Mangalia – politica locală

4 august 2017

Partidul-piranha: Cum și-a devorat PSD liderii și premierii

Filed under: PSD — lucian visa @ 17:33

„Evenimentul zilei” vă prezintă povestea celor mai răsunătoare „execuții” care s-au petrecut în ultimii 12 ani în PSD. Mircea Geoană a fost aproape să-l alunge din partid pe simbolul Ion Iliescu și l-a tras pe linie moartă pe Adrian Năstase, după care a fost exclus din PSD de Victor Ponta, care la rândul său a fost exclus sub conducerea lui Liviu Dragnea. După ce au pierdut puterea, Iliescu, Năstase, Geoană și Ponta au cochetat, fără reușită, cu noi proiecte politice. Trecutul și viitorul partidului au fost rezumate, deopotrivă, de Ion Iliescu, într-o propoziție pe care a rostit-o în 2010: „Tinerii ăştia sunt mai pripiţi, cum ajunge unul şef vrea să-i dea afară pe ceilalţi”

Sătui de autoritatea lui Adrian Năstase și convinși că Ion Iliescu reprezintă trecutul, „baronii” social-democrați au propulsat în 2005 la conducerea partidului un tânăr absolvent de Harvard, specialist în drept, școlit la NATO, fost ministru de Externe și ambasador al României în SUA: Mircea Geoană. Exact imaginea progresistă de care avea nevoie PSD-ul etichetat drept „comunist” și „corupt”. Și exact acea persoană manevrabilă de care aveau nevoie liderii județeni.

La alegerea lui Geoană ca președinte PSD în 2005, în dauna lui Ion Iliescu, a contribuit și grupul de la Cluj, format din foștii miniștri Ioan Rus, Vasile Dîncu și Vasile Pușcaș, al căror inamic numărul 1 era Iliescu. În partid se spunea însă, la acea vreme, că și o coadă de mătură ar fi fost aleasă președinte PSD, doar să nu iasă Iliescu. Privind înapoi în timp la momentul Congresului din 2005, Geoană afirma ulterior: „Am câștigat cu 1.700 – 1.800 de voturi la 600. A fost bătaie la fundul gol, cum spune românul. Domnul Iliescu nu poate să uite acest lucru, are un fel de ranchiună, poate bătrânețea e de vină, cine știe? Și nu poate să ierte faptul că cineva a îndrăznit să îi ia tronul pe care credea că trebuie să îl ocupe în mod natural”.

Noul partid de stânga

După ce a pierdut șefia PSD și a plecat de la Palatul Cotroceni, Iliescu a lansat împreună cu Petre Roman, în primăvara lui 2006, „Polul Social Democrat”, un nou FSN. Inițiativa a fost prezentată la început drept o platformă de dezbatere, dar și-a propus, în realitate, să fie un nou partid care să racoleze cât mai mulți membri PSD sub bagheta lui Iliescu. Fostul președinte a organizat dezbateri, a făcut turnee în țară, dar ideea s-a stins rapid, intențiile reale ale lui Ion Iliescu fiind „omorâte” din fașă de proaspăta conducere a PSD care se bucura de încredere în partid. „Nu ar fi altceva decât un pol al fricii, care aduce împreună fobiile unora care cred că fără o imitație a acțiunilor dreptei – și anume angajarea într-o alianță – nu își vor mai putea comanda niciodată cărți de vizită cu antetul Parlamentului sau Guvernului României”, caracteriza Rus planul lui Iliescu.

O noapte care a șocat PSD: Hotel Confort

După ce a pierdut alegerile prezidențiale, funcția de premier și cea de președinte PSD, Adrian Năstase și-a primit și el „porția de istorie” din partea partidului. Sub conducerea lui Geoană, „baronii” PSD s-au răzbunat pe Năstase pentru toții anii în care s-au simțit tratați de acesta cu dispreț și au dorit să elimine total de la putere vechea gardă a partidului.

În noaptea de 5 spre 6 martie 2006, liderii județeni s-au reunit la Hotelul Confort din cartierul bucureștean Otopeni, unde timp de 9 ore s-au certat întruna dintre cele mai explozive ședințe din istoria partidului. La final, Adrian Năstase a fost forțat să renunțe la funcțiile de conducere pe care le mai avea. Acuzațiile care i s-au adus acestuia este că a ajuns o piatră de moară pentru partid din cauza dosarelor de corupție în care era implicat, precum Zambaccian și Mătușa Tamara.

Năstase aflase de mai multe zile despre execuția care i se pregătea în partid și și-a pregătit un speech pe care l-a citit în acea noapte. „În politică trebuie să începi cu o formulă de politeţe. De aceea, daţi-mi voie să urez bun venit în PSD celui mai nou şi influent membru: dosarul DNA. Noi nu suntem comunişti, nu ne ghidăm după dosare de cadre pe care să le facem măcar noi, ne bazăm politica pe dosarele făcute de domnul Daniel Morar (procurorul-șef DNA de la acea vreme, n.red.)“, le spunea Năstase, ironic, social-democraţilor.

El a susținut în ședință că toate dosarele sunt făcături politice ale cuplului Băsescu – Morar și i-a acuzat pe unii colegi că au fost șantajați cu dosare penale și li s-a promis imunitate în fața procurorilor dacă îl aruncă peste bord pe Năstase, inamicul suprem al lui Traian Băsescu.

Drumul disidenței

Având în spate susținerea majorită- ții deputaților social-democrați, caracterizați de Geoană drept „golani și mizerabili”, Năstase a încercat să-și formeze o nouă platformă politică. Timp de o jumătate de an, în politică s-a vorbit despre intențiile lui Năstase: înființarea unui nou partid cu 15-30 parlamentari PSD sau o eventuală plecare a sa la PC.

Năstase ajunge chiar la un pas de excludere din partid, după remarcele sale ironice la adresa „liniei imaculate” Vanghelie – Hrebenciuc – Mitrea – Oprișan. „Ne-am săturat de ironiile împuţite ale lui Năstase, pe care nu le mai ascultă nimeni, să îi numărăm ouăle, să îi numărăm băncuţele”, tuna și fulgera Vanghelie.

Geoană aproape l-a exclus pe Iliescu

Dar fostul președinte al României nu a suportat statutul de „vioara a treia” în partid și s-a poziționat constant împotriva conducerii. Rezultatul: Iliescu a ajuns în pragul sancționării. PSD a depus în septembrie 2007 o moțiune de cenzură, prin care intenționa să răstoarne Guvernul Tăriceanu 2. Iliescu, alături de alți parlamentari social-democrați, nu a votat moțiunea, spunând că este „un salt în groapa cu lei” pentru PSD. „Cred că ar trebui să-i fie rușine domnului Iliescu”, spunea Geoană după vot. O lună mai târziu, liderul PSD a strâns conducerea lărgită a partidului la munte, unde obișnuia să își ducă colegii în „retreat-uri”, și la 6 octombrie 2007 a fost la un pas să treacă la suspendarea din partid a lui Iliescu, președintele de onoare al PSD.

În urma unor discuții aprinse, Iliescu a scăpat cu un „moratoriu” adoptat la Brașov, în care PSD a lansat un ultimatum: orice viitoare deraiere de la deciziile partidului va fi fatală, indiferent ce nume este în discuție. Absent de la ședință, Iliescu trimitea săgeți otrăvite de la înmormântarea senatorului Ion Solcanu: „Acestea sunt adevărate drame umane, când oameni de calitate ne părăsesc şi fac umbră pământului alţii”. La scurt timp, Vasile Dâncu spunea într-un interviu: „Trebuie păstrați bătrânii înțelepți, dar eliminate javrele bătrâne”.

Roata se întoarce

După ce a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Băsescu, Geoană a pățit la fel ca Năstase și Iliescu: a pierdut șefia partidului în 2010, fiind trădat de liderii care i-au jurat credință. La fel ca Iliescu și Năstase, nici Geoană nu a suportat izolarea în care l-a trimis noul președinte PSD, Victor Ponta, și l-a criticat pe acesta în permanență. Mai întâi, Ponta i-a luat lui Geoană dreptul de a mai vorbi în numele PSD timp de 3 luni, pentru ca apoi să-l suspende 6 luni din partid. Geoană era bănuit că pregătește un nou partid, suspiciuni care s-au adeverit mai târziu. În martie 2011, Geoană pune la cale în Hotelul Ramada din Capitală, înființarea unui nou partid.

Plutonul

Pe 22 noiembrie 2011, inevitabilul se produce și fostul lider PSD este exclus din partid întro ședință plină cu invective, unii participanți relatând la acea vreme că nu au mai prins vreo ședință cu asemenea cuvinte triviale. „Adio, tovarăși, pe curând, prieteni!”, a spus Geoană la final, o frază rămasă în istorie, acuzând conducerea partidului de „mentalitate bolșevică”.

Mișcare ca peste Ocean

În martie 2012, Geoană lansează la Romexpo, dupa model american, cu audiență așezată în semicerc, platforma România Noastră, cu simbolul o casă tricoloră, despre care spunea că este „mai mult decât un ONG, mai puţin decât un partid politic”. Un lider PSD a asistat la eveniment. „Am venit din curiozitate, să văd cum își distruge din nou cariera. Am venit așa, din proprie inițiativă, să vedem cum cade în cap”, spunea acesta.

Pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale din 2014, unde Ponta își pregătea candidatura, PSD avea nevoie de relațiile lui Geoană cu americanii și l-a reprimit în partid. Dar după ce Ponta a pierdut alegerile, Geoană a fost exclus din PSD pentru a doua oară, sub acuzația că pregătea un puci în partid.

Răzbunare

În februarie 2015, tot la Romexpo, Geoană și Vanghelie lansează astfel „un nou PSD” în prezența a 15-16 parlamentari PSD – PPDD. „O să vedeţi câţi parlamentari o să fie alături de noi, o să i se blocheze ochelarii lui Victor Ponta”, garanta Vanghelie. După arestarea preventivă a fostului primar, relația dintre cei doi aliați s-a deteriorat și Geoană a continuat singur construcția Partidului Social Românesc (PSRo) care nu a reușit să capete anvergura estimată.

Peștele cel mare și rapid

Fost procuror pregătit de Adrian Năstase pentru politica mare și martor la evenimentele politice din anii tulburi de conducere ai lui Mircea Geoană, Victor Ponta a învățat în umbră, încet, mecanismul puterii totale și a venit în fruntea PSD cu dictonul „Vreau să fiu peștele cel mare și rapid”. Una dintre sursele puterii lui Ponta în PSD a fost prezența în fruntea SRI a nașului său de cununie, George Maior. Ponta a fost secondat la conducerea PSD de Liviu Dragnea, liderul „baronilor județeni”, organizatorul partidului, șeful campaniilor electorale și al mașinăriei de vot pesediste. „Secretul acestui tandem e că suntem complementari: ce are Liviu, nu am eu şi ce am eu, nu are Liviu”, spunea Ponta.
Declinul lui Victor Ponta a început după ce a pierdut alegerile prezidențiale din 2014 împotriva lui Klaus Iohannis. Mai întâi, s-a cerut urmărirea sa penală, Maior a fost înlăturat de la SRI, și-a dat demisia pe Facebook din funcția de președinte PSD și partidul a fost preluat de Liviu Dragnea, pentru ca după incendiul de la Colectiv să demisioneze și din funcția de prim-ministru pe 4 noiembrie 2015.

Rămas fără nicio putere guvernamentală, Ponta înființează în februarie 2016 Fundația „Black Sea Regional Projects 2020”, împreună cu o parte dintre foștii săi miniștri, scopul declarat al acesteia fiind acela de a oferi României noi perspective economice și diplomatice. În partid s-a speculat însă că Ponta va transforma fundația în partid.

Ponta s-a „autoexclus” din PSD în iunie 2017, când l-a ajutat pe fostul premier PSD Sorin Grindeanu să rămână în funcție, în ciuda faptului că partidul i-a retras sprijinul politic. Decizia partidului a venit după un lung șir de declarații agresive între Ponta și liderul PSD, Liviu Dragnea. Ponta a spus că Dragnea vrea să conducă toată România singur, ca și cum ar fi Teleorman, că are atitudine de dictator și nu se consultă cu nimeni când ia decizii politice majore.

În altă barcă, alături de Sebastian Ghiță

Dintre foștii președinți PSD, Ponta s-a dovedit cel mai interesat de construirea unei alternative politice pentru sine. După ce a pierdut alegerile prezidențiale, prietenul său apropiat Sebastian Ghiță, afacerist bogat și influent, a plecat din PSD și a anunțat, la începutul anului 2015, înființarea unui partid al tinerilor, care să reprezinte viitorul, intitulat „Progres România” și în care vor fi interziși „boșorogii comuniști”, aluzie evidentă la Ion Iliescu. Partidul s-a dorit un colac de salvare pentru viitorul lui Ponta, însă proiectul a fost abandonat. Ghiță a orchestrat apoi, în 2016, intrarea mai multor parlamentari în partidul naționalist PRU, care a folosit în campania pentru alegerile parlamentare imaginea lui Ponta. El a sprijinit public PRU și a lăsat de înțeles că s-ar putea înscrie în acest partid dacă Liviu Dragnea vrea să îl „împrumute”. Dar PRU nu a intrat în Parlament, așa că Ponta a trecut la al treilea vehicul politic. Pe fondul excluderii din ALDE, fostul vicepremier Daniel Constantin a fondat partidul „patriotic” PRO România, unde Ponta este așteptat să se înscrie la toamnă. Planul este să își facă grupuri parlamentare prin racolarea de senatori și deputați din PSD și ALDE și să pregătească participarea partidului în alegerile europarlamentare și prezidențiale din 2019, precum și în alegerile locale și parlamentare din 2020.

Piruetele interesul național

Singurul social-democrat care a reușit să creeze o breșă în partid a fost Gabriel Oprea, fondatorul UNPR, partidul „interesului național”, care a racolat începând cu 2010 parlamentari de toate culorile, nu doar social democrați, și care i-a oferit sprijin parlamentar atât lui Traian Băsescu, cât și lui Victor Ponta, fiind prezent oficial, dar și informal, în mai multe guvernări. Declinul lui Gabriel Oprea, intrat în vizorul DNA și acuzat de plagiat, a provocat și declinul UNPR, care în 2016 a fost absorbit de PMP-ul lui Traian Băsescu. Dar, timp de 6 ani, UNPR a fost balamaua nelipsită din orice guvernare, „generalul” din fruntea ei fiind un personaj politic apropiat de zona de siguranță națională a statului, servicii secrete, armată și poliție.

În prezent, niciun fost premier PSD nu mai este membru de partid: Liviu Dragnea l-a exclus pe Sorin Grindeanu  la pachet cu Victor Ponta, iar Năstase și-a pierdut calitatea de membru de partid în momentul condamnării sale pentru corupție.

5 ani a condus Ponta fără întrerupere PSD-ul, devenind astfel cel mai longeviv președinte al partidului

Ponta este micul Kim (Kim Jong-un, liderul nord-coreean), nu micul Titulescu”, a spus  Mircea Geoană, după a doua sa excludere din PSD

Ionel Dancu, evz.ro 04.08.2017

Powered by WordPress