Mangalia – politica locală

18 noiembrie 2016

Poliţia Locală Mangalia a aplicat zeci de amenzi

Filed under: administraţie publică — lucian visa @ 7:31

În ultimele luni, activitatea Poliţiei Locale a fost una intensă, fiind orientată către prevenirea şi combaterea faptelor antisociale săvârşite pe raza municipiului. Astfel, în perioada septembrie – noiembrie, poliţiştii locali au aplicat mai multe amenzi cetăţenilor care nu au respectat legea, în diferite domenii. Într-un astfel de caz, este vorba de S.A. şi B.A. din localitate, surprinşi la volanul autovehiculului marca BMW, cu nr. de înmatriculare GJ 12 NAM, respectiv autoturismului marca VW Golf, cu nr. de înmatriculare 3350 DFL, în timp ce turau motoarele maşinilor fără un motiv întemeiat, deranjând liniştea locuitorilor din zona Dispeceratului Raja. În consecinţă, conform HCL 152/2015, art. 16., tinerii au fost legitimaţi şi sancţionaţi cu amenzi de 300 de lei, respectiv 500 de lei. În aceeaşi parcare, S.I. din localitate a primit un avertisment scris, conform Legii 61/1991, art.3, alin.1, lit.e, deoarece consuma băuturi alcoolice pe domeniul public. Alt contravenient surprins că tura motorul autovehiculului marca Mercedes, în parcarea Raja, perturbând liniştea şi ordinea publică, este P.C.G. din Schitu, comuna Costineşti. El a primit o amendă contravenţională în valoare de 200 de lei, în baza aceluiaşi act normativ. Cu o amendă de 500 de lei a fost sancţionat şi I.A. din Mangalia, conform HCL 201/2013, art. 22, lit. i. Acesta a fost depistat în timp ce circula pe DN 39 către stada M.I.Dobrogeanu cu vehiculul cu tracţiune animală în care se aflau lemne provenite din pădurile din staţiuni. Drept urmare, lemnele au fost confiscate şi depozitate în locul special de depozitare al ADPP. Lui Ş.G. din Mangalia, poliţiştii locali i-au aplicat o amendă contravenţională în valoare de 1000 de lei, după ce s-a abătut de la prevederile Legii 61/1991, art.3, alin. 1, lit. b. şi a fost identificat în baza de date a Poliţiei Locale. Acesta a fost surprins în lenjeria intimă, în parcul situat în spatele BL. MG20, pe strada Matei Basarab. Bărbatul se afla în această postură după ce întreţinuse relaţii sexuale cu numita H.M., aceasta fiind găsită, la rândul ei, dezbrăcată şi într-o stare vădită de ebrietate. Faptele antisociale s-au desfăşurat în prezenţa unui copil de patru ani, fiica femeii. Într-un alt caz, au fost amendaţi cu câte 100 de lei S.C.A. şi S.T., aceştia fiind depistaţi că au folosit substanţe inflamabile în Parcul Evergreen, dând foc unor sticle şi cartoane pe placa de beton din interiorul parcului. Poliţiştii locali l-au sancţionat contravenţional cu 50 de lei şi pe I.A., deoarece nu a luat măsurile necesare pentru a-l împiedica pe A.S., de 15 ani, aflat în grija sa, de a săvârşi diverse fapte de natură antisocială şi vagabondaj.

Mihaela UNGUREANU, Replica 18.11.2016

15 noiembrie 2016

Menabit Ozzy: Proiect de HCL inițiat de consilierii grupului PSD pentru reabilitarea Grădiniței nr.3 Mangalia

Filed under: PSD — lucian visa @ 15:35
Catre SECRETARUL MUNICIPIULUI MANGALIA,
Prin prezenta adresă vă solicit să efectuați documentația necesară pentru un proiect HCL, inițiat de consilierii grupului PSD, prin care supunem Consiliului Local spre aprobare a unei cereri de finanțare către Consiliul Județean Constanța a bugetului necesar pentru reabilitarea Grădiniței nr.3 Mangalia, conform dosarului în anexă, pentru lucrări în valoare de 196.204,20 lei.
În acest moment grădinița menționată se află într-o situație precară: paturile din dormitoare mucegăiesc deoarece pereții au igrasie, la intemperii sunt infiltrații prin tavan si pereți, curtea grădiniței trebuie reamenajată deoarece există borduri care pun in pericol copiii care se joacă, aceeași curte trebuie împrejmuită cu gard nou din prefabricate.
Grădinița nr.3 Mangalia are în grijă cca 300 copii pe an. Față de cele comunicate, rog să ne informați dacă din partea noastră este nevoie de alte diligențe. Data: 07.11.2016.

nota-fundamentare-gradinita3-pag1 nota-fundamentare-gradinita3-pag2nota-fundamentare-gradinita3-pag3

P.s. Proiectul a primit aviz in Comisia Socială.

mangalianews.ro 15.11.2016

14 noiembrie 2016

Aleea Teilor, cufundată în beznă după căderea serii!

Filed under: administraţie publică — lucian visa @ 18:36

2Inaugurată cu o întârziere de aproape un an, Aleea Teilor stârneşte, şi la ora actuală, aceleaşi polemici în privinţa utilităţii sale, a esteticii, a costurilor exorbitante sau a calităţii lucrărilor şi materialelor folosite în amenajarea sa.

Dacă pe timp de zi, faleza poate oferi o imagine relativ frumoasă, în ciuda zidului ce obturează o bună parte a peisajului marin, după căderea serii Aleea Teilor devine, brusc, mohorâtă. Asta din cauza lipsei iluminatului public, care, bănuim, nu o fi fost prevăzut în proiectul de reabilitare, altfel nu ne putem explica cum s-ar fi putut declara finalizată aleea fără a beneficia şi de surse de lumină pe timp de noapte.

Cetăţenii care se plimbă, la ceas de seară, pe faleza Mangaliei, se pot declara norocoşi numai mulţumită hotelurilor din zonă, care mai asigură, cât de cât, o sursă de iluminat, altfel, ar risca fie să se lovească de munţii de gunoi ce zac, neridicaţi, de săptămâni, fie să se împiedice de stâlpii vechi de lumină, doborâţi la pământ şi uitaţi… tot acolo.

3

1

editiadesud.ro 14.11.2016

12 noiembrie 2016

Strategia de Dezvoltare Locală, un rezumat al problemelor cetăţenilor: tinerii fug, definitiv, din Mangalia, iar mizeria, praful şi dispariţia spaţiilor verzi ne depopulează oraşul!

Filed under: administraţie publică — lucian visa @ 16:18

Un document stufos, de peste 220 de pagini, a fost pus în dezbatere publică în urmă cu zece zile, pe site-ul oficial al primăriei. Sub titulul Strategia de Dezvoltare Locală, în perioada 2016-2023 (SDL), acesta urmăreşte, aşa cum a declarat consultantul ce l-a prezentat ieri, la Club Nautic Callatis, să devină o “biblie” a municipului, din care, mai spune Gabriel Turcu, reprezentantul firmei ce la întocmit, mangalioţii nu au trebui să se abată pentru a schimba faţa oraşului.

Prezentarea strategiei a pornit, oarecum, cu stângul, întrucât, aşa cum a declarat consilierul local Ozghiun Menabit, nu toţi factorii decizionali, dar nici cetăţenii oreşului, nu au luat la cunoştinţă despre acest document: “Eu şi colegii mei nu am fost consultaţi referitor la această strategie. Dar, peste câteva zile, ne-o veţi pune în faţă şi ne veţi cere să o adoptăm”, a declarat consilierul local, nemulţumit, totodată, că nu i s-a declinat nici identitatea celui ce a realizat prezentarea, dar nici numele firmei ce a stabilit care sunt priorităţile urbei noastre.

În cadrul strategiei pentru următorii şapte ani ni se spune că se doreşte, paradoxal, ca Mangalia să devină un… oraş verde! Asta deşi, potrivit planului de acţiune prevăzut de strategie, urbea noastră nu prea se încadrează în parametrii necesari declarării sale drept Green City. În timp ce, în oraş şi în staţiuni copacii şi arbuştii au fost înlocuiţi cu un gazon ce se încăpăţânează să rămână galben, iar plămânii locuitorilor se umplu, zi de zi, de praf (aşa cum reiese, de altfel, şi din sondajele prezentate de Strategia de Dezvoltare Locală), edilii ne spun că, în câţiva ani, ar trebui să avem o reglementare a domeniului construcţiilor, un sistem de transport public cu autovehcule hybrid, spaţii publice de calitate, un sistem de gestionare a deşeurilor, dar şi energie electrică şi termică din resurse regenerabile (din nou, provenite din tăierile de copaci). Nu în ultimul rând, ne spune strategia, ar trebui ca Mangalia să aibă şi un sistem de guvernare la nivel de municipiu, care sa funcţioneze prin puterea exemplului. “Condiţiile de mediu nu sunt respectate la ora actual. Praful despre care ne-au tot spus cei intervievaţi pentru studio provine din construcţiile care nu respect condiţiile de mediu”, a declarat Gabi Turcu, reprezentantul firmei Forma Creativ, cea care a elaborat strategia. “Nu e normal, de exemplu, ca locuitorii să străbată jumătate de oraş pentru a putea lăsa, la joacă, în noul parc, copii. Nu e normal nici că, din lipsa acestor spaţii de joacă sau de plimbare din proximitatea locuinţelor, lumea să stea la coadă în noul parc”, a mai spus consultantul.

Mai puţin de 2% dintre tineri vor să rămână în Mangalia!

“Municipiul Mangalia, un oraş în care îţi doreşti să trăieşti şi să munceşti!”, ar fi sloganul sub care s-ar încerca, prin strategia propusă de consultanţii bucureşteni, menţinerea tinerilor în urbe, după finalizarea studiilor.

O lozincă sublimă, dar care are o unica meteahnă, precizată chiar de către cei ce au elaborate documentul: în urma sondajelor făcute în rândul mangalioţilor, dar şi studiind cifrele seci ale statisticilor urlimilor ani, tinerii… fug din Mangalia! Definitiv şi fără să se uite înapoi: “Mai puţin de 2% dintre tinerii intervievaţi mai doresc să rămână în Mangalia. Potrivit analizei SWOT, ni s-au semnalat o serie de puncte slabe, ce ar constitui şi motive ale plecării tinerilor către alte locuri”, a declarat Gabi Turcu, consultantul firmei Forma Creativ.

Cităm chiar din acest raport SWOT al punctelor slabe: există locuinţe neconectate la reţeaua de canalizare; spaţiul public este un spaţiu de tranzit, nu îmbie la petrecerea timpului liber; lipsa unei reţele de transport public adecvate; calitatea lucrărilor utilitare de slabă calitate, în parte nefinalizate, care afectează calitatea vieţii în municipiu; gropi, lipsa borduri, străzi deteriorate, lipsa facilităţilor de acces pentru cărucioare (copii mici, persoane cu dizabilităţi); străzi neasfaltate în anumite zone.

De ce mai sunt nemulţumiţi mangalioţii? Exact de ceea ce spun de ani de zile, fără prea mari şanse de a fi ascultaţi. Nu o spunem noi, o spun concluziile Strategiei de Dezvoltare a Mangaliei: luminatul public de slabă calitate, mai ales în Portul turistic; praful, ce este un factor important în îmbolnăviri şi disconfort; câinii vagabonzi şi pisicile aciuaţi în anumite zone ale orasului; aglomeraţia, traficul intens auto în sezon, mai ales cel de tranzit spre 2 Mai, Vama Veche şi Bulgaria.

Oraş verde? Locuitorii au cuvântul: gazonul, cea mai proastă şi mai scumpă alegere a primăriei!

Şi, da, ne dorim să devenim un Oraş Verde, dar, în acelaşi timp mai marii urbei, ce şi-au dat girul pentru această strategie, văd şi că locuitorii spun clar, în paginile programului de dezvoltare: există insuficient spaţiu verde; dezvoltarea cartierelor de locuit a fost neglijată, în favoarea dezvoltării zonelor deja frumoase din oraş; şantierele prelungite afectează calitatea confortului urban.

Iar cireaşa de pe tort şi motivul discordiei dintre cetăţani şi administratorii oraşului, faimosul gazon, galben la culoare, reprezintă, spune strategia girată de Primăria Mangalia, că deşi “este unica soluţie pentru spaţiile verzi dintre blocuri, este perceput ca o soluţie costisitoare, căreia trebuie să i se aloce permanent resurse şi care cere îngrijire constant. În plus, este văzut, prin comparaţie cu vegetaţia pe care a înlocuit-o, arbuşti şi plante mai înalte, ca ineficient împotriva prafului.

Numărul populaţiei apte de muncă descreşte, de la an la an!

Sondaje grăitoare, realizate de cei ce au întocmit SDL-ul Mangaliei, arată şi bunele şi relele din urbea de la malul mării. Cel mai frecvent răspuns dat de către cetăţenii intervievaţi, a întrebarea “ce îţi place în oraşul tău” a fost… “NIMIC”, urmat de liniştea, Marea şi Portul Turistic.

“Ce nu le pace cetăţenilor la oraşul în care trăiesc?” Conduce în top mizeria, urmată de spaţiile verzi neîngrijite, proasta administrare, iluminatul public insuficient şi spaţiile verzi insuficiente.

Ce ar dori locuitorii să se schimbe în oraş?: să se îmbunătăţească salubrizarea, să fie asfaltate străzile, amenajate şi îngrijite spaţiile verzi, să se creeze noi locuri de muncă.

Un alt semnal de alarmă tras de cei ce au elaborate strategia este cel al depopulării Mangaliei. La data de 1 ianuarie 2016,  Mangalia avea o populaţie de 42.208 locuitori din care 51,6% femei şi 48,4% bărbaţi. “Populaţia Mangaliei a avut o creştere abruptă în postsocialism, ca majoritatea oraşelor din ţară. În 2002 a atins un maxim de aproximativ 44600 persoane, scăzând, apoi, cu aproximativ 5% până în 2016. Din anii ’90 şi până în prezent populaţia în varsta de 60 de ani şi peste cunoaşte o creştere abruptă, pe măsura îmbătrânirii migranţilor stabiliţi în Mangalia în timpul socialismului. Numărul vârstnicilor a crescut de 4 ori, de la 2000 în 1992, la 8000 în 2016. Populaţia cu vârsta de muncă este în descreştere, începând din anul 2006. Descreşterea pe aceasta categorie de vârsta este mai mare decât cea a populaţiei totale a Mangaliei”.

Semnale de alarmă similare mai sunt trase pe marginea vieţii culturale, pe lipsa de preocupare a responsabililor pentru latura de divertisment destinată turiştilor, pe gradul ridicat de poluare de la nivel local şi, implicit, pe lipsa unor programe de stopare a acestuia etc. Toate domeniile în care au fost punctuate aceste problee ale urbei, dar şi ceea ce consultanţii au crezut că poate ridica Mangalia cel puţin la gradul de localitate turistică, le puteţi găsi pe site-ul oficial al primăriei, la adresa http://www.mangalia.ro/wp-content/uploads/2016/10/SDL-spre-publicare-V1.pdf

editiadesud.ro 12.11.2016

10 noiembrie 2016

Dezbatere publică privind „Strategia de Dezvoltare Locală a Municipiului Mangalia, în perioada 2016-2023″

Filed under: administraţie publică — lucian visa @ 16:43

Primăria Municipiului Mangalia informează că, vineri, 11 noiembrie, ora 12.00, la Clubul Nautic Callatis, va avea loc şedinţa de dezbatere publică privind iniţierea unui proiect de hotărâre cu tema „Strategia de Dezvoltare Locală a Municipiului Mangalia, în perioada 2016-2023″. Implementarea proiectului vizează transformarea oraşului într-un centru de importanţă majoră din punct de vedere turistic, economic, social, cultural şi sportiv. Prin prezenta strategie, se urmăreşte realizarea de investiţii în infrastructurile municipiului în scopul dezvoltării economice a localităţii pe termen lung.

editiadesud.ro 10.11.2016

9 noiembrie 2016

Contract câştigat de o firmă abonată la contracte cu statul. Milioane de euro pentru modernizarea hotelului SRI din Olimp

Filed under: Sudul litoralului — lucian visa @ 11:23

O firmă din Bucureşti va încasa 5 milioane de euro pentru reabilitarea unuia dintre hotelurile deținute de SRI pe litoralul românesc. Contractul a fost încredințat în urma unei licitații acerbe, la care au participat nu mai puțin de nouă societăți comerciale. Firma câștigătoare nu se află la primul contract cu statul, unul din proiectele publice derulate de aceasta fiind și Centrul pentru cancer al Universității Ovidius din Constanța.

UM 0929, din cadrul Serviciului Român de Informații (SRI), a atribuit pe 14.10.2016 un contract având ca obiect “reabilitare și modernizare cămin de garnizoană Maramureș- Olimp”. Valoarea totală a contractului este de 20.867.596,09 lei, fără TVA, în condițiile în care estimarea inițială a lucrărilor era de 22.839.690 lei. Firma câștigătoare este General Service Grup 98 SRL din București, care are voie să subcontracteze doar 1% din lucrări. Mai precis “0,94 % din valoarea contractului pentru: proiectare și execuție lucrări instalații de semnalizare în caz de incendiu, proiectare și execuție lucrări sisteme de alarmare împotriva efracției, proiectare și execuție lucrări sisteme de limitare și stingere a incendiilor”. General Service Grup 98 SRL este deținută de Victor Matei și a primit, de-a lungul timpului, mai multe contracte de la stat: locuinţe ANL, Teatrul Bulandra, Teatrul Metropolis, Universitatea de Arte Bucureşti, numeroase şcoli şi grădiniţe din Capitală, CFR, Transelectrica, Poşta Română, Metrorex, Electrica Transilvania, dar și Universitatea Ovidius, pentru care construiește Centrul de Cercetare-Dezvoltare pentru Studiul Morfologic şi Genetic în Patologia Malignă (CEDMOG), un proiect de 3,73 milioane de lei.

Istoria hotelului Maramureş

Hotelul Maramureș a fost inițial în circuitul închis al Ministerului de Interne și transferat ulterior către Agenția Națională a Funcționarilor Publici, care însă nu l-a utilizat, iar clădirea a ajuns o ruină, se arată într-un material publicat de profit.ro. În urmă cu un an, hotelul a fost trecut, printr-o hotărâre de guvern, de la Ministerul Dezvoltării Regionale (care coordonează Agenția Națională a Funcționarilor Publici) la Serviciul Român de Informații. Anterior, în 2006, hotelul fusese trecut din administrarea Regiei Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) în cea a Institutului Național de Administrație, din subordinea Ministerului de Interne.

Hotelul are 13 etaje și peste 220 de camere, fiind construit pe un teren de aproape 9.000 de metri pătrați. Prin investiția sa de 5 milioane de euro, SRI îi va ridica standardul de la două la trei stele, dar îl va păstra însă într-un circuit închis și rezervat pentru relaxarea ofițerilor de informații și a familiilor acestora, potrivit sursei citate. Lucrările de modernizare vor fi încheiate într-un interval estimat la 22 de luni de la data atribuirii contractului, astfel încât ar putea fi redeschis în vara anului 2018. SRI mai deține pe litoral hotelul Crișana, tot în stațiunea Olimp, modernizat recent. În comparație, Serviciul de Informații Externe (SIE) are pe litoralul constănțean doar hotelul Arad, din stațiunea Neptun.

SRI nu este la prima aventură de acest fel pe piața hotelieră de pe litoral, deoarece deține, tot în stațiunea Olimp, și hotelul Crișana, pe care l-a renovat recent.

Rocsana CRISTEA, Replica 09.11.2016

8 noiembrie 2016

Cinematograful Pescăruş şi Grădina Farul, de doi ani în… „conservare”!

Filed under: administraţie publică — lucian visa @ 16:12

img_4825Cinematograful „Pescaruş” şi Gradina de Vară „Farul”, înapoiate Consiliului Local Mangalia în 2015 de către RADEF sunt, de aproape doi ani, în conservare. De la preluarea lor nu s-a reuşit mare lucru. Până în vara acestui an, „Pescaruşul” era un imens focar de infecţie, plin de şobolani şi mustind de gunoaie. Soluţia pentru a împiedica depozitarea, în continuare, a mizeriei, a fost zidirea ferestrelor şi uşilor. Grădina de Vară, folosită ultima dată în campania electorală din 2012, are scaunele rupte şi inutilizabile, ce se iţesc, pe alocuri, dintre boscheţii falnici.

Mai marii primăriei ne spun că soluţii există: în prezent se img_4820lucrează la studii care să stabilească dacă cinematograful mai poate fi recuperat ca imobil sau dacă se impune demolarea lui. În plus, cum instituţia publică se plânge, peste tot, că nu stă pe roze din punct de vedere financiar, se doreşte ca cinematograful să fie reabilitat cu fonduri de la Minsterul Dezvoltării.

“Există un program de finanţare la Ministerul Dezvoltării, prin Consiliul Naţional de Investiţii, special pentru cinematografele din ţară. După ce vom realiza toate documentele tehnice, vom solicita aceste finanţări pentru Mangalia. Din cauza climatului politic din vară, dar şi al celui actual, al alegerilor din decembrie, nu am reuşit să avansăm, prea mult, cu aceste proiecte, dar, cel mai probabil din vara anului viitor, vom putea vorbi despre programe ferme pentru cinematograf şi grădina de vară. Ne dorim, de asemenea, recuperarea şi a Grădinii Saturn şi a celei din Jupiter”, a declarat, pentru “Ediţia de Sud”, viceprimarul Mangaliei, Dragoş Angelescu.

img_4826Municipiul Mangalia mai deţine, de asemenea, Grădina de Vară din Neptun, câştigată în instanţă tot anul trecut. Şi aici lucrurile sunt dezastruoase: deşi administraţia publică locală ne promitea, în vara anului trecut, că, în sezonul estival 2016 ar fi urmat să “avem pe scenă la fel de multe spectacole ca acum 30 de ani”, Grădina din Neptun a rămas, ca şi până acum, o pată neagră pe obrazul staţiunii, fixată în calea turiştilor ce se îndreaptă către plajă.

editiadesud.ro 08.11.2016

4 noiembrie 2016

Soarta angajaţilor serviciilor publice pecetluită astăzi de consilierii PNL şi PMP

Filed under: administraţie publică,Consiliul Local — lucian visa @ 18:14

Modificarea organigramei şi statului de funcţii ale aparatului de specialitate al primarului, Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor Mangalia şi Complexul Cultural Callatis a trecut de votul consilierilor locali. Cu 11 voturi „pentru” (PNL şi PMP) şi 7 „împotrivă” (PSD şi ALDE), s-a luat, astfel, decizia reorganizării tuturor serviciilor din Primăria Mangalia. Nu au lipsit, firesc, polemicile, acuzele şi invectivele din partea aleşilor locali. În timp ce iniţiatorul hotărârii, primarul Radu Cristian, susţinut de consilierii PNL şi PMP, afirmă că decizia este una benefică, aleşii PSD şi ALDE spun că nu este vorba decât despre o concediere colectivă  a angajaţilor ADPP, Asistenţă Socială, Poliţia Locală, iar în noua organigramă nu vor mai avea loc cei pe care actuala administraţie nu îi vede cu ochi buni.

Potrivit primarului Radu, “după patru ani de zile nu suntem funcţionali şi este necesară această reorganizare pe care mi-o asum. Avem toate avizele necesare. Am venit cu o mică modificare faţă de propunerea iniţială: la Muzeu lucrurile vor rămâne la fel, cele 23 de posturi rămânând neschimbate, iar la Direcţia Socială urmează să ne luăm avizele necesare pentru Căminul de Bătrâni, Creşă şi Cantina Socială”.  Primarul mai spune că, în cazul în care noua organigramă nu va fi una funcţională, el şi aparatul său de lucru “vor pleca acasă”.

Consilierii locali au semnalat, însă, posibilitatea ca proiectul de hotărâre să fie unul ilegal, întrucât avizul ANFP era unul dat pentru forma iniţială a organigramei, aceasta suferind mai multe schimbări în ultimele zile. Secretarul primăriei, Petrina Boiţă, a declarat, însă, că, în ciuda acestor modificări, avizul ANFP este unul valabil, modificările ulterioare fiind potrivit legii.

Înaintea votului, consilierul PSD, Paul Foleanu şi-a averizat colegii că, proiectul pe care urmau să îl aprobe este unul ce vizează o concediere masivă a angajaţilor, unii dintre aceştia, mai mult ca sigur, urmând să nu se mai regăsească în noua formulă.

Mai mult, spune alesul local, toţi nemulţumiţii de decizia concedierii se vor adresa instanţelor şi, din alte cazuri înregistrate în anii trecuţi, au toate şansele să câştige procesele intentate primăriei: „Prin această nouă organigramă se vor realiza trei concedieri masive: una la Poliţia Locală, una la ADPP şi una la Servciul Social. Este vorba despre o concediere masivă pură, iar sindicatul funcţionarilor nu a fost consultat. Mai mult, motivarea primarului care spune că, astfel, va putea să dea afară pe cei ce nu îşi fac treaba, nu stă în picioare, pentru că, potrivit legii, trebuie să oferi acestora posturile vacante din noua organigramă. Deci, dacă nu putem scăpa de angajaţii care nu îşi fac treaba, de ce mai e nevoie de noua organigramă?”

Tot în cadrul şedinţei s-a mai spus, pentru informarea cetăţenilor, că actualul director al ADPP, după plecarea lui Marius Ilie, este Romulus Dumitrana, administratorul oraşului, care va rămâne în funcţie cel mai probabil până la sosirea avizului de legalitate al prefectului pentru noua organigramă.

Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu angajaţii acestor servicii, mai exact dacă vor fi preluaţi în totalitate sau dacă vor fi luaţi la puricat prin intermediul unor testări.

editiadesud.ro 04.11.2016

1 noiembrie 2016

Rămas fără şefi şi cu un picior în groapă, Serviciul ADPP Mangalia se zbate precum peştele pe uscat!

Filed under: administraţie publică — lucian visa @ 16:41

Luat la ochi de ceva vreme de către edilul Radu Cristian, Serviciul Administrarea Domeniului Public şi Privat Mangalia este pe cale să-şi afle sfârşitul. De numai puţin 5 ori a încercat edilul să-l reorganizeze, însă, până acum, consilierii au respins această iniţiativă. La şedinţa de Consiliu de luni, 31 octombrie, acelaşi proiect, pus la pachet cu reorganizarea Serviciului de Asistenţă Socială şi a Complexului Cultural „Callatis”, nu a mai fost supus votului, fiind retras chiar înainte de dezbateri.

Subiectul ADPP va reveni pe masa aleşilor la sfârşitul acestei săptămâni, mai exact vineri, 4 noiembrie, când va avea loc o şedinţă extraordinară de Consiliu. Atunci, cel mai probabil, dorinţa edilului Mangalia se va îndeplini, mai cu seamă că şi-a readjudecat majoritatea în Consiliu prin atragerea de partea PNL a aleşilor de la PMP, Sorin Mihai şi Oprea Dop.

De altfel, de câteva luni, ADPP a fost aruncat în haos, activitatea şi funcţionalitatea serviciului fiind afectate după demiterea directorului Cătălin Cornaci. O scurtă perioadă, conducerea a fost asigurată de către Dragoş Angelescu, actualul viceprimar al municipiului, interval în interiorul căruia lucrurile s-au mişcat foarte bine, constructiv chiar. După ce şi-a preluat atribuţiile de viceprimar, Dragoş Angelescu a renunţat la postul de director ADPP, în locul său fiind numit director interimar Marius Ilie.

O dată cu această mutare, ADPP-ul a intrat în hibernare, deoarece proaspătul director Ilie era de găsit foarte rar în instituţie. Cel mai des îşi făcea apariţia după-amiaza, potrivit angajaţilor, pentru a semna teancul de acte ce se strângea în decursul a câtorva zile.

Această situaţie a culminat, ce să vezi, cu intrarea în concediu medical a directorului Marius Ilie, care, culmea, este văzut acum mai des în ADPP şi Primărie decât atunci când era apt din punct de vedere medical… Mai mult decât atât, Marius Ilie nu va reveni în cadrul instituţiei prea curând, deoarece şi-a exprimat dorinţa de a intra în concediul de creştere a copilul pentru următorii 2 ani.

Aşa se face că de la intrarea lui Marius Ilie în concediu medical, ADPP-ul este în colaps. Nu se iau decizii, nu se semnează acte, nu se fac plăţi şi nici investiţii.

Şi uite cum salvarea instituţiei vine de la edilul Radu Cristian care, aşa cum aminteam mai sus, va cere consilierilor pentru a 6-a oară să includă ADPP-ul într-un program de reabilitare, pardon, de reorganizare. Mai exact, instituţia va fi structurată pe compartimente şi va avea un şef serviciu, nu un director cum se dorise iniţial. Potrivit reprezentanţilor din Primărie, o parte dintre angajaţi vor rămâne cu statutul de personal contractual, în timp ce alţii vor deveni funcţionari publici, nu înainte de a trece printr-un concurs.

editiadesud.ro 01.11.2016

Convocatorul ședinței extraordinare a CL Mangalia din 04.11.2016

Filed under: administraţie publică — lucian visa @ 16:39

convocator04-11-2016

Reorganizarea nu se poate face fără avizele MC şi DJCCP. Primarul Mangaliei a declarat „război” arheologilor de la Muzeul Callatis! (documente+galerie foto)

Consilierii locali de la Mangalia s-au întrunit ieri în şedinţă ordinară. Pe ordinea de zi, la propunerea primarului Cristian Radu, aleşii au avut de aprobat şi modificarea planului de ocupare a funcţiilor publice ale aparatului de specialitate al primarului şi din cadrul Complexului Cultural Callatis Mangalia. Pe scurt, este vorba despre desfiinţarea a trei posturi de arheologi, astfel încât Muzeul Callatis va rămâne fără niciun angajat înscris în Registrul Arheologilor din România.

În replică, primarul Cristian Radu spune că această reorganizare se impunea de mult timp şi, în calitate de ordonator de credite al bugetului local, s-a săturat să plătească salarii unor oameni care nu-şi îndeplinesc atribuţiile de serviciu. Povestea pe larg o citiţi în cele ce urmează.

Şedinţa de Consiliu Local s-a desfăşurat, însă proiectul cu nr. 3 a fost retras de pe ordinea de zi, urmând să fie reintrodus cu proxima ocazie. Se pare că punctele de vedere ale Ministerului Culturii, respectiv ale Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu (DJCCP), care erau nefavorabile reorganizării instituţiei muzeale, au determinat executivul de la Mangalia să ia această decizie. Magdalena Tiţă, şeful DJCCP, ne-a declarat că, în punctul de vedere transmis CL şi Primăriei Mangalia, Direcţia recomandă să nu se modifice organigrama Muzeului Callatis. „Nu suntem de acord cu modificarea organigramei, avem acelaşi punct de vedere ca şi Ministerul Culturii. Este imposibil ca într-un municipiu de talia Mangaliei un singur om, şi acela cu jumătate de normă, să poată desfăşura lucrări cu specific arheologic. Din contră, noi recomandăm mărirea acestei organigrame”, declară Magdalena Tiţă, pentru cotidianul ZIUA de Constanţa.

SOS Muzeul Callatis vine chiar de la un şef din Ministerul Culturii!

„Colegii de la Mangalia trebuie sprijiniţi, pentru că în şedinţa Consiliului Local de astăzi (n.r. ieri) se va supune votarea desfiinţării Secţiei Muzeul de Arheologie Callatis din cadrul Complexului Cultural din Mangalia. În prezent, există această secţie, alcătuită din 13 posturi, condusă de un şef de secţie, însă la propunerea primarului vor fi daţi afară toţi cei trei cercetători înscrişi în Registrul Arheologilor din România (printre ei, şi şeful de secţie) şi un muzeograf. Astfel, Complexul Cultural Callatis nu va mai avea niciun angajat înscris în Registrul Arheologilor din România, ci doar un colaborator cu jumătate de normă. Acest lucru este inacceptabil într-un stat european în care noţiunea de patrimoniu nu a devenit arhaism!”, a anunţat, ieri, printr-un mesaj postat pe un site de socializare, preşedintele Comisiei de Arheologie din cadrul Ministerului Culturii, Ovidiu Ţentea.

Contactat, Ţentea ne-a precizat: „Faptul că sunt înlăturaţi arheologii din Callatis va rămâne ca o mare pată pe obrazul Primăriei. Reorganizarea din Muzeul de Arheologie Callatis în Complexul Cultural Mangalia le-a fost aproape fatal. Oricum, dacă la nivel local se va hotărî acest lucru, Ministerul Culturii, prin Comisia Naţională a Muzeelor, îşi poate exercita dreptul de veto! Trebuia să nu se fi ajuns aici!”, a completat acesta.

O altă soluţie ar putea fi instanţa, în cazul în care Comisia Naţională a Muzeelor nu va putea apela la dreptul de veto, fiind vorba despre o reorganizare, şi nu desfiinţare.

„Este de neînţeles o asemenea decizie prin prisma necesităţilor curente tot mai mari de protejare a patrimoniului arheologic antic într-un oraş precum Mangalia, care suprapune una dintre marile metropole antice din Europa. Dezvoltarea urbană modernă nu trebuie să considere patrimoniul o povară, întrucât acest lucru înseamnă distrugerea vestigiilor trecutului şi pierderea identităţii locale. Dintr-o perspectivă durabilă, în beneficiul comunităţii, patrimoniul trebuie privit ca o valoare adăugată şi un reper de identitate! Comunitatea arheologilor din România îşi manifestă sprijinul pentru colegii lor de la Mangalia”, mai susţine preşedintele Comisiei de Arheologie din Ministerul Culturii.

Cristian Radu – „Eu răspund de bugetul comunităţii din Mangalia şi nu vreau să plătesc salarii de 4.500 de lei unor oameni care nu vin la serviciu!”

Aşa cum era firesc, am luat legătura şi cu primarul municipiului Mangalia, Cristian Radu, pentru a-l întreba care sunt motivele care au condus la această restructurare în rândul specialiştilor din cadrul Muzeului Callatis.

Edilul-şef din Mangalia susţine că nu este vorba despre desfiinţare, ci doar despre o reorganizare, menită să aducă o eficientizare a activităţii muzeului.

„Facem o reorganizare. Eu răspund de bugetul comunităţii din Mangalia şi nu vreau să plătesc salarii de 4.500 de lei unor oameni care fie nu vin la serviciu, fie nu-şi fac datoria. Nu este o răzbunare, aceşti oameni nu corespund. Muzeul arată la fel ca acum 20 de ani. Au avut la dispoziţie patru ani să-şi dovedească profesionalismul. N-au făcut-o, să lase locul celor care vor să muncească. Cei care vor rămâne trebuie să susţină un examen pe post. Din cei cinci arheologi vor rămâne doar doi, practic, reorganizarea vizează cinci posturi din cele 23, câte are muzeul în organigramă”, a precizat Cristian Radu.

Cât despre reacţia virulentă din partea reprezentantului Ministerului Culturii, primarul Mangaliei a răspuns: „Eu nu ştiu pe cine vrea să protejeze acest domn. Să-i ia la minister dacă sunt competenţi. În plus, pentru reorganizare nu avem nevoie de niciun aviz de la Ministerul Culturii, ci doar de la Agenţia Funcţionarilor Publici” (n.r. publicăm în facsimil avizul negativ pe care l-a primit în 2015 de la Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor, o altă încercare a avizare a organizării Complexului Cultural „Callatis”, respectiv transformarea acestuia în direcţie).

Totodată, primarul municipiului Mangalia, Cristian Radu, a precizat că va urma şi o evaluare a mandatului managerului Complexului Cultural „Callatis”.

Lipsa specialiştilor va fi suplinită la nevoie de arheologi din alte instituţii similare, a mai spus primarul Mangaliei: „Vom încheia contracte punctuale cu specialiştii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa”.

Memoriul angajaţilor Muzeului Callatis, pe masa ministrului Culturii

Angajaţii Muzeului Callatis din Mangalia au trimis un memoriu către secretarul de stat Oana Bogdan din cadrul Ministerului Culturii, prin care cer ajutor. „În organigrama actuală a Complexului Cultural Callatis există o secţie distinctă numită «Muzeul de Arheologie Callatis Mangalia», condusă de un şef de secţie, însă, prin noul proiect de hotărâre, această secţie este desfiinţată şi, de asemenea, nu se mai regăsesc trei posturi de cercetători ştiinţifici, unul dintre acestea fiind ocupat de şeful secţiei Muzeul de Arheologie Callatis, şi un post de muzeograf. Prin măsurile propuse de primar, pentru a fi adoptate de consilierii locali, se va periclita dreptul Complexului Cultural Callatis de a mai desfăşura cercetări arheologice preventive, întrucât complexul cultural nu va mai avea niciun angajat înscris în Registrul Arheologilor din România, ci doar un colaborator cu o jumătate de normă, în persoana dr. Mihai Ionescu, profesor şi director al Şcolii Gimnaziale nr. 3 Mangalia. Dr. Tatiana Odobescu nu a participat şi nu poate participa la cercetările arheologice preventive sau sistematice, întrucât nu este înscrisă în Registrul Arheologilor din România, nefiind calificată în domeniul arheologic, ci în arte vizuale. Ţinând cont de situaţia municipiului Mangalia, care suprapune antica cetate Callatis şi necropolele antice, primarul şi consilierii locali au obligaţia respectării Legii 50 din 1991, anume că orice autorizaţie de construire are nevoie de un aviz arheologic”, se arată în memoriul pe care îl puteţi citi integral în secţiunea „Documente”.

Arheologii spun că nu este pentru prima dată când autoritatea publică locală din municipiul Mangalia încearcă să ignore legislaţia în vigoare, atât în privinţa protejării patrimoniului arheologic al Cetăţii Callatis, cât şi în privinţa reorganizării Muzeului de Arheologie Callatis.
Totodată, aceştia avertizează că cercetările arheologice preventive realizate de arheologii din cadrul muzeului sunt singurele activităţi profitabile pentru instituţie, iar în aceste zile se desfăşoară săpături în apropierea municipiului Constanţa, în baza unui contract de cercetare arheologică în valoare de 120 de milioane de lei.

„Desfiinţând cele trei posturi de cercetători, astfel de contracte nu vor mai putea fi onorate, iar cheltuielile Complexului Cultural Callatis vor trebui subvenţionate exclusiv din bugetul local al municipiului Mangalia”, mai susţin semnatarii memoriului – CS III dr. Tatiana Odobescu – directorul Complexului Cultural Callatis, CS III dr. Sorin Marcel Colesniuc – şeful Muzeului Callatis şi CS II dr. Mihai Ionescu – responsabil ştiinţific.

De altfel, angajaţii muzeului au precizat că vor fi prezenţi la şedinţa Consiliului Local pentru a susţine tot ce au transmis şi Ministerului Culturii. Proiectul a fost retras deocamdată, iar vineri ar putea fi repus în discuţie.

http://www.ziuaconstanta.ro/images/stories/2016/11/01/2_Documente/documente_muzeu_callatis_de_pus_watermark/Adresa_Minister_1.pdf

Lavinia Siclitariu, Ziua de Constanța 01.11.2016

« Newer Posts

Powered by WordPress