Mangalia – politica locală

28 martie 2019

Proiect aprobat în ședința de joi. Constanța intră în era noastră. WiFi în toate spațiile publice!

Filed under: administraţie publică — lucian visa @ 18:03

După ce a cam rămas în urmă la capitolul informatizare, municipiul Constanța are toate șansele să introducă WiFi gratuit în spațiile publice, pe bani europeni. Asta pentru că municipalitatea se numără printre administrațiile câştigătoare ale primului apel de proiecte din programul WiFi4EU. În ședința Consiliului Local de joi, 28 martie, aleșii au votat participarea Constanței la acest program, un pas important în implementarea sistemului de WiFi. „Iniţiativa WiFi4EU se înscrie în contextul unei revizuiri ambiţioase a normelor UE din domeniul telecomunicaţiilor, care include noi măsuri menite să răspundă nevoilor crescânde în materie de conectivitate ale europenilor şi să stimuleze competitivitatea Europei. Iniţiativa WiFi4EU promovează accesul gratuit la Wi-Fi în spaţii publice precum parcurile, pieţele şi clădirile publice, bibliotecile, centrele de sănătate şi muzeele, peste tot în UE. Iniţiativa le oferă municipalităţilor posibilitatea de a solicita un cupon valoric în valoare de 15 000 EURO. Acesta va fi utilizat pentru instalarea de echipamente Wi-Fi în spaţiile publice de pe teritoriul Municipiului Constanţa unde nu există conectivitate Wi-Fi gratuită. Conform Acordului de grant prin mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) WiFi4EU, Municipiul Constanţa se află pe lista localităţilor selectate pentru a achiziţiona şi instala echipamente Wi-Fi (puncte de acces fără fir) în spaţiul public”, se arată în expunerea de motive a proiectului. Amintim că, din județul Constanța, doar municipiul reședință de județ și comuna Mihail Kogălniceanu s-au calificat pentru un asemenea bon valoric din care pot achiziționa și instala un sistem de furnizare a internetului prin WiFi. Asta în condițiile în care nu mai puțin de 35 de primării din județ au aplicat în program: 23 August, Adamclisi, Albeşti, Chirnogeni,Ciobanu, Ciocârlia, Costineşti, Crucea, Cumpăna, Dumbrăveni, Grădina, Horia, Independenţa, Limanu, Lipniţa, Lumina, Mihail Kogălniceanu, Mircea Vodă, Constanţa, Mangalia, Medgidia, Oltina, Cernavodă, Hârşova, Murfatlar, Năvodari, Negru Vodă, Ostrov, Pantelimon, Săcele, Saligny, Saraiu, Seimeni, Tortoman și Valu Lui Traian. De asemenea, patru primării din județul Tulcea vor primi bani pentru un asemenea sistem. Este vorba despre muncipiul Tulcea și comunele Izvoarele, Luncavița și Mihail Kogălniceanu.

CÂȚI BANI AU FOST ALOCAȚI ÎN TOTAL

În total au fost alocate 42 de milioane de euro pentru toate cele 2.800 de municipalităţi din întreaga Uniune Europeană (UE) care vor beneficia de finanţare, potrivit unui comunicat de presă transmis de CE. Localitățile beneficiare din România reprezintă 8% din total. Bonurile pot fi utilizate de localităţile selectate pentru a pentru a achiziţiona şi instala echipamente Wi-Fi (puncte de acces fără fir) în locuri precum bibliotecile, muzeele, parcurile sau pieţele publice. „Datorită primului apel WiFi4EU, 2.800 de municipalităţi din întreaga UE vor putea oferi pentru mii de europeni, localnici sau călători, acces gratuit la internet în spaţiile publice, aducând conectivitatea mai aproape de cetăţeni în viaţa lor de zi cu zi. Acele municipalităţi sunt situate în toate colţurile Europei. Îmbunătăţirea conectivităţii în UE este o parte esenţială a strategiei noastre privind piaţa unică digitală, iar WiFi4EU este un alt pas concret pentru a face ca acest lucru să devină o realitate pentru toată lumea”, a declarat comisarul european Mariya Gabriel, resposabil pentru economie şi societate digitală.

Telegraf 28.03.2019

25 martie 2019

Băsescu: Dăncilă, PERICOL IMENS pentru România. „Mizând pe faptul că e proastă…”

Filed under: Ştiri naţionale — lucian visa @ 16:23

Într-o postare pe Facebook, fostul președinte Traian Băsescu, lansează un atac fără precedent la premierul Viorica Dăncilă, ca urmare a delcarației acesteia cu privire la ambadasa României la Israel.

Băsesecu suține că prin această decize, Dăncilă a reușit să distrugă 50 de ani de politică externă românească în Orientul Mijlociu. Ba mai mult, acesta atrage atenția asupra faptului că această mutare ne poate izola de UE prin nerespectarea rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU.

„Dăncilizarea politicii externe. Mizând pe faptul că e proastă, lobişti americani au invitat-o pe Dăncilă la un eveniment de comemorare al Holocaustului.

Crezând că e ocazia vieţii ei de a se manifesta pe pământ american, Dăncilă a recitat instrucţiunile primite de la Dragnea fără a înţelege efectul propriului discurs. A promis orice a crezut Dragnea că poate să-i impresiona pozitiv audienţa în folos propriu, nesocotind grav poziţia unitară şi solidară a Uniunii Europene, dar şi politica externă echilibrată a României în Orientul Mijlociu.

Anunţul precum că Guvernul României va muta Ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim a stârnit entuziasmul săli dar a aruncat pe Apa Sâmbetei 50 de ani de politică externă românească în Orientul Mijlociu.

Implicaţiile anunţului sunt grave pentru că schimbă radical politica externă a României în Orientul Mijlociu şi ne singularizează în interiorul Uniunii Europene prin nerespectarea rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU.

Dragnea şi Dăncilă printr-un mimetism specific maimuţelor, cred că pot face şi ei ceea ce au făcut americanii. Eu nu zic că n-o pot face, o pot face, dar cu costuri extraordinare de credibilitate a României .SUA poate ţine la respect lumea arabă prin forţa economică şi militară, pe când România a pierdut respectul şi încrederea lumii arabe.

După ce a văzut efectele discursului, Dăncilă şi-a adus aminte că titularul politicii externe este Preşedintele României iar o ambasadă se poate înfiinţa numai prin decret prezidenţial.

Primul semnal politic extrem de puternic, este anularea vizitei de stat a Regelui Abdullah al Regatului Haşemit al Iordaniei în România, în condiţiile în care Regele Abdullah este cel mai echilibrat şi respectat şef de stat al lumii arabe, este cel mai bun partener al SUA în lumea arabă şi un mare prieten al României.

Dragnea şi Dăncilă au nesocotit interesele României pentru un zâmbet primit peste ocean şi acest lucru îl spun eu, un politician care susţine, respectă, admiră şi iubeşte Israelul şi poporul său.

De azi, politica externă a României este dăncilizată şi riscă să devină nesemnificativă, pentru că se face în interesul strict al lui Dragnea şi nu în interesul ţării.

Mare ticăloşie”, a scris Băsescu pe Facebook.

Iulia Moise, evz.ro 25.03.2019

Tranzacţie de 2 milioane de euro. Fraţii Micula au mai vândut un hotel din Neptun. Cine este suprinzătorul cumpărător

Filed under: Sudul litoralului — lucian visa @ 15:59

Fraţii Micula au reuşit o tranzacţie spectaculoasă şi au vândut hotelul Slatina din Neptun cu două milioane de euro, fără TVA. Este al treilea hotel care dispare din portofoliul miliardarilor bihoreni, după Romanţa şi Prahova, confiscate şi vândute de ANAF în iunie 2018, cu circa 3,7 milioane de euro. Fraţii Micula încearcă să vândă şi celelalte 9 hoteluri pe care le mai au pe litoral, cu excepţia unităţii Patria, din Mamaia. Noul proprietar al hotelului Slatina este un om de afaceri din Mureş, care mai deţine un hotel în Olimp.

Hotel Club Estival 2002 SA a anunţat „vânzarea imobilului Hotel Slatina, situat în Mun. Mangalia, staţiunea Neptun, str. Trandafirilor nr. 26, jud. Constanţa, compus din teren în suprafaţă de 10.214 mp şi construcţiile C1- cu destinaţia construcţii administrative şi social culturale, Hotel Slatina, regim P+3E, în suprafaţă construită la sol de 1.647 mp şi suprafaţă construită desfăşurată de 6.615 mp şi C2- cu destinaţia construcţii anexă, piscine Slatina, în suprafaţă de 991 mp. Imobilul are număr cadastral 102595 înscris în CF nr. 102595 a localităţii Mangalia”. Preţul vânzării, stabilit de părţi, este de 1.900.000 euro, fără TVA. De asemenea, a fost vândut şi terenul aferent de 2.256 mp, cu 100.000 de euro, fără TVA.

Pierderi de la înfiinţare

Hotel Club Estival 2002 SA a raportat pentru anul 2017 o cifră de afaceri de numai 1,5 milioane de lei şi pierderi de peste 450.000 lei, cu 26 de angajaţi, precum şi datorii de aproape 3,6 milioane de lei. Firma fraţilor Micula a raportat, de altminteri, pierderi în toţi anii de când a fost înfiinţată, în 2002, în total peste 5 milioane de lei. Hotelul a fost „privatizat” de fostul ministru al Turismului, Dan Matei Agathon cu circa 500.000 de euro, preţ valabil în cazul tuturor celor 12 cumpărate atunci de miliardari pe litoral.

Noul patron mai are un hotel în Olimp

Contractul de vânzare- cumpărare a fost semnat de firma fraţilor Micula pe 21 martie 2019 cu MW Import Export SRL, o firmă din Constanţa specializată, de asemenea, în hoteluri. Societatea a raportat pentru anul 2017 afaceri de 34,5 milioane de lei, un profit net de 375.000 lei, 54 de angajaţi, dar şi datorii totale de aproape 12 milioane de lei. Firma administrează hotelul de trei stele Holiday Olimp, din Olimp, şi este deţinută de Mircea Marin Zoltan, un om de afaceri din Mureş.

Simbolul jegului din turismul românesc

Fraţii Ioan şi Viorel Micula se află la sfârşitul aventurii lor pe litoralul românesc, după aproape 20 de ani în care nu au investit un leu în hotelurile luate pe nimic de la Agathon. În timp, acestea au devenit simbolul jegului din turismul românesc, dar au funcţionat chiar şi aşa, la cele mai proaste condiţii imaginabile, pentru că ofereau şi preţuri pe măsura mizeriei afişate, cu lenjerii de par şi mobilier moştenite din anii 70’- 80. Între timp, firmele fraţilor Micula se închid pe rând, iar hotelurile îşi găsesc alţi proprietari. Astfel, hotelul Romanţa, din Neptun, a fost cumpărat de la ANAF de Ion Dumitrache, în timp ce hotelul Prahova, din aceeaşi staţiune, a ajuns la Mohammad Murad. Toate celelalte hoteluri (Terra, Caraiman, Craiova, Bâlea, Banat şi Clăbucet din Neptun şi Olimp, precum şi Naţional şi Unirea, din Mamaia), cu excepţia Patria din Mamaia, sunt, de asemenea, scoase la vânzare.

R.C., Replica 25.03.2019

Membrii PRM Mangalia au strâns peste 4.000 de semnături pentru europarlamentare, cetăţenii declarându-se în continuare fani ai Tribunului Vadim Tudor

Filed under: PRM — lucian visa @ 15:32

Membrii PRM Mangalia, coordonaţi de preşedintele filialei, Florin Carabaş, dar şi cei ai Noii Drepte, coordonaţi de liderul Organizaţiei Judeţene Constanţa, Sorin Dincă au demarat, la sfârşitul săptămânii ce tocmai a trecut, o amplă campanie de strângere de semnături pentru susţinerea viitorului candidat la alegerile europarlamentare, programate pentru data de 26 mai 2019.

Preşedintele PRM Mangalia, Florin Carabaş ne-a declarat că la acţiunea de strângere de semnături au participat peste 40 de membri ai formaţiunii şi alţi 70 de la Noua Dreaptă. „În doar trei zile, PRM a strâns peste 4.000 de semnături, iar reprezentanţii Partidului Noua Dreaptă, 2.500. Ne-am deplasat în mai multe zone din Mangalia, la căminele Damen, pe Bulevardul 1 Decembrie, în zona Gării, pe străzile Rozelor, Sirenei, MI Dobrogeanu, Portului etc. Am fost foarte bine primiţi de către cetăţeni care, din fericire, au rămas simpatizanţi ai partidului condus de către Corneliu Vadim Tudor.”

De altfel, preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor a fost mereu iubit la Mangalia, de aceea prezenţa lui în zonă a fost destul de frecventă. Aici, îi plăcea să organizeze conferinţe, lansări de carte, şedinţe de partid, dar şi întâlniri cu jurnaliştii.

După finalizarea campaniei de strângere de semnături la nivel naţional va fi stabilit candidatul PRM la europarlamentare. Unul dintre posibilii candidaţi este prof.

Adrian Popescu, preşedintele PRM Bucureşti, dar pot exista şi alte variante.

editiadesud.ro 25.03.2019

22 martie 2019

Spitalul Mangalia solicită sprijinul Ambasadei SUA pentru construirea unei noi clădiri

Filed under: administraţie publică — lucian visa @ 17:02

Reprezentanții Spitalului Municipal Mangalia solicită sprijinul autorităților americane, în vederea atragerii de investitori interesați de finanțarea unor obiective cu caracter social, pentru unitatea medicală. Într-o scrisoare adresată, recent, Ambasadei Statelor Unite ale Americii, conducerea spitalului expune situația cu care se confruntă la nivelul unității spitalicești din Mangalia, ca urmare a retrocedării iminente a clădirii Pavilionului A, către proprietarul de drept – Crucea Roșie din România.

Deși, imobilul a fost dat în administrare, în urma unui protocol din anul 2003, încheiat cu Primăria Mangalia, respectivul corp de clădire a făcut obiectul unui proces de retrocedare intentat municipalității, de către respectiva instituție. În urma sentinței definitive și irevocabile, potrivit soluției date de instanță, Pavilionul A al clădirii spitalului trebuie ”restituit în natură” către Societatea Națională de Cruce Roșie din România. ”Incertitudinea care planează acum asupra posibilei eliberări a clădirii și logisticii din incinta acesteia pot avea influnțe devastatoare asupra activității noastre cu un puternic impact social. Cu toate acestea, încercăm să găsim soluții, fiind vorba despre Secțiile Neonatologie, Pediatrie și Maternitate-Ginecologie, plus Blocul Operator al acestora. Spitalul ar putea avea de la Primărie, un teren de 1.500 mp, în imediata apropiere a unității sanitare, pentru a fi construit un nou corp de clădire, dar pentru asta transferul terenului este condiționat de existența unei finanțări certe. De aceea, ne-am adresat instituției americane să ne sprijine, mai ales că tot cu ajutorul acestora s-au realizat de-a lungul anilor, o serie de alte proiecte socio-medicale, în orașul nostru”, au declarat reprezentanții conducerii spitalului. Precizăm că spitalul din Mangalia, cu cele patru pavilioane și cel administrativ, are 46 de ani de existență și acordă asistență medicală de specialitate unui numar de peste 65.000 de persoane, număr care se triplează pe perioada sezonului estival.

Replica 22.04.2019

20 martie 2019

Pe 2 aprilie, locuitorii Mangaliei pot dezbate, public, viitorul buget al urbei!

Filed under: administraţie publică — lucian visa @ 15:11

editiadesud.ro

Convocatorul ședinței extraordinare a CL Mangalia din 22.03.2019

Filed under: administraţie publică — lucian visa @ 15:06

18 martie 2019

Taxa specială de promovare a turismului în municipiul Mangalia, atacată în instanţă. Ce au decis judecătorii

Filed under: administraţie publică — lucian visa @ 18:13

Tribunalul Constanţa a stabilit primul termen în dosarul în care Prefectul judeţului Constanţa a cerut anularea actului administrativ HCL nr. 167/20.12.2017, care reglementează taxa specială de dezvoltare şi promovare a turismului în municipiul Mangalia. HCL nr. 167/20.12.2017 a fost adoptată în decembrie 2017 şi a intrat în vigoare în luna ianuarie a anului trecut. Cauza se va afla în atenţia magistraţilor pe data de 18 aprilie.

Părţile dosarului sunt: reclamant – Prefectul judeţului Constanţa şi pârâţi – Municipiul Mangalia şi Consiliul Local Mangalia.

Aşa cum arătam şi în ediţiile anterioare, în hotărârea adoptată, se precizează că taxa specială este necesară pentru iniţierea şi realizarea programelor de dezvoltare şi promovare, precum şi de direcţionare a destinaţiei turistice către zona de sud a litoralului românesc.

Taxa constituie venit cu destinaţie specială la bugetul local, fiind instituită din raţiuni de creştere a gradului de atractivitate şi, potrivit hotărârii aprobate de CL Mangalia, este fundamentată pe necesitatea iniţierii programelor de dezvoltare şi promovare turistică a municipiului Mangalia şi a staţiunilor componente.

Taxa se încasează de la toate persoanele juridice, inclusiv PFA, indiferent de forma de organizare, care desfăşoară mai multe categorii de activităţi. Taxa se aplică persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de cazare turistică în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică (definite conform OG 58/21 august 1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România).

Taxa specială este în cuantum de 15 lei/spaţiu de cazare pentru structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, cu excepţia complexului hotelier care datorează o taxă de 25 de lei/spaţiu de cazare, indiferent de clasificarea structurii de cazare turistică.

Taxa specială pentru dezvoltarea promovarea turismului se aplică persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de alimentaţie publică în structuri de primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie publică (definite conform OG 58/21 august 1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România):
restaurant – 2.000 lei/unitate, bar – 1000 lei/unitate, beach-bar – 1.000 de lei /unitate, cofetării, patiserii, unităţi de fast food – 1.000 lei/unitate.

Taxa specială pentru dezvoltarea şi promovarea turismului care se aplică persoanelor juridice ce desfăşoară activităţi de agrement (definite conform legislaţiei în vigoare), astfel: activitate de agrement – 1.500 lei / punct de lucru închiriere şezIonguri, umbrele – 1.000 lei / punct de lucru.

Taxa specială pentru dezvoltarea şi promovarea turismului care se aplică persoanelor juridice ce desfăşoară activităţi de transport persoane (definite conform legislaţiei în vigoare) – activităţi de transport persoane, inclusiv minicar, taxa de 1.000 lei.

Ionuț Zagoneanu, Ziua de Constanța 18.03.2019

16 martie 2019

CETATEA CALLATIS, RE-DESCOPERITĂ!

Filed under: Uncategorized — lucian visa @ 18:18

CETATEA CALLATIS, RE-DESCOPERITĂ!

De ce re-descoperită? Iată explicația: Am vizitat zilele trecute străvechea Cetate a Callatisului, să mai vedem cum se prezintă, în comparație cu anii anteriori și…, surpriză plăcută, de data aceasta! Am constatat că a început decopertarea, eliberarea zidurilor cetății de vegetația sălbatică ce se întinsese nestingherită peste tot.
cetatea_callatis_martie2019 (32)

După cum afirmă reprezentanții Departamentului de Gospodărie urbană din cadrul Primăriei Mangalia, acțiunea de igienizare continuă, astfel încât, până la deschiderea sezonului estival 2019, să fie totul pregătit pentru turiștii care vor să viziteze latura de Nord-Est a Cetății Callatis, cu bazilica romană și celelalte vestigii isorice aflate în zonă.

mangalianews.ro

14 martie 2019

CJC se judecă cu Romsilva şi Ministerul Finanţelor pentru lucrările de la Herghelia Mangalia

Filed under: Ştiri judeţene — lucian visa @ 16:52

Consiliul Judeţean Constanţa, judeţul Constanţa şi preşedintele CJC au chemat în judecată statul român prin Ministerul Finanţelor Publice şi Regia Naţională a Pădurilor Romsilva prin Direcţia Silvică Constanţa în dosarul 6825/118/2018*, aflat pe rolul Tribunalului Constanţa.

Preşedintele CJC, Horia Marius Ţuţuianu, a precizat pentru cotidianul ZIUA de Constanţa că este vorba despre o chemare în judecată ca urmare a controlului Curţii de Conturi – Camera de Conturi Constanţa care a lăsat ca măsură recuperarea unui prejudiciu constatat în urma auditului financiar extern pe anul 2016.

Vă reamintim că, în urmă cu aproape 6 ani, Herghelia Mangalia a fost modernizată, printr-o hotărâre de Consiliul Judeţean, condus la acel moment de Nicuşor Daniel Constantinescu. Lucrările au fost realizate de către RAJDP Constanţa, condusă la acea vreme de Adrian Gâmbuţeanu. Modernizarea s-a realizat prin intermediului unui protocol cu Romsilva, cea care deţine herghelia din sudul litoralului.

În 2017, Curtea de Conturi a României, prin Camera de Conturi Constanţa, a desfăşurat o acţiune de audit la Consiliul Judeţean Constanţa asupra conturilor anuale de execuţie bugetară a administraţiei judeţene (raportul controlului poate fi consultat în secţiunea „Documente”). Printre abaterile care au determinat prejudicierea bugetului public s-a constatat, la nivelul Consiliului Judeţean Constanţa, înregistrarea nejustificată pe cheltuielile instituţiei a sumei de 3.779.000 de lei, urmare a unei sentinţe civile cu privire la lucrările de amenajare la Herghelia Mangalia, aceste operaţiuni fiind cauzatoare de prejudicii aduse bugetului judeţean, în condiţiile în care lucrările în cauză au fost efectuate fără să existe proiecte, autorizaţii, recepţii parţiale sau finale, la un obiectiv care nu este în patrimoniul instituţiei (Herghelia Mangalia aparţine Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva).

Totodată, Curtea de Conturi a reuşit în urmă cu cinci ani să pătrundă în gestiunea Regiei Autonome de Drumuri şi Poduri (RAJDP) Constanţa. Între 5 mai şi 15 iulie 2014, auditorii Curţii de Conturi au efectuat verificări asupra modului de gestionare şi de utilizare a mijloacelor materiale şi băneşti, precum şi asupra asigurării integrităţii patrimoniului public şi privat pentru perioada 2011 – 2013. Potrivit raportului Curţii de Conturi efectuat la nivelul Regiei Judeţene de Drumuri şi Poduri la capitolul, „calitatea gestiunii economico-financiare“, auditorii au constatat „angajarea de cheltuieli pentru executarea de către RAJDP Constanţa a unor lucrări de natura investiţiilor privind „modernizare şi reabilitare complex Herghelia Mangalia, judeţul Constanţa”, lucrări finanţate din bugetul UATJ Constanţa pentru un obiectiv care nu aparţine domeniului public al judeţului, acesta fiind, în fapt, un bun aflat în proprietatea Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva”. Valoarea estimată a abaterii – 3.508.000 de lei, bani care trebuie recuperaţi acum de administraţia judeţului Constanţa.

Auditorii Curţii de Conturi mai arătau în nota de control: „Se constată că nu există temei legal nici în ceea ce priveşte transmiterea bunului din domeniul public al statului către RAJDP Constanţa. Se constată că singurul articol din protocolul încheiat între CJC şi Romsilva, emis cu respectarea prevederilor Legii nr. 215/2001, este art. 5 (n.r. protocolul poate fi consultat în secţiunea „Documente”).

Conform borderoului realizărilor efectuate de RAJDP Constanţa, s-a constatat că lucrările au fost realizate la valoarea integrală de 3.508.311 lei, inclusiv TVA (respectiv 2.829.283,14 lei, exclusiv TVA), şi au fost certificate în privinţa realităţii, regularităţii la data de 22 ianuarie 2014 de către un reprezentant al CJC, în calitate de beneficiar al lucrării, deşi precizăm încă o dată că lucrările au fost efectuate la un obiectiv aparţinând Romsilva. Menţionăm că RAJDP Constanţa, deşi a executat lucrările, nu le-a facturat către CJC, valoarea acestora, exclusiv TVA, fiind înregistrată, la data de 31.12.2013, în evidenţa contabilă a entităţii în debitul contului 418 «Clienţi-Facturi de Întocmit»“.

„Apar suspiciuni cu privire la realitatea şi valoarea reală a lucrărilor efectuate“

În continuare, auditorii publici externi ai Curţii de Conturi explică: „Din analizarea înregistrărilor efectuate în Registrul Jurnal al RAJDP Constanţa, s-a constatat că valoarea totală a cheltuielilor alocate pe lucrarea cu codul LRB 01804 este în sumă de 1.703.008 lei, iar valoarea totală a veniturilor realizate pe acelaşi cod de lucrare este de 2.829.283,14 lei. În concluzie, rezultă că veniturile au fost supradimensionate, fără o contraprestaţie pentru cheltuielile efectuate, această discrepanţă generând o diferenţă de 1.126.275 de lei, motiv pentru care apar suspiciuni cu privire la realitatea şi valoarea reală a lucrărilor efectuate.“

În sprijinul celor constatate, auditorii Curţii de Conturi detaliază: „Au fost încălcate prevederile următoarelor acte normative – Ordin nr. 3.055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, Ordonanţa nr. 15 din 9 august 1993 privind unele măsuri pentru restructurarea activităţii regiilor autonome şi Legea nr. 287 din 17 iulie 2009, republicată şi actualizată, privind Codul civil“.

În încheiere, auditorii arată în documentul întocmit că „valoarea estimativă a erorii/abaterii constatate este de 3.508.311 lei şi reprezintă cheltuieli nelegale efectuate de RAJDP Constanţa din fonduri publice alocate de CJC pentru lucrări de modernizare şi reabilitare a unui obiectiv care aparţine domeniului public al statului şi pentru care nu s-a operat niciun transfer de proprietate, aşa cum este reglementat de Legea nr. 213/1998. Consecinţele economico-financiare, sociale etc. ale erorii/abaterii de la legalitate şi regularitate constau în efectuarea unor lucrări la bunuri care nu sunt în proprietatea sau în administrarea regiei. Efectuarea cheltuielilor în cauză generează un impact semnificativ în bugetul judeţului Constanţa, contribuind la creşterea gradului de îndatorare al CJC“.

Auditorii Curţii de Conturi l-au găsit responsabil pe fostul director al Regiei de Drumuri, Adrian Gâmbuţeanu, inspectorii Curţii evidenţiind faptul că persoana cu atribuţii în domeniul în care au fost constatate deficienţele a fost chiar acesta.
După verificările efectuate, auditorii au emis o serie de recomandări către RAJDP Constanţa, în vederea înlăturării erorii/abaterii constatate. Acestea vizează: „Reglementarea situaţiei juridice a transferului de proprietate intervenit între CJC şi Romsilva şi între CJC şi RAJDP Constanţa, în ceea ce priveşte Herghelia Mangalia şi valoarea lucrărilor de investiţii efectuate la obiectivul în cauză, lucrări efectuate fără ca transmiterea obiectivului să se realizeze conform prevederilor legale, precum şi stabilirea mărimii şi întinderii prejudiciului cauzat de cheltuielile efectuate de RADJP Constanţa la obiectivul Herghelia Mangalia“ (sinteza controlului Curţii de Conturi poate fi consultată în secţiunea „Documente”).

Curtea de Conturi – „Obligaţia legală de amenajare a hergheliei aparţinea Romsilva“

Pe lângă cele expuse anterior, auditorii publici externi au constatat: „Protocolul încheiat nu a ţinut cont de prevederile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică, ţinând cont de faptul că herghelia Mangalia aparţine Romsilva, care administrează bunuri aparţinând domeniului public al statului. Pentru ca CJC să facă investiţii la un bun aparţinând domeniului public al statului, acesta ar fi trebuit să primească bunul în administrare, în baza unei hotărâri de guvern, iar ulterior să fie retransmis către Romsilva cu valoarea bunului, actualizată cu valoarea investiţiei efectuate, în urma solicitării Ministerului Finanţelor, pentru a fi înregistrată corespunzător în inventarul bunurilor din domeniul public al statului.

Astfel, auditorii publici externi constată că nu a fost operat un transfer de proprietate care să aibă la bază o fundamentare tehnică, juridică, sau în legătură cu teritorialitatea, în baza căreia să se realizeze o lucrare de natura investiţiilor, prevăzută ca atare în bugetul judeţului, ci doar una economică de cheltuire a fondurilor din bugetul judeţean, în condiţiile în care obligaţia legală de efectuare a lucrărilor de modernizare şi amenajare a hergheliei aparţinea Romsilva“.

Lavinia Siclitaru, Ziua de Constanța 14.03.2019

Older Posts »

Powered by WordPress