia de management Macroaxis, DSME are o probabilitate de a da faliment în următorii doi ani de 52,9%, fiind astfel cea mai vulnerabilă mare companie sud coreeană. Fără doar şi poate, este unul din motivele pentru care oficialităţile de la Seul au anunţat, zilele trecute, formarea, în luna decembrie a acestui an, a unui joint venture între cei mai mari trei constructori navali din această ţară: Hyundai Heavy Industries, Samsung Heavy Industries şi DSME. Iniţiativa ar putea salva Daewoo de la colaps, ceea ce ar însemna, în primul rând, renunţarea la ideea acţionarului majoritar de lichidare a DMHI. În acest moment, „Daewoo Mangalia şi DeWind (companie eoliană în SUA- n.red.) sunt incapabile să funcţioneze în continuare din cauza problemelor actuale ale grupului şi trebuie lichidate. În procesul lichidării, incluzând injectarea de capital de lucru şi actualizarea garanţiilor de împrumut, ar putea apărea o pierdere semnificativă”, a anunţat Korea Development Bank. Discuţii despre vânzarea sau lichidarea de active ale DSME erau şi în luna mai a acestui an, în The Chronicle Herald, cel mai important ziar din Canada, ţară în care sud coreeni au, de asemenea, o afacere cu eoliene. Cotidianul anunţa atunci că DSME voia să vândă 6 obiective, pentru a scăpa de faliment: şantierul din Mangalia, două şantiere din China, un producător de turbine eoliene din Germania, o afacere în construcţii din Coreea de Sud şi un club de golf din China. Guvernanţii noştri ies o dată la câţiva ani să spună cât de important este DMHI pentru România, dar nu există nici un semn că ar fi contat vreodată în managementul companiei din care deţin totuşi 49%, procent administrat prin Şantierul Naval 2 Mai SA din Mangalia. Singurele incursiuni în afacerile DMHI sunt, în ultimii ani, cele ale procurorilor, care descoperă cu regularitate fraude de milioane de euro, banii şantierului, ai statului român, dar şi ai statului coreean, furaţi de afacerişti stabiliţi în Mangalia şi care căpuşează şantierul prin sute de firme. DMHI a raportat pentru anul 2014 pierderi şi datorii colosale, pe bună dreptate dătătoare de fiori coreenilor. Şantierul a raportat o cifră de afaceri de 914.020.085 lei şi pierderi de 706.069.648 lei (160 milioane euro), cu 2.574 de angajaţi, precum şi datorii de 4.298.970.786 lei, echivalentul a circa 980 milioane de euro.

Cristian ANTON, Replica 25.07.2015

iulie 23, 2015

Percheziţii DIICOT

Filed under: DMHI — lucian visa @ 4:35 pm

În această dimineaţă, DIICOT – Serviciul Teritorial Constanţa a procedat la efectuarea unui număr de 55 percheziţii domiciliare în judeţele Constanţa, Tulcea, Galaţi, Brăila, Buzău, Botoşani şi municipiul Bucureşti, la sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane fizice, asociaţi şi/sau administratori ai respectivelor societăţi, într-o cauză penală vizând comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani.

În fapt, din investigaţiile desfăşurate a rezultat că în perioada 2012 – 2015, mai mulţi cetăţeni coreeni şi români, prin intermediul unor societăţi comerciale din România, deţinute sau controlate de aceştia, au contractat diverse lucrări de la SC Daewoo Mangalia Heavy Industries SA, pe care apoi le-au subcontractat altor societăţi comerciale cu un comportament fiscal inadecvat (de tip fantomă), pentru a evita plata către bugetul consolidat al statului, a valorii TVA şi a impozitului pe profit aferente lucrărilor realizate.

Sumele de bani transferate pentru plata lucrărilor subcontractate în conturile societăţilor comerciale fantomă erau retrase în numerar de unii din membrii grupului, acestea fiind remise ulterior liderilor.

Prejudiciul cauzat prin activitatea infracţională este de aproximativ 11 milioane lei.

În cauză s-a dispus luarea unor măsuri asiguratorii pe bunuri mobile şi imobile ale suspecţilor.

S-a dispus aducerea la sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Constanţa în vederea audierii a unui număr de 9 suspecţi.

Sportul tehnic şi informativ a fost asigurat de Serviciul Român de Informaţii.Actele de urmărire au fost efectuate împreună cu poliţişti din cadrul SCCOPM, iar percheziţiile au fost realizate cu sprijinul BCCO Constanţa, SCCO Tulcea, BCCO Galaţi, SCCO Brăila, SCCO Botoşani şi SCCO Buzău.

iulie 10, 2015

Un funcţionar ANAF din Mangalia, trimis în judecată alături de mai mulţi coreeni!

Filed under: DMHI — lucian visa @ 5:01 pm

Procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor:

I) – PARK SUNGWHUN – cetăţean coreean, pentru fapte comise în perioada 2012-2014, în calitate de administrator la S.C. DAEKWANG TECHNOLOGY IMPROVEMENT S.R.L., S.C. SKELETON ENGINEERING S.R.L. şi S.C.KOTI SHIP S.R.L., de a fi:

a) – folosit creditul societăţi în interes personal – respectiv a banilor din casieria societăţii, faptă constând în aceea că şi-a însuşit în interes propriu din casieria S.C. DAEKWANG TECHNOLOGY IMPROVEMENT S.R.L. suma de 34.222,84 lei;

b) – procedat, în calitate de administrator la S.C. SKELETON ENGINEERING S.R.L., S.C. DAEKWANG TECHNOLOGY IMPROVEMENT S.R.L. şi la S.C. KOTI SHIP S.R.L. la acte de:

b1) – înregistrare a unor cheltuieli nedeductibile în valoare de 7.200 lei, compus din impozit pe profit 2.880 lei şi TVA de plată 4.320 lei., în raport cu S.C. SKELETON ENGINEERING S.R.L;

b2) – înregistrare pe S.C. Koti Ship a unor cheltuieli nedeductibile în valoare de 975.867 lei compus din impozit pe profit 390.347 lei + taxă pe valoarea adăugată pe care nu se poate acorda drept de deducere 585.520 lei;

b3) – evidenţiat în actele contabile de operaţiuni nereale/operaţiuni fictive, respectiv a unui contract de prestări servicii de consultanţă cu S.C. S.C.M., în valoare de 120.000 lei, referitor la care a dedus ilegal fără drept TVA, încălcând prevederile art. 21 alin. 4 lit. m din legea 571/2003 privind codul de procedură fiscală şi ale pct. 48 din Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin H.G. nr. 44/2014, prejudiciul cauzat bugetului de stat pe relaţia cu S.C. DAEKWANG TECHNOLOGY IMPROVEMENT S.R.L. cauzând astfel un prejudiciu in echivalent de 48.000 lei, întrunește elementele constitutive ale infracţiunilor de:

– folosirea creditului societăţii în interes personal – art. 272 alin. (1) lit. b) din Legea societăţilor nr. 31/1990 actualizată, coroborat cu art. 10 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991 actualizată;

– evaziune fiscală – 3 fapte – art. 9 lit. c şi alin. 2 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 38 Cod penal.

Prejudiciul reţinut în sarcina inc. PARK SUNGWHUN este de 1.058.097,04 lei.

II) PARK SUNGWOO – cetăţean coreean, pentru fapte comise în perioada 2012 – 2014, în calitate de administrator la S.C. LACHESIS INTERNATIONAL S.R.L., S.C. JUN WHO ELECTRICITY S.R.L., împuternicit administrator la S.C. GENERAL ELECTRIC SKY S.R.L., în sensul de a fi:

a) – acţionat, pe relaţia cu S.C. LACHESIS INTERNATIONAL S.R.L. în sensul de a nu fi declarat/evidenţia contabil veniturile realizate pe relaţia acesteia cu S.C. D.M.H.I. SA din lunile ianuarie şi februarie 2012 şi a creat astfel un prejudiciu bugetului de stat în cuantum de 16.586 lei compus din 6.635 lei impozit pe profit şi 9.951 lei taxă pe valoarea adăugată de plată;

b) – însuşit în interes personal din casieria S.C. JUN WHO ELECTRICITY S.R.L., suma de 124.609,70 lei, (fapta 1);

– însuşit tot în interes personal, din casieria S.C. GENERAL ELECTRIC SKY S.R.L. suma de 339.310,55 lei, (fapta 2);

c) – ascuns/disimulat adevărata natură a provenienţei bunurilor, în raport cu S.C. GENERAL ELECTRIC SKY S.R.L, adică a achiziţionat un bun, cu bani provenind din infracţiunea prev. de art. 272 / 2 din legea 31/1990 republicată, mai sus descrisă, respectiv un autoturism WV Phaeton, cu suma de 150.000 lei, de la persoana fizică P.C.A., în scopul de a crea aparenţa justificării folosirii creditului societăţii în interes propriu aşa cum s-a reţinut mai sus, ocazie cu care a trecut în contabilitatea societăţii, ca preţ de achiziţie, suma de 150.000 lei, în condiţiile în care preţul real plătit a fost de 100.125 lei, diferenţa reprezentând echivalentul numerarului sustras din casieria societăţii, cauzându-se astfel un prejudiciu în cuantum de 49.875 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de:

– evaziune fiscală – art. 9 lit. b – alin. 2 din Legea 241/2005;

– folosirea creditului societăţii în interes personal – art. 272 alin. (1) lit. b) din Legea societăţilor nr. 31/1990 actualizată, coroborat cu art. 10 alin. (1) din Legea contabilităţii nr.82/1991 actualizată, – 2 fapte;

– spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 actualizată, cu aplic. art. 38 Cod penal faţă de toate faptele.

Prejudiciul reţinut în sarcina inc. PARK SUNGWOO este de 530.381,25 lei.

III) SHIN JINHYO – cetăţean coreean, pentru fapte comise în perioada 2012 – 30.06.2013, în calitate de fost administrator la S.C. SEJINTECH ROM S.R.L., de a fi:

– determinat angajaţii societăţii administrate să emită, aceştia acţionând la rândul lor fără vinovăţie – două înscrisuri falsificate, ambele datate 25.04.2013, în scopul de a crea astfel condiţiile de justificare formală aparentă a însuşirii sumei de 350.000 lei din patrimonial societăţii în interesul său propriu;

– sustras şi folosit în interes propriu, în numerar, din casieria societăţii S.C. SEJINTECH ROM S.R.L., unde a fost administrator până la data de 01.07.2013, fiind calculat ca atare un prejudiciu în sumă 27.499 lei;

– ascuns/disimulat adevărata natură a provenienţei bunurilor, în raport cu S.C. SEJINTECH ROM S.R.L, adică de a fi făcut plăţi fictive în contul 232 „Avansuri imobilizări corporale” în sumă de 350.000 lei, adică a înregistrat 2 antecontracte fictive de vindere/cumpărare de la D.N. şi C.N. respectiv A.N.V., situaţie în care în conformitate cu prevederile art. 10 alin.(1) din Legea contabilităţii nr.82/1991 actualizată, responsabilitatea revine administratorului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de:

– participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată – 2 acte materiale (25.04.2013) – art. 52 alin. 1 Cod penal / art. 322 Cod penal în ref. la art. 35 Cod penal;

– folosirea creditului societăţii în interes personal – art. 272 alin. (1) lit. b) din Legea societăţilor nr. 31/1990 actualizată, coroborat cu art. 10 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991 actualizată;

– spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 actualizată, cu aplic. art. 38 Cod penal.

În consecinţă, inculpatului menţionat, în calitate de administrator al S.C. SEJINTECH ROM S.R.L., i se reţine a fi prejudiciat statul român cu suma 377.499 lei.

IV) JUNG SUOKJO – cetăţean coreean, pentru fapte comise în perioada în calitate de administrator la S.C. KIM & JANG ENGENEERING S.R.L. şi fost administrator la S.C. KIM & JANG INTERNATIONAL S.R.L. în sensul de a fi:

a1) – înregistrat în contabilitate, pe relaţia cu S.C. KIM & JANG INTERNATIONAL S.R.L. cheltuieli nedeductibile în valoare de 2.660.216 lei, producând un prejudiciu de 1.064.087 lei compus din – impozit pe profit 425.634 lei – taxă pe valoarea adăugată pe care nu se poate acorda drept de deducere de 638.453 lei;

a2) – efectuat, în calitate de administrator la S.C. KIM & JANG ENGINEERING S.R.L. achiziţii de bunuri fără documente justificative reale care să creeze drept de deducere fiscală, bunuri valorizate la 850.213 lei, iar prin deducerea ilegală a impozitelor şi textelor cuvenite statului a produs un prejudiciu în valoare de 340.086 lei compus din impozit pe profit de 136.034 lei şi taxă pe valoarea adăugată pe care nu se poate acorda drept de deducere de 204.052 lei;

b) – disimulat adevărata natură a provenienţei bunurilor, la o valoare de 50.000 lei, pentru care nu au fost întocmite documente justificative legale, activităţi efectuate în raport cu S.C. KIM & JANG ENGINEERING S.R.L în referire la achiziţia unui autoturism BMW X3.

Concret, la data de 02.05.2012, societatea a încheiat un contract fictiv de vindere cumpărare a maşinii, în sensul că în calitate de cumpărător a plătit suma de 50.000 lei deşi acesta era de fapt în proprietatea societăţii încă din data de 14.03.2012, fapt produs prin achiziţie directă de la un cetăţean bulgar cu suma de 500 leva – echivalent 1100 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de:

– evaziune fiscală – art. 9 lit. c cu aplic. alin. 2 din Legea 241/2005 (2 fapte);

– spălare de bani – art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 38 Cod penal.

În consecinţă, inculpatului menţionat, în calitate de administrator al S.C. KIM & JANG INTERNATIONAL S.R.L. şi S.C. KIM & JANG ENGINEERING S.R.L. i se reţine a fi prejudiciat statul român cu suma 1.454.173 lei.

V) LEE JUHWAN – cetăţean coreean, pentru fapte comise în perioada 01.07.2013 – 30.12.2014, în calitate de administrator de fapt al S.C. SEJINTECH ROM S.R.L. în sensul de a fi:

– însuşit în interes propriu, din casieria S.C. SEJINTECH ROM S.R.L. suma totală de 601.214 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de:

– folosirea creditului societăţii în interes personal – art. 272 alin. (1) lit. b) din Legea societăţilor nr. 31/1990 actualizată, coroborat cu art. 10 alin. (1) din Legea contabilităţii nr.82/1991 actualizat, prejudiciul reţinut fiind în sumă de 601.241 lei.

VI) PARK SEONG CHEOL – cetăţean coreean, pentru fapte comise în perioada 2012-2014, în calitate de administrator la S.C. PRONAV EQUIPMENTS S.R.L. respectiv de a fi:

a) – însuşit, în interes propriu, din casieria S.C. PRONAV EQUIPMENTS S.R.L. suma de 20.762,79 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de:

– folosirea creditului societăţii în interes personal – art. 272 alin. (1) lit. b) din Legea societăţilor nr. 31/1990 actualizată, coroborat cu art. 10 alin. (1) din Legea contabilităţii nr.82/1991 actualizată. Inculpatul PARK SEONG CHEOL se face vinovat de prejudicierea bugetului de stat cu suma de 20.762,79 lei.

VII) JEONG JAEMYEONG – cetăţean coreean, comise în perioada 2012-2014, în calitate de administrator la S.C. CHEONHEE S.R.L., în sensul de a fi:

– însuşit în interes propriu, din casieria S.C. CHEONHEE S.R.L. suma de 184.403,89 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de:

– folosirea creditului societăţii în interes personal – art. 272 alin. (1) lit. b) din Legea societăţilor nr. 31/1990 actualizată, coroborat cu art. 10 alin. (1) din Legea contabilităţii nr .82/1991 actualizată. În consecinţă, inculpatului menţionat i se reţine a fi prejudiciat statul român cu suma 184.403, 89 lei.

VIII) PRISACARU CĂTĂLIN – comise în perioada 2011-2014, în calitate de funcţionar public de execuţie la ANAF/DGFP Biroul Mangalia, respectiv de a fi:

a) – desfăşurat prin intermediul paravanului unei firme administrate de soţia sa, activităţi de evidenţă financiar contabilă pentru mai multe societăţi aflate de altfel în portofoliul său de verificare fiscală, (deşi avea calitatea de inspector fiscal la ANAF Mangalia şi pe cale de consecinţă era incompatibil);

b) – sprijinit pe inc. PARK SUNGWHUN şi Koti Ship S.R.L. să săvârşească infracţiunea de evaziune fiscală în sensul evidenţierii în contabilitate a unor cheltuieli/operaţiuni nereale, respectiv ca aceştia să fi înregistrat în contabilitate cheltuieli nedeductibile în valoare de 2.439.667 lei, producând un prejudiciu de 975.867 lei compus din – impozit pe profit 390.347 lei – taxă pe valoarea adăugată pe care nu se poate acorda drept de deducere de 585.520 lei, adică operaţiunile înregistrate sunt fictive;

c) – sprijinit pe inc. Park Sungwoo şi S.C. Koti Ship S.R.L. să cesioneze fictiv părţile sociale către C.F., în maniera expusă şi în scopul de a determina crearea unei stări de insolvabilitate care să permită acestora să evazioneze statul, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de:

– efectuare de acte de comerţ incompatibile cu funcţia deţinută – art. 12 lit. a din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie;

– complicitate la evaziune fiscală – art. 48 Cod penal cu referire la art. 9 lit. c din Legea 241/2005 (2 fapte) – pe relaţia cu S.C. Koti Ship S.R.L.;

– complicitate la cesiune fictivă de părţi sociale – art. 48 Cod penal cu referire la art. 280/1 din legea 31/1990 republicată pe relaţia cu S.C. Koti Ship S.R.L., cu aplic. art. 38 Cod penal.

Inculpatului menţionat i se reţine răspunderea pentru prejudiciul de 975.867 lei.

IX) DĂSCĂLINA DAN SORIN – avocat în Baroul Tulcea, comise în perioada noiembrie 2013- februarie 2014, în sensul de a fi:

a) – înlesnit cu intenţie activitatea infracţională a inc. PARK SUNGWHUN şi S.C. Koti Ship S.R.L., de a ascunde, prin cesiunea fictivă a părţilor sociale deţinute în cadrul societăţii – către un terţ insolvabil – comiterea anterioară a infracţiunii de evaziune fiscală, în modalitatea realizării, (în afara cadrului activităţii de avocat, contra unei sume de 10.000 lei nefiscalizată, obţinută prin eludarea art. 3 din legea 51/1995 republicată) a vinderii fictive, prin ocolirea dispoziţiilor legale, (care interziceau dizolvarea unei societăţi cu o datorie la stat de 975.867 lei) a părţilor sociale, către C.F. – terţ insolvabil şi pentru găsirea căruia a făcut demersurile efective descrise mai sus, cunoscând însă realitatea situaţiei fiscale a societăţii în faţa căreia era iminentă executarea silită precum şi adevărata intenţie a contribuabililor pe care i-a sprijinit, adică aceea de a evaziona statul precum şi de a-l fi determinat pe C.F. să accepte preluarea societăţii care avea datorii, ascunzându-i cu această ocazie adevărata situaţie fiscală de care avea cunoştinţă precum şi scopul real al operaţiunii ca atare, acţionând de asemenea în afara cadrului profesional avocaţial, remiţând acestuia precum şi lui M.V., în contrapartida acceptului obţinut, a unei mici părţi, necuantificată însă, din suma de 10.000 lei, sumă nefiscalizată şi care a fost obţinută ilegal de la evazionişti, ca plată pentru acest serviciu, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de:

– complicitate la cesiune fictivă de părţi sociale – art. 48 Cod penal cu referire la art. 280/1 din legea 31/1990 republicată pe relaţia cu S.C. Koti Ship S.R.L.

Totodată, se va aprecia asupra solidarităţii inculpatului asupra prejudiciului cauzat de S.C. Koti Ship şi Park Sunwoo precum şi Priscariu Cătălin.

X) STAN MARIN – comise în perioada 2012-2014, în calitate de administrator la S.C. CONAV IRIMAR S.R.L. de a fi:

– însuşit în interes propriu, din casieria societăţii S.C. Conav Irimar S.R.L., suma de 462.561,00 lei., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de:

– folosirea creditului societăţii în interes personal – art. 272 alin. (1) lit. b) din Legea societăţilor nr. 31/1990 actualizată, coroborat cu art. 10 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991 actualizată;

Inculpatului menţionat i se reţine necesitatea de a răspunde pentru prejudiciul creat de 462.561,00 lei.

XI) ENE NISTOR – comise în perioada 2012-2014, în calitate de administrator si asociat împreună cu inc. Pintilie Nelu si B.N. la S.C. ENAV PROD S.R.L., împreună cu

XII) PINTILIE NELU – tot administrator și asociat la S.C. ENAV PROD S.R.L. de a fi:

– înregistrat în evidenţele societăţi, coparticipare efectivă, o vindere simulată a unui imobil în valoare de 700.000 lei în scopul disimulării unor sume de bani lipsă din evidenţele societăţii administrate, bani însuşiţi în interes personal, în condiţiile în care societatea administrată de aceştia avea o lipsă în casierie de peste 700.000 lei, când la iniţiativa lui Ene Nistor, Pintilie Nelu a fost de acord cu procedura de disimulare a unei aşa zise vânzări imobiliare;

– respectiv de a fi valorizat convenţional, la suma de 720.000 lei, bunul care aparent a făcut obiectul unei tranzacţii fictive, realizate printr-o aparentă promisiune bilaterală de vindere cumpărare, chipurile în interesul societăţii, intenţie materializată prin promisiunea autentificată la BNP Manea Angela sub nr. 215/18.06.2014, prin care contra acestei sume s-ar fi urmat pe viitor să se vândă bunul, ceea ce nu s-a mai întâmplat;

– apoi de a fi înregistrat urma acestei operaţiuni fictive, în contul 232 „avansuri imobilizări corporale” plăţi fictive, în echivalentul sumei de 700.000 lei, astfel disimulându-se provenienţa ilicită a sumei aferente egale care lipsea din contul „Casa” al societăţii administrate, actele fiind semnate doar de cei doi inculpaţi, deşi în societate erau trei asociaţi/administratori, omiţându-l în procedură pe B.N., mai ales în condiţiile lipsei unei AGA de autorizare/confirmare a acestei aşa zise operaţiuni, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de:

– folosirea creditului societăţii în interes personal – art. 272 alin. (1) lit. b) din Legea societăţilor nr. 31/1990 actualizată, coroborat cu art. 10 alin. (1) din Legea contabilităţii nr.82/1991 actualizată.

Inculpaţilor menţionați la pct. 11 şi 12, li se reţine necesitatea de a răspunde pentru suma de 700 000 lei/prejudiciu, ce a fost stabilită conform raportului specialiştilor ANAF.

XIII) BOBOSATU VIOREL – comise în perioada 2012-2014, în calitate de administrator la S.C. VIOMAR SHIPNAV S.R.L., în sensul de a fi:

– înregistrat contabil cheltuieli nedeductibile în valoare de 159.800 lei, producând un prejudiciu de 51.548 lei compus din: impozit pe profit 20.619 lei şi taxă pe valoarea adăugată pe care nu se poate acorda drept de deducere 30.929 lei.

Concret, acesta a încheiat un contract în valoare de 100.000 lei în raport cu S.C. E. S.R.L., având ca obiect servicii de prospectare a pieţii imobiliare, încălcând prevederile art. 21 alin. 4 lit. m din legea 571/2003 privind codul de procedură fiscală şi ale pct. 48 din Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin HG 44/2014, astfel producând un prejudiciu de 32.258 lei compus din: impozit pe profit 12.903 lei şi taxă pe valoarea adăugată pe care nu se poate acorda drept de deducere 19.355 lei.

De asemenea, în raport cu S.C. L.I. S.R.L., a încheiat un contract de prestări servicii în valoare de 59.800 lei, având ca obiect servicii de prospectare a pieţii imobiliare, încălcând prevederile art. 21 alin. 4 lit. m din legea 571/2003 privind codul de procedură fiscală şi ale pct. 48 din Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin HG 44/2014, astfel producând un prejudiciu de 19.290 lei compus din: impozit pe profit 7.716 lei şi taxă pe valoarea adăugată pe care nu se poate acorda drept de deducere 11.574 lei, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de:

– evaziune fiscală în formă continuată (2 acte materiale) – art. 9 lit. c din Legea 241/2005 – art. 35 Cod penal.

Inculpatului menţionat i se reţine a fi prejudiciat statul român cu suma 51. 548 lei, urmând însă să răspundă solidar cu ceilalţi inculpaţi şi pentru prejudiciul total de 6.999.529 lei.

XIV) S.C. DAEKWANG TECHNOLOGY IMPROVEMENT S.R.L., persoană juridică, comise în perioada 2012 – 2014, în sensul de a fi:

a) – evidenţiat în actele contabile, operaţiuni nereale/fictive, respectiv a unui contract de prestări servicii de consultanţă cu S.C. S.C.M. S.R.L., în valoare de 120.000 lei, referitor la care a dedus ilegal fără drept TVA, încălcând prevederile art. 21 alin. 4 lit. m din legea 571/2003 privind codul de procedură fiscală şi ale pct. 48 din Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin HG 44/2014, prejudiciul cauzat bugetului de stat de către fiind in echivalent de 48.000 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de:

– evaziune fiscală – art. 9 lit. c din Legea 241/2005.

Inculpatei menţionate i se reţine a fi prejudiciat statul român cu suma 48.000 lei.

XV) S.C. SKELETON ENGINEERING S.R.L. – persoană juridică, comise în perioada 2012 – 2014, de a fi:

a) – evidenţiat în actele contabile de operaţiuni nereale sau operaţiuni fictive, respectiv a unui contract de prestări servicii de consultanţă cu S.C. S.C.M. S.R.L., în valoare de 18.000 lei, referitor la care a dedus ilegal fără drept TVA în valoare de 4320 lei şi Impozit pe profit 2880 lei, total 7200 lei,, încălcând prevederile art. 21 alin. 4 lit. m din legea 571/2003 privind codul de procedură fiscală şi ale pct. 48 din Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin HG 44/2014, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de:

– evaziune fiscală – art. 9 lit. c din Legea 241/200.

Inculpatei menţionate i se reţine a fi prejudiciat statul român cu suma 7.200 lei.

XVI) S.C. LACHESIS INTERNATIONAL S.R.L. – persoană juridică, comise în perioada 2012-2014, în sensul de a:

a) – nu fi înregistrat cu intenţie, în două cazuri distincte, a unor livrări efectuate către DMHI Mangalia, în valoare de 41.468 lei, respective în lunile ianuarie/februarie 2012, astfel că a prejudiciat bugetul de stat cu suma de 16.586 lei compusă 6.635 lei impozit pe profit şi 9.951 lei taxă pe valoarea adăugată de plată, sume calculate raportat la ambele operaţiuni şi detaliate ca şi mecanism prejudicial în raportul de constatare tehnico-ştiinţifică analizat anterior, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de:

– evaziune fiscală – art. 9 lit. b din Legea 241/2005(2 fapte)/38 Cod penal.

Inculpatei menţionate i se reţine a fi prejudiciat statul român cu suma 16.586 lei.

XVII) S.C. JUN WHO ELECTRICITY S.R.L. – persoană juridică, comise în perioada 2011-2014, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, respectiv de a fi:

a) – înregistrat în contul 232 „avansuri imobilizări corporale” plăţi fictive în echivalentul sumei de 846 379 lei, compusă din:

a1) – 319.500 lei avans către persoană fizică B.I., în baza promisiunii de vânzare/cumpărare încheiate la data de 20.03.2013;

a2) – 526. 879 lei, avans către V.V., în baza promisiunii de vânzare/cumpărare teren încheiată la data de 01.10.2011, tranzacţii ce nu au mai avut loc, astfel disimulându-se provenienţa ilicită a sumei aferente egale care lipsea din contul „Casa” al societăţii, actele nefiind semnate de cei doi aşa zişi promitenţi vânzători.

În realitate, nici una dintre aceste persoane fizice nu a semnat sau încheiat tranzacţiile care îi vizează, nu au primit nici un ban, ele însele fiind evident nefinalizate, fiind vorba de evidenţieri false, întrunește elementele constitutive ale infracţiunii de:

– spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 actualizată cu aplic art. 35 Cod penal (2 acte materiale).

Prejudiciul total cauzat bugetului de stat de către S.C. JUN WHO ELECTRICITY S.R.L. (CUI 22241778, J13/2666/2007) este de 846.379 lei.

XVIII) S.C.KOTI SHIP S.R.L. persoană juridică, comise în perioada 2012-2014, în sensul de a fi:

a) – înregistrat în contabilitate cheltuieli nedeductibile în valoare de 2.439.667 lei, producând un prejudiciu de 975.867 lei compus din – impozit pe profit 390.347 lei – taxă pe valoarea adăugată pe care nu se poate acorda drept de deducere de 585.520 lei, întrucât nu au fost prezentate documente justificative, ceea ce înseamnă ca operaţiunile înregistrate sunt fictive, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de:

– evaziune fiscală – art. 9 lit. c şi alin. 2 din Legea 241/2005 (2 fapte).

Inculpatei menţionate i se reţine a fi prejudiciat statul român cu de 975.867 lei.

XIX) S.C. KIM & JANG INTERNATIONAL S.R.L. – persoană juridică, comise în perioada 2012-2014, în sensul de a fi:

a) – înregistrat în contabilitate achiziţii nedeductibile fiscal în valoare de 2.660.216 lei, producând un prejudiciu de 1.064.087 lei compus din – impozit pe profit 425.634 lei – taxă pe valoarea adăugată pe care nu se poate acorda drept de deducere de 638.453 lei, întrucât nu au fost prezentate documente justificative ceea ce înseamnă ca operaţiunile înregistrate sunt fictive;

b) – încheiat un contract fictiv de vânzare – cumpărare a maşinii, BMW X 3, în sensul că, în calitate de cumpărător, a plătit suma de 50.000 lei deşi acesta era de fapt în proprietatea societăţii încă din data de 14.03.2012, prin achiziţie directă de la un cetăţean bulgar cu suma de 500 leva – echivalent 1.100 lei.

Prin această operaţiune s-a disimulat adevărata natură a provenienţei bunurilor, la o valoare de 50.000 lei, pentru care nu au fost întocmite documente justificative legale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de:

– evaziune fiscală – art. 9 lit. c din Legea 241/2005 şi

– spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 actualizată, cu aplic. art. 38 Cod penal.

Prejudiciul cauzat bugetului de stat de către S.C. KIM & JANG INTERNATIONAL S.R.L. (CUI 19003970, J13/2744/ 2006), este de 1.114.087 lei: 1.064.087 lei + 50.000 lei.

XX) S.C. KIM & JANG ENGINEERING S.R.L. – persoană juridică, comise în perioada 2012-2014, în sensul de a fi:

a) – înregistrat în contabilitate achiziţii nedeductibile fiscal în valoare de 850.213 lei, producând un prejudiciu de 340.086 lei compus din – impozit pe profit 136.034 lei – taxă pe valoarea adăugată pe care nu se poate acorda drept de deducere de 204.052 lei, întrucât nu au fost prezentate documente justificative ceea ce înseamnă ca operaţiunile înregistrate sunt fictive, întrunește elementele constitutive ale infracţiunii de:

– evaziune fiscală – art. 9 lit. c din Legea 241/2005,

Prejudiciul cauzat bugetului de stat de către S.C. KIM & JANG ENGINEERING S.R.L. este de 340.086 lei.

XXI) S.C. SEJINTECH ROM S.R.L. – persoană juridică, comise în data de 25.04.2013, în sensul de a fi:

– ascuns/disimulat adevărata natură a provenienţei bunurilor, constând în aceea că a făcut în aceiaşi zi, plăţi fictive în contul 232 „Avansuri imobilizări corporale” în sumă de 350.000 lei, adică a înregistrat 2 antecontracte fictive de vinde cumpărare de la D.N. şi C.N. respectiv A.N.V, situaţie în care în conformitate cu prevederile art. 10 alin.(1) din Legea contabilităţii nr.82/1991 actualizată, responsabilitatea revine administratorului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de:

– spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 actualizată.

Prejudiciul total produs bugetului de stat de S.C. SEJINTECH ROM S.R.L. (CUI 22611820, J13/3577/2007), este de 350.000 lei.

XXII) S.C. GENERAL ELECTRIC SKY S.R.L. – persoană juridică, comise în anul 2014, respectiv de a:

– ascunde/disimula adevărata natură a provenienţei bunurilor, constând în aceea că a achiziţionat un bun, cu bani provenind din infracţiunea prev. de art. 272/2 din legea 31/1990 republicată, respectiv un autoturism WV Phaeton, cu suma de 150.000 lei, de la persoana fizică P.C.A., în scopul de a crea aparenţa justificării folosirii creditului societăţii în interes propriu al administratorului.

Astfel s-a menţionat în contabilitatea societăţii ca preţ de achiziţie 150.000 lei, în condiţiile în care preţul real plătit a fost de 100.125 lei, diferenţa reprezentând echivalentul numerarului sustras din casieria societăţii de administrator, cauzând astfel un prejudiciu în cuantum de 49.875 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de:

– spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 actualizată.

Prejudiciul cauzat bugetului de stat de către S.C. GENERAL ELECTRIC SKY S.R.L. este de 49.875 lei.

XXIII) S.C. ENAV PROD S.R.L. – persoană juridică, comisă în 2014, în sensul de a fi:

– înregistrată în contabilitatea firmei o vindere simulată a unui imobil în valoare de 700.000 lei

Concret, întrucât societatea avea o lipsă în casierie de peste 700.000 lei, la iniţiativa administratorului E.N., coadministratorul P.N. a fost de acord cu procedura de disimulare a acestei aşa zise vânzări imobiliare.

Astfel, apartamentul inc. Ene Nistor valorizat convenţional la suma de 720.000 lei, a fost obiectul unei tranzacţii fictive, realizate printr-o aparentă promisiune bilaterală de vindere cumpărare, în interesul societăţii, materializată prin promisiunea autentificată la BNP Manea Angela sub nr. 215/18.06.2014, prin care contra acestei sume s-ar fi urmat pe viitor să se vândă bunul, ceea ce nu s-a mai întâmplat.

S-au înregistrat în contul 232 „avansuri imobilizări corporale”plăţi fictive în echivalentul sumei de 700.000 lei, astfel disimulându-se provenienţa ilicită a sumei aferente egale care lipsea din contul Casa al societăţii administrate, actele fiind semnate de cei doi coadministratori Ene Nistor si Pintilie Nelu, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de:

– spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 actualizată.

În consecinţă, inculpatului persoană juridică menţionat i se reţine prejudiciul de 700.000 lei.

XXVI) S.C. VIOMAR SHIPNAV S.R.L. persoană juridică, comise în perioada 2012-2014, în sensul de a fi:

– înregistrat contabil cheltuieli nedeductibile în valoare de 159.800 lei, producând un prejudiciu de 51.548 lei compus din: impozit pe profit 20.619 lei şi taxă pe valoarea adăugată pe care nu se poate acorda drept de deducere 30.929 lei.

Concret, acesta a încheiat un contract în valoare de 100.000 lei în raport cu S.C. E.S.I. S.R.L., având ca obiect servicii de prospectare a pieţii imobiliare, încălcând prevederile art. 21 alin. 4 lit. m din legea 571/2003 privind codul de procedură fiscală şi ale pct. 48 din Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin HG 44/2014, astfel producând un prejudiciu de 32.258 lei compus din: impozit pe profit 12.903 lei şi taxă pe valoarea adăugată pe care nu se poate acorda drept de deducere 19.355 lei.

De asemenea, în raport cu S.C. L.I. S.R.L., a încheiat un contract de prestări servicii în valoare de 59.800 lei, având ca obiect servicii de prospectare a pieţii imobiliare, încălcând prevederile art. 21 alin. 4 lit. m din legea 571/2003 privind codul de procedură fiscală şi ale pct. 48 din Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin HG 44/2014, astfel producând un prejudiciu de 19.290 lei compus din: impozit pe profit 7.716 lei şi taxă pe valoarea adăugată pe care nu se poate acorda drept de deducere 11.574 lei, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de:

– evaziune fiscală – art. 9 lit. c din Legea 241/2005 – (2 fapte).

Inculpatei menţionate i se reţine a fi prejudiciat statul român cu suma 51.548 lei.

Menţionăm că finalizarea activităţii de urmărire penală şi sesizarea instanţei de judecată cu rechizitoriu, reprezintă o etapă procesuală prevăzută de Codul de procedură penală, situaţie care nu poate înfrânge în niciun mod prezumţia de nevinovăţie.

Dosarul a fost înaintat spre competentă soluţionare Curţii de Apel Constanţa

Replica 10.07.2015

aprilie 9, 2015

DMHI a câştigat bătălia cu Primăria şi Consiliul Local: taxa verde, anulată de instanţă

Filed under: administraţie publică,DMHI — lucian visa @ 6:10 pm

p>Daewoo Mangalia Heavy Industries a câştigat, în instanţă, procesul înaintat împotriva … taxei verzi! Potrivit Portalului Instanţelor de Judecată, la Tribunalul Constanţa a fost înregistrat, pe 7 aprilie 2014, dosarul 2660/118/2014, privind anularea deciziei Consiliului Local şi Primăriei Mangalia de adoptare a acestei taxe speciale .

Judecătorii constănţeni au decis, ieri, anularea Hotărârii Consiliului Local nr. 131/2012, privind aprobarea taxelor şi impozitelor locale pentru anul financiar 2013 şi, în parte, a Regulamentului de adoptare a taxelor speciale ce constituie Anexa 2 la HCL nr.131, ambele în ceea ce priveşte instituirea taxei locale speciale – taxa verde.

Totodată, Tribunalul Constanţa a dispus anularea adresei 77880/13.01.2014, emisă Primăria Municipiului Mangalia pe parcursul procesului. Primăria şi Consiliul Local vor trebui, în plus, să achite reclamantei – Daewoo Mangalia – suma de 10.050 lei, cheltuieli de judecată.

Sentinţa nu este una definitivă, ea putând fi atacată cu recurs. În schimb, aceasta este executorie.

Precizăm faptul că Daewoo Mangalia s-a constituit parte şi într-un alt proces, similar, în care a atacat taxa verde instituită printr-o decizie a Consiliului Local, de data aceasta pentru anul 2014. Dosarul se judecă tot la Tribunalul Constanţa şi are termen data de 24 aprilie a.c.

Reamintim cititorilor noştri că taxa verde a fost, până anul acesta, o taxă cu destinaţie specială, fundamentată pe necesitatea întreţinerii spaţiilor verzi din Mangalia şi staţiuni. Cuantumul acesteia a fost de 0,5 lei/metrul pătrat/suprafaţă construită desfăşurată sau fracţiune/an.

editiadesud.ro 09.04.2015

Older Posts »

Powered by WordPress