La 26 de ani de la masacrul din Piața Universității, doar urmașii victimelor minerilor și-au adus aminte de sângeroasele zile de 13, 14 și 15 iunie 1990. Nici președintele României, Klaus Iohannis, nici vreun alt oficial al statului nu a amintit de cel mai negru episod din istoria post-comunistă a țării noastre
A trecut mai bine de un sfert de secol de la cel mai sumbru episod din istoria recentă a României. În cei 26 de ani scurși de la căderea regimului comunist, este prima oară când demnitarii aflați la cârma țării uită să menționeze mineriada din 13-15 iunie 1990. Inventarul acelor evenimente, făcut de Asociația Victimelor Mineriadelor, arată următoarele: “1.024 arestări ilegale, 746 răniți, 3.500 oameni bătuți, 1.466 cartușe trase. Oficial, au existat 7 morți. Neoficial, 188 de morți”. În timpul Mineriadei din iunie 1990, minerii și forțele de ordine au intervenit pentru a înăbuși protestele din Piața Universității. Au lovit în tot ce au prins. Toți cei care semănau a intelectuali sau protestatari au fost împușcați, bătuți, arestați și transportați cu dubele Poliției la o unitate militară din Măgurele, unde au fost interogați.
Discursul de mulțumire al lui Ion Iliescu
Pe 15 iunie, minerii au fost retrași la Romexpo, unde îi aștepta Ion Iliescu cu un discurs de mulțumire: „Vă mulțumesc pentru tot ceea ce ați făcut în aceste zile, în general pentru toată atitudinea dumneavoastră de înaltă conștiință civică. (…) Exemplul dumneavoastră a fost plin de îmbărbătare pentru toți cei de bine, care doresc progresul societății românești.
Vreau să vă mulțumesc deci pentru acest act de înaltă solidaritate pe care l-ați demonstrat în aceste zile. (…) Cu ajutorul dumneavoastră au fost descoperite în subsolul clădirii PNȚ-ului: depozit de sticle incendiare, de droguri, de seringi cu care au injectat droguri unora din cei care stăteau în Piața Universității și armament. La clădirea Asociației „16-21 Decembrie”, depozite de bâte și de alte asemenea arme albe, lanțuri și așa mai departe. În subsolul clădirii Universității s-au descoperit arme: 22 de puști Jeco, dar care sunt arme periculoase în asemenea condițiuni, și saci cu prafuri euforizante pe care probabil că le-au tot folosit în această perioadă. Cum se poate motiva în sediul unui partid politic, în sediul unor asociații declarate apolitice, prezența unor asemenea depozite de sticle incendiare, de muniții, de droguri și arme de tot felul, arme de agresiune; cum se poate motiva așa ceva? Noi considerăm că răspunderea morală o au și unii gazetari, unii intelectuali care au incitat în aceasta perioadă. (…) Știm că avem în dumneavoastră un sprijin de nădejde, când va fi nevoie vom apela! Sper să nu mai fie nevoie să apelăm la dumneavoastră”.
După discursul președintelui ales pe 20 mai 1990, minerii au fost conduși la Gara de Nord și trimiși înapoi în Valea Jiului, de unde au revenit în Capitală pentru Mineriada din septembrie 1991. La începutul anului 1999 au fost opriți la Stoenești.
Împușcați în spate din Ministerul de Interne
Valentin Mocanu, Marian Mitriță și Gheorghe Duncan au fost împușcați mortal din spate, în zona sediului Ministerului de Interne. Procurorii au făcut reconstituirea abia după zece ani. Aceștia au căzut în părculețul din spatele ministerului. Din rapoartele medico-legale ale celor trei a reieșit că au murit prin împușcare cu arma de calibrul 7,62 mm, pe 13 iunie 1990. Nici până azi nu s-a stabilit cine a apăsat pe trăgaci, dar la dosar există probe că s-a tras chiar din sediul Ministerului de Interne. Una dintre victime a primit asistență medicală chiar în sediul Ministerului de Interne, după care a fost dus la Spitalul MI, unde a decedat.
Ucis la doar 17 ani
Dragoș Drumea, un adolescent de 17 ani, a fost împușcat în spate, pe 14 iunie, la jumătatea distanței dintre Romarta Copiilor și Piata Universității. Glonțul a atins coloana vertebrală și a ricoșat în cap, pe unde a ieșit. Din datele existente la dosarul Mineriadei 13-15 iunie reiese că în zona Romarta Copiilor au acționat trei dispozitive militare care aveau drept scop curățirea perimetrului Poliția Capitalei – Cercul Militar Național de „golani”.
Redeschiderea dosarului Revoluției, confirmată de Instanța Supremă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat, luni, decizia Parchetului General de redeschidere a urmăririi penale în dosarul Revoluţiei.
Judecătorii de la Instanţa Supremă au admis o sesizare a procurorilor de la Parchetul General şi au confirmat redeschiderea anchetei în dosarul Revoluţiei.
Pe 5 aprilie, Bogdan Licu, care asigura atunci interimatul în funcţia de procuror general, anunţa redeschiderea anchetei, pe motiv că soluţia de clasare dată în octombrie 2015 de Parchetul Militar este netemeinică şi nelegală, „fiind adoptată pe baza unor cercetări incomplete, cu ignorarea unor informații, date și documente esențiale referitoare la evenimentele din 1989, aspecte care au condus la stabilirea unei situaţii de fapt incomplete şi, sub unele aspecte, eronate, iar, pe cale de consecinţă, la o greșită încadrare juridică a faptelor, toate acestea zădărnicind aflarea adevărului și identificarea tuturor făptuitorilor, precum și a făptuitorilor din spatele făptuitorilor”. Bogdan Licu mai arăta că, din modul de desfăşurare a anchetei la Parchetul Militar, rezultă că nu a existat o preocupare pentru stabilirea unor aspecte esenţiale referitoare la evenimentele din perioada 17 – 30 decembrie 1989.
În opinia lui Bogdan Licu, stabilirea corectă a situaţiei de fapt în această cauză nu se poate face fără analizarea în detaliu a tuturor circumstanţelor anterioare, concomitente şi ulterioare evenimentelor şi fără luarea în considerare a factorilor externi, care au contribuit la căderea guvernelor comuniste din Europa de Est.
Roland Cătălin Pena, evz.ro 14.06.2016