Mangalia – politica locală

iulie 30, 2015

Mangalia, oraş al clarvăzătorilor ?

Filed under: Lucian Vişa — lucian visa @ 8:13 pm

Azi vă propun un test inedit. În urma lui s-ar putea să intrăm, ca oraş, în Guinness Book of Record  sau unii, în atenţia DNA, sau şi una şi alta. Totul depinde de câţi şi de cum veţi vota şi de ce va ieşi la concurs.

Peste câteva zile se va desfăşura un concurs pentru funcţia de şef al serviciului public de Evidenţa persoanelor. Evident că pe site-ul primăriei, după cum zic unii, administrat de către prietenul surorii mincinosului, nu s-a postat nimic în acest sens. Nu ştiu câţi s-au înscris până acum, dar cerinţele viitorului şef corespund perfect cu profilul uneia din favoritele mincinosului, Teodora Mazâlescu. Înainte de actualul mandat, se pare că individa cu fustă cam scurtă pentru o administraţie locală, ar fi fost vânzătoare. Sigur o meserie respectabilă, ca oricare alta. Dar mă întreb şi eu ca prostu, ce are sula cu prefectura ? Despre sulă nu mă întreb pentru că asta e o chestie privată, dar aşa e vorba. Cum să evoluezi într-un timp aşa de scurt de la vânzătoare la cea mai înaltă funcţie din administraţia locală pentru un consilier, adică director de serviciu public ? Pare că la originea evoluţiei ei ar fi fost sprijinul consilierului Leo Tănase şi al fostului său asociat, viitorul soţ, care l-au susţinut pe mincinos în campania din 2012. Evoluţia ei ulterioară  pare a o eclipsa pe cea a celei de a doua amante a primarului Nechita de la Iaşi (Denisa Ionaşcu http://www.evz.ro/evz-exclusiv-cine-este-femeia-pentru-care-primarul-amorezat-nichita-si-a-inselat-si-sotia-si-amanta.html).

Acesta e doar un studiu de caz, dar cam toate concursurile de şefi din primărie au avut ţinte clare şi nu au au respectat libera concurenţă. Dacă la începutul mandatului era firesc să i se acorde un vot în alb noului primar şi să i se permită angajarea unor apropiaţi pentru a face performanţă, acum după trei ani de anti performanţă nu mai suntem dispuşi să acceptăm diletanţi ca şefi în administraţie.

Dacă veţi vota în număr mare câştigătorul concursului, veţi dovedi că acest concurs şi cele precedente (de şefi) au fost contrafăcute. Poate şi organele abilitate vor catadicsi să deschidă un dosar. Sunt curios dacă mincinosu ne va sfida în continuare sau va anula concursul .

Într-o carte din 1999, Ion Cristoiu spunea că revoluţia lui Isus în cadrul bisericii, a avut o singură armă, dar a dracu de puternică, CUVÂNTUL. Stimaţi comentatori, aveţi cuvântul şi sau click-ul.


Tu ştii ce au făcut aleşii tăi în Parlament? Care sunt cei mai activi parlamentari ai Constanţei

Filed under: Ştiri judeţene — lucian visa @ 5:16 pm

Prim-vicepreşedinte PNL Andreea Paul a făcut, ieri, public, raportul IAP (indicele activităţii parlamentare) care reprezintă un instrument de măsură a gradului de implicare şi activitate politică a aleşilor poporului în activităţile curente ale forului legislativ al României.

Raportului IAP se raportează la primele cinci sesiuni parlamentare, 5 decembrie 2012 – 30 iunie 2015. Din acest raport reiese că cel mai harnic grup parlamentar este PNL care a înregistrat o creştere cu 85% în prezent faţă de iunie 2014, în primul an de la fuziunea dintre vechiul PNL şi PDL. Astfel, numărul deputaţilor a cres-cut de la 36, câţi erau în iunie 2014, la 115 în prezent, iar cel al senatorilor de la 19, la sfârşitul lunii iunie 2014, la 62 în prezent.

Tot din raportul IAP reiese că femeile continuă să fie cele mai harnice din Parlament, cele 66 de femei fiind în medie cu 48% mai active decât cei 488 de bărbaţi din Parlamentul României.

În altă ordine de idei, raportul IAP relevă şi clasamentul integral al celor mai activi şi inactivi parlamentari. Astfel, printre cei mai activi parlamentari, la poziţia a şaptea, se regăseşte deputatul Colegiului 10 din Constanţa, Florin Gheorghe, de la UNPR, iar la poziţia a doua la senatori îl regăsim pe constănţeanul Puiu Haşotti. Concret, aflat la primul mandat, Florin Gheorghe a avut din 2012 şi până în prezent, 79 de iniţiative legislative, 165 de luări de cuvânt, 136 de declaraţii politice, 355 de întrebări şi interpelări şi 10 moţiuni semnate. Tot la această evaluare, senatorul Puiu Haşotti a avut 49 de iniţiative legislative, 573 de luări de cuvânt, 10 declaraţii politice, 7 întrebări şi interpelări şi cinci moţiuni semnate.

Revenind strict la deputaţii constănţeni, printre primii 100 de bărbaţi deputaţi din cei 334 care se află în Parlament, se regăsesc Remus Cernea, Gheorghe Dragomir, Mihai Tararache, Mihai Lupu şi Mircea Titus Dobre. La poziţia 112 se află şi deputatul PSD Radu Babuş, în timp ce liberalul Victor Manea, Răzvan Andrei Condurăţeanu şi Eduard Martin ocupă locuri ce duc spre coada clasamentului. De altfel, poziţia ocupată de Victor Manea nu ar fi nicio surpriză, parlamentarul fiind inexistent în viaţa publică politică din Constanţa. Cu toate că a fost ales deputat în 2012, până la acest moment el nu a transmis NICIODATĂ vreun comunicat de presă din care să reiasă pentru ce încasează indemnizaţia de la Parlament.

Revenind la raportul IAP, din cei 154 de bărbaţi senatori, şase dintre ei reprezintă judeţul Constanţa, dar doar trei dintre ei se află în prima parte a clasamentului. După liberalul Puiu Haşotti care pe poziţia a doua, urmează Nicolae Moga, de la PSD, pe poziţia 62, cu 40 de iniţiative legislative, 58 de luări de cuvânt, 20 de declaraţii politice, 11 întrebări şi interpelări şi nicio moţiune semnată. La poziţia 67 se află senatorul Gigi Chiru, de la PNL. Aflat la primul mandat, Chiru justifică activitatea prin 29 de iniţiative legislative, 38 de luări de cuvânt, 23 de declaraţii politice, 38 de întrebări şi interpelări şi trei moţiuni semnate. În partea a doua a clasamentului se regăsesc senatorul Marian Vasiliev (UNPR), Mircea Banias (PC) şi Alexandru Mazăre (PSD).

În altă ordine de idei, din raportul IAP reiese că femeile sunt cele mai harnice din Parlament. Judeţul Constanţa nu are în Senat nicio femeie, în timp ce în Camera Deputaţilor sunt două reprezentante ale Constanţei, respectiv, Manuela Mitrea şi Cristina Dumitrache, ambele de la PSD.

Carmen Mocanu, Cuget Liber 30.07.2015

iulie 28, 2015

Stelele de general, la vânzare? România își face armată… de carton

Filed under: Ştiri naţionale — lucian visa @ 4:46 pm

Somnul rațiunii naște monștri, iar mintea parlamentarilor proiecte năstrușnice. Din ciclul ”ce mai născocesc parlamentarii noștri?”, deputatul ALDE Mircea-Vicențiu Irimie, susținut de alți 31 de colegi parlamentari, printre care și doi de Constanța, Radu Babuș (PSD) și Remus Cernea (independent), au inițiat un proiect legislativ (nr. 443/08.06.2015) privind ”crearea și desfășurarea unui mecanism de donații, care să colecteze fonduri utilizabile exclusiv în dotarea logistică a Ministerului Apărării Naționale (MApN)”. În traducerere liberă, românii sunt invitați să doneze bani pentru dotarea armatei române pentru achiziţionarea de tancuri şi drone. Numai că, pe cât de nobilă pare inițiativa, pe atât de ciudată (și suntem indulgenți când spunem asta) este, în condițiile în care inițiatorii spun că în schimbul sumelor donate, românii vor fi recompensaţi, în funcţie de sumele pe care le dau, cu facilităţi fiscale sau grade militare. Concret, dacă cineva donează 100 de euro primește o reducere de 1% din impozitele datorate şi diplomă pentru donaţie. Între 100 şi 1.000 de euro dați, ți se acordă o reducere de 2% a impozitului şi distincţie publică militară. Cu cât sumele donate sunt mai mari cu atât facilitățile sunt mai… îndrăznețe. Dacă cineva donează între 1.000 şi 5.000 de euro va beneficia de o reducere de 4% la impozite şi va fi primi grad de subofiţer în rezervă. Între 5.000 şi 10.000 de euro donați, cei care vor da bani armatei vor avea o reducere cu 8% a impozitelor datorate statului şi, în plus, va primi grad de ofiţer inferior în rezervă. Iar anomaliile cresc. Pentru sume donate care variază între 10.000 şi 50.000 de euro, românii vor primi grad de ofiţer superior în rezervă. La final, vine cireașa de pe tort: Dacă cineva donează armatei 50.000 DE EURO, timp de 12 ani, va primi grad de general în rezervă. Dacă această inițiativă legislativă va fi aprobată, și apoi semnată de președintele Klaus Iohannis, parcă îl și vedem, spre exemplu, pe Adrian Minune cum își rupe de la gură anual 50.000 de euro din banii pe care nu-i plătește ca impozite statului român, pentru a-și schimba numele în ”Adrian Generalul Minune, fără număr”.

UNDĂ VERDE PENTRU GENERALII DE CARTON Proiectul celor 32 de deputați a stârnit o adevărată furtună în rândul opiniei publice, de la simpli cetățeni până la cadre militare în rezervă și chiar colegi parlamentari ai inițiatorilor proiectului. Una dintre cele mai vehemente opinii a aparținut preşedintelui Asociaţiei Cultul Eroilor „Regina Maria” Constanţa, col. (r) Remus Macovei. El a spus că, în istoria României, în cele două Războaie Mondiale, conducerea statului român a făcut apel la populație să ajute armata cu diferite lucruri, de la bani până la haine groase. ”Dar de aici și până la a da bani pentru a primi grade militare este o diferență uriașă. Foarte probabil, parlamentarii noștri sunt afectați de caniculă. Este nu o eroare, ci o mare prostie să cumperi grade militare în acest fel. Nu destul că avem deja destui generali de carton. Acum ne mai trebuie, spre exemplu, un Gigi Becali cu grad de general în rezervă. Parcă îl și văd cum dă 600.000 de euro și se vede mare conducători de oști, că tot are el Steaua lui”, a spus Macovei.

”NOAPTEA MINȚII” Printre cei care s-au arătat revolați de inițiativa celor 32 de parlamentari s-a numărat și deputatul PSD Mădălin Voicu. ”În Parlamentul României, nu toţi (…), dar suficient de mulţi, sunt nişte derbedei. Nu în sensul că se îmbată pe stradă şi dorm prin parcuri, că ei impun respect (…) Dar pe mine nu mă frapează nebunia acestor oameni şi tupeul debordant pe care îl au, ci cum se acceptă o astfel de cerere în Parlament? Cine poate fi de acord? Nu se poate să vrei să cumperi cu bani orice”, a spus deputatul. De asemenea, politicianul vede nu numai jignire în acest proiect de lege, ci chiar tragism. ”Toţi neaveniţii şi parveniţii, care sunt în poziţii importante în stat, îşi imaginează că dacă nu ai educaţie, cultură şi ai bani, poţi să cumperi orice, eşti acolo sus. Dar armata e o chestiune care nu trebuie atinsă. Este aproape o chestiune sfântă”, a comentat politicianul.

INIȚIATORII BAT ÎN RETRAGERE Văzând că proiectul lor a creat deja o nemulțumire națională, inițiatorii bat deja în retragere. Deputatul PNL Ioan Cupşa, unul dintre cei care au semnat documentul, a explicat că nu ştia nimic despre anexa dezbătută, care prevede recompensarea cu grade militare. ”Este nouă, nu ştiam de ea. Am aflat acum despre ce e vorba. Nu voi vota un proiect de lege care presupune cumpărarea unor grade militare”, a subliniat Cupșa. La rândul său, deputatul de Constanța al PSD Radu Babuș a afirmat pentru Telegraf că nu știa de o astfel de propunere ca să poți cumpăra grade militare pe bani. ”Dacă este adevărat că asta prevede inițiativa, îmi retrag semnătura de pe proiect. În documentul pe care l-am primit nu scria nimic de faptul că se pot cumpăra grade militare”, spus Babuș.

Tatian Iorga, Telegraf 28.07.2015

iulie 27, 2015

Cât pierde statul român din afacerea „Daewoo – Mangalia” (I)?

Filed under: DMHI — lucian visa @ 5:40 pm

Compania româno – sud coreeană Daewoo – Mangalia Heavy Industries (DMHI) şi subcontractorii ei se află în centrul unui scandal de evaziune fiscală şi spălare de bani.

Potrivit Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate şi Terorism prejudiciul cauzat prin activitatea infracţională de către mai mulţi cetăţeni coreeni şi români este de aproximativ 11 milioane lei.

O asociere „cu cântec“Nu trebuie să surprindă pe nimeni acest fapt, câtă vreme acţionarul majoritar, Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering Co. (DSME), din Coreea de Sud, este zguduit periodic de scandaluri de corupţie.

Dar mult mai grav decât aceste inginerii financiare este faptul că interesele statului român sunt prejudiciate de parteneriatul cu sud-coreenii.

DMHI a luat naştere, oficial, la 14 februarie 1997, printr-un joint-venture între concernul Daewoo şi Şantierul Naval „2 Mai“ Mangalia. Sud-coreenii au intrat în asociere cu 53 mi-lioane de dolari (din care 23 de milioane de dolari sub forma unui know-how, pe care nimeni nu l-a evaluat) obţinând 51% din acţiuni, iar românii, cu şantierul naval propriu-zis (mai puţin terenul), evaluat la 50,92 milioane dolari, respectiv 49% din acţiuni.

La înfiinţare, Daewoo – Mangalia avea 3.400 de angajaţi, preluaţi de la Şantierul Naval „2 Mai“ Mangalia.

Din această afacere, statul român ar fi trebuit să câştige noi locuri de muncă, profit şi mai multe venituri din taxe şi impozite. În plus, Daewoo – Mangalia promitea să stimuleze industria pe orizontală aferentă sectorului naval, după cum se arăta într-un comunicat de presă din 22 ianuarie 1997.

Ceea ce puţini ştiau la acea dată este faptul că asocierea avea la bază un contract care îi asigura nu doar importante facilităţi părţii sud-coreene, dar îi permite să-şi tragă asociatul pe sfoară. La acea vreme, ziarul „Cuget Liber” a semnalat faptul că afacerea dezavantajează statul român.

Un munte de pierderi şi datorii Din 1997 până în 1999, societatea mixtă a lucrat în pierdere. Era un rezultat negativ planificat, fiind vorba de o perioadă de reorganizare şi investiţii. În 1999, pierderea se ridicase la 4.461.044,4 de dolari. Situaţia s-a inversat, apoi, şi timp de cinci ani s-au obţinut beneficii. Profitul brut a crescut continuu: – anul 2000 – 1.231.437,9 de dolari;- 2001 – 2.380.515,14 de dolari;- 2002 – 2.873.017,55 de dolari;- 2003 – 7.403.744,06 de dolari;- 2004 – 9.843.445,98 de dolari. Începând din 2005, în ciuda creşterii cifrei de afaceri, a productivităţii, a numărului şi tonajului navelor livrate, rezultatele economico – financiare s-au înrăutăţit cu fiecare an. Compania a început să lucreze în pagubă, pierderea brută crescând până la nivelul record din 2014, după cum urmează: – anul 2005 – 23.035.200,26 dolari;- 2006 – 12.772.400,85 dolari;- 2007 – 31.000.000 de dolari;- 2008 -151.821.812 dolari;- 2009 -144.320.822 dolari;- 2010 – 43.736.302 dolari;- 2011 – 21.797.567 dolari;- 2012 – 66.115.357 dolari:- 2013 – 32.474.313 dolari:- 2014 – 191.512.869 dolari.Practic, în 13 din cei 18 ani de existenţă, Daewoo – Mangalia a lucrat în pierdere. Cu alte cuvinte, zecile de nave construite în toţi aceşti ani au adus doar pagube, compania cheltuind mai mult pentru producerea lor decât a încasat. Cel puţin asta reiese din raportările financiare ale companiei, postate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

Pierderile cumulate în perioada 2005 – 2014 au depăşit cu mult capitalul subscris şi vărsat al companiei, care este de 30.614.832 lei (7.578.866 dolari) şi activele imobilizate 1.054.729.977 lei (261.104.091 dolari).

Mai grav este că unitatea este îndatorată până peste cap la băncile sud-coreene şi româneşti. Datoria totală a urcat în 2014 la 4.298.970.786 lei (1.064.233.391 dolari). „Tot şantierul este girat la bănci: clădiri, macarale, utilaje. Compania nu mai are ce gira” – afirmă Marin Florian, preşedintele Federaţiei „Navalistul”.

Se pune întrebarea: va putea compania să returneze împrumuturile, având în vedere că produce în pierdere? Nu se va trezi cu executorii la poartă?

Miracol sau sfidare?Pare un miracol sau o sfidare a tuturor legilor economiei de piaţă faptul că Daewoo – Mangalia nu a dat faliment până acum, că produce şi primeşte, în continuare comenzi, că obţine împrumuturi.

Dar nu are nimic miraculos faptul că statul român doarme în cizme şi nu îşi întreabă asociatul sud-corean: „Unde este profitul aşteptat? Unde sunt veniturile din impozitul pe profit, din impozitele şi contribuţiile pe salarii, din TVA, pe care ar fi trebuit să le obţin? Unde este industria pe orizontală care ar fi trebuit să crească în jurul companiei mixte?” (Va urma)

Ioan Tiţa-Călin, Cuget liber 27.07.2015

Pe timp de caniculă. La Mangalia a plouat cu amenzi

Filed under: administraţie publică — lucian visa @ 5:28 pm

În ultimii 20 de ani, sudul litoralului a arătat astfel: gunoaie, spaţiu verde neamenajat, clădiri abandonate sau aflate într-o stare avansată de degradare şi operatori de turism nepăsători. Pentru a reda strălucirea de odinioară, autoritățile locale încearcă să-i convingă pe agenții economici, dar și pe turiști să păstreze curățenia și să-și îngrijească imobilele aflate în proprietate. Acolo unde nu merge cu vorba bună se trece la amenzi. În această idee, autoritățile locale s-au pus pe fapte mari în ultima perioadă. Poliţia Locală Mangalia a desfăşurat mai multe acţiuni de verificare a zeci de unităţi comerciale din staţiuni, în urma cărora au fost aplicate sancţiuni consistente celor prinşi pe picior greşit. De acelaşi tratament au beneficiat şi proprietarii de terenuri care nu numai că nu și-au îngrijit imobilele, dar le-au lăsat la cheremul gunoaielor şi buruienilor. Printre sancţionaţi se află Poşta Română, dar şi societatea comercială pe terenul căreia se desfăşoară târgul de duminică din Mangalia, zonă plină de cioburi, ambalaje, resturi provenite de la materiale de construcţie. Tot pentru terenurile insalubre s-au dat şi 54 de avertismente. Şeful Poliţiei Locale, Mihai Angelescu, a declarat că agenţii din subordine au aplicat amenzi și la firmele care au desfășurat activități ilicite. De asemenea, au fost sancționați șoferii care au încălcat regulile de circulație, polițiștii locali aplicând în trafic 54 de amenzi în sumă totală de 10.530 de lei. Valoarea totală a tuturor sancțiunilor se ridică la 115.000 de lei.

Tatian Iorga, Telegraf 27.07.2015

iulie 26, 2015

Tovarăşu’ Daniel Ciobotea, unde eşti, preafericitule, când violul e crimă? Sau asta n-aduce bani?

Filed under: Ştiri naţionale — lucian visa @ 12:35 pm

Tovarăşu’ Dan Ilie Ciobotea, ştii ce-i asta: „Aţi merita să adunăm tot satul aici, să vă violeze, să vedeţi ce înseamnă un viol”? Mă-ndoiesc că ai, cu adevărat, habar. M-am întrebat de multe ori de ce tocmai în cele mai grele şi neliniştite momente ale noastre, ale credincioşilor din ţărişoara asta declarată în majoritate ortodoxă, cel pe care ar fi trebuit să-l simţim alături poate la fel de mult ca pe Dumnezeu a fost de negăsit.

M-am întrebat unde a fost Patriarhul în acele prime momente îngrozitoare în care poporul era îngenuncheat de tragedii ca-n Apuseni sau ca la Siutghiol sau ca în Muntenegru.

Mă întreb şi acum unde-i preafericitul Dan Ilie Ciobotea, cel mai credincios dintre credincioşii neamului, cel mai înţelept dintre creştini, când o comunitate întreagă e zguduită din temelii de un caz care a scos la iveală nu doar un viol de o ferocitate uluitoare, dar mai ales o problemă socială îngrijorătoare. Un caz tulburător cu o fată batjocorită până la moarte sufletească de şapte violatori, un caz care pare să fi ridicat preşul sub care a fost dosită de nişte minţi schimonosite o societate lăsată de izbelişte, o societate sărăcită voit şi cu forţa, o societate lipsită de dreptul la o educaţie sănătoasă.

Mă întreb unde-i preafericitul neamului, când o bucată din ţara pe care el ar fi trebuit s-o păstorească omeneşte, după legile Domnului, e făcută bucăţi de toţi politrucii care ne-au condus în ultimii zeci de ani? De toţi baronii plimbaţi acum de la o puşcărie la alta. De toţi miniştrii şi de toţi intelectualii din fruntea ţărişoarei, care au găsit mereu aceeaşi singură soluţie pentru acea bucată de ţară: s-o lase să moară de foame, s-o lase să se zbată în sărăcie, s-o îndobitocească voit, să scoată din ea şi ultima fărâmă de judecată lucidă, ultima fărâmă de credinţă în bine, s-o aducă în halul acela de disperare în care s-o poată controla până la ultima firimitură de pâine. Aceeaşi unică soluţie care lor, politrucilor, le-au asigurat, zeci de ani, bani, voturi şi putere.

M-am întrebat unde-i tovarăşu’ Dan Ilie Ciobotea, omul acela în carne şi oase, înfăşurat în straiele lui bătute cu aur, care ar fi trebui să ştie mai bine decât nişte părinţi, fraţi, psihologi, poliţişti, judecători, jurnalişti, experţi de toate felurile, decât noi toţi la un loc cum se alină durerile unor suflete. Cum se domoleşte o violenţă infiltrată deja prea adânc în unele minţi. Cum se aduce liniştea într-un colţ de ţară, în care ne-am înghesuit cu milioanele, de câteva zile, aruncând judecăţi corecte sau nu. Un colţ de ţară care acum, într-un moment răscolitor, ar avea nevoie să vadă calea bună. Ar avea nevoie de linişte, de alinare, de îndrumare. Ar avea nevoie să judece drept, să scape de ură, de răzbunare, de suferinţă. Ar avea nevoie, poate mai mult decât orice dreptate lumească, să-L vadă pe Dumnezeu.

Tovarăşu’ Ciobotea, dar asta ştii ce este: „Vreţi să ne băgaţi băieţii în puşcărie? Mă duc eu în locul lor. Ei sunt tineri, cum să facă puşcărie pentru aproape nimic”? Am toată credinţa că nu-nţelegi nimic din ce ascund, cu adevărat, aceste vorbe. Aceste cuvinte ale unui om pierdut în temniţa unor gânduri bolnave, acolo unde cazul copilei violate până la inconştienţă de şapte bărbaţi este privit ca „aproape nimic”.

M-am întrebat unde-i acum tovarăşu’ Dan Ilie Ciobotea, când în ţara pe care o păstoreşte mai mult în acte sunt creştini pentru care legile proprii, deformate până la absurd, sunt mai presus de cele după care ar trebui ghidat, educat şi ridicat un popor. M-am întrebat unde-i acel preafericit care ar trebui ca, măcar atunci când unii dintre noi îşi pierd sufletele, minţile, credinţele, să vină lângă noi asemeni un duh sfânt.

M-am tot întrebat unde-i tovarăşu’ Dan Ilie Ciobotea? Dar n-am găsit răspunsul. Ce am găsit, însă, a fost altceva. Au fost, în ultimele zile, nişte ştiri pe site-ul oficial al Patriarhiei, din care aflăm fie că trebuie să ne rugăm pentru ploaie, fie că este ziua de naştere a tovarăşului, fie cum şi-a sărbătorit, cu fast, ziua acelaşi tovarăş, fie despre încă o răfuială, probabil a infinita, cu „interese obscure şi necinstite”, între Biserică şi nişte jurnalişti. Răfuială din care aflăm cu subiect şi predicat de la şefii ortodoxiei româneşti cum se face corect o licitaţie pentru amenajarea mormintelor în care vom ajunge cu toţii.

Tovarăşu Ciobotea, dar asta ştii ce este: „Patriarhul Daniel s-a întânit cu premierul Victor Ponta, însoţit de vicepremierii Liviu Dragnea, Gabriel Oprea şi Daniel Constantin, precum şi de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cu ocazia unei vizite particulare de binecuvântare” (întâlnire care a avut loc în aprilie 2014, cu puţin timp înainte de alegerile europarlamentare). Sunt bani şi putere. Sunt sigură că ştii.

Tovarăşu’ Ciobotea, dar asta ştii ce este: „Vicepremierul Liviu Dragnea a primit Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni” pentru ajutorul acordat unor biserici. La semnalul Preafericitului Daniel, preoţii i-au cântat lui Dragnea: Vrednic este!”. (evenimentul a avut loc în octombrie 2014, foarte aproape de alegerile prezidenţiale). Sunt tot bani şi putere. Aşa cum am convingerea că ştii.

Tovarăşu’ Ciobotea, dar asta ştii ce este: „Nu te teme, că Eu sunt cu tine, nu privi cu îngrijorare, că Eu sunt Dumnezeul tău. Eu îţi dau tărie şi te ocrotesc şi dreapta Mea cea tare te va sprijini”. (Isaia 41:10) Sunt absolut convinsă că asta nu vrei să ştii.

P.S. Peste 400.000 de români au semnat petiţia online prin care se cere judecarea şi pedepsirea corectă a celor şapte bărbaţi din localitatea vasluiană Văleni, care au violat, în noiembrie 2014, o fată de 18 ani. Transmiteţi-i şi voi un mesaj de susţinere tinerei din Vaslui, folosind hashtag-ul‪ #‎violulecrima‬. Noi, jurnaliştii ziarului „Adevărul”, ne vom asigura că mesajele voastre vor ajunge la ea, iar o parte din ele vor fi publicate pe adevarul.ro şi în ediţia tipărită a ziarului. Dacă apropiaţii şi rudele violatorilor duc acum o campanie de denigrare a victimei, noi trebuie să-i arătăm că oamenii normali din această ţară sunt alături de ea şi nu tolerează asemenea fapte.

Ramona Ursu, adevarul.ro 25.07.2015

După 25 de ani, Târgul Estival de Carte îşi închide, pentru totdeauna, porţile

Filed under: Sudul litoralului — lucian visa @ 11:01 am

Cea de a XVIII-a ediţie a Târgului Estival de Carte “Carte la Nisip” şi-a deschis porţile la Casa de Cultură Mangalia. “In Honore, Mangalia”, acesta este sloganul sub care, până pe 9 august, unii dintre cei mai reprezentativi creatori de artă din ţara noastră se vor întâlni, seară de seară, cu locuitorii oraşului, dar şi cu turiştii ce vor să guste câteva clipe de cultură la malul mării.

Ediţia de anul acesta are o dublă aniversare: una a bucuriei împlinirii a 25 de ani de la lansarea sa (pe 25 iulie 1990), dar şi una regretului, pentru că Târgul îşi trăieşte, zilele acestea, ultimele clipe.

“Vă fac o mărturisire, în premieră”, a declarat, pentru “Ediţia de Sud”, Gheorghe Todor, organizatorul Târgului Carte la Nisip. “Regret nespus, dar am ajuns la un capăt de drum: târgul acesta este ultimul. De aceea, fac, tot în premieră, un apel public către oricine crede că va putea perpetua acestă tradiţie unică în România: dau brand-ul Târgului de Carte pentru… un leu!”

Ideea unui Târg de Carte a apărut, după cum mărturiseşte Gheorghe Todor, înainte de 1990: “La început, pur şi simplu doream să am o librărie. La un moment dat, am văzut la televizor, o ştire despre un târg de carte în Germania, undeva într-un orăşel. Atunci am crezut că pot face ceva similar şi la noi, la Mangalia. Aşa am reuşit să demarez proiectul primului târg de carte particular din România, dar şi din Europa de Est”. Timp de şapte ediţii târgul nu s-a mai ţinut, din lipsa fondurilor. Tot acesta este şi motivul ruperii “lanţului” cultural, după 25 de ani şi închiderea “Cărţii la Nisip”.

Prof. univ. dr. Paul Marinescu, care, în anii ’90 lucra ca director tehnic la Editura Cartea Românească, îşi aminteşte cum s-a născut ideea unui târg privat de carte la Mangalia: “Distribuţia de carte se făcea, la vremea aceea, cu … geamantanul! Gigi Todor, care avea o librărie, venea, lua cărţie cu valiza, se urca în taxi, mergea cu trenul şi aşa aducea volumele la Mangalia. Într-o zi a venit la mine şi mi-a spus despre idea lui de a organiza o expoziţie de carte pe litoral. Şi, pentru că atunci nu ştiam ce amploare are un astfel de eveniment, i-am propus să facem un târg de carte. Aşa s-a născut această manifestare pe care o consider fabuloasă”.

“A omorî târgul, asta de crimă”

Prof. Ionel Dumitrescu, la rândul său unul dintre artizanii târgului, spune că a fost martor al ambelor “nebunii” culturale de la Mangalia – deschiderea primei librării private din România, într-un garaj ce purta, obraznic, numele de Nichita Stănescu şi organizarea primei ediţii a târgului, la Club Bazin din Neptun. “La ediţia de anul acesta, Gigi Todor a anunţat că vrea să omoare târgul. La modul fastuos, cum îi place lui. Eu însă nu cred că moartea e mai frumoasă cu cai mascaţi, că mori la 25 de ani sau la 29, nu are nicio relevanţă. Mori când mori, nu când te pregăteşti. Iar a omorî târgul, asta de crimă…”, spune prof. Ionel Dumitrescu.

Anul acesta, “In Honore, Mangalia” aduce, după cum ne-a mărturisit organizatorul său, Gheorghe Todor, o bună parte a invitaţilor ediţiilor anterioare. Vor veni, printre alţii, la Casa de Cultură Mangalia, Walter Ghicolescu, Dan-Silviu Boerescu, Andrei Păunescu, Grigore Leşe, Denisa Comănescu, Lidia Bodea, Adrian Cioroianu, alături de Mircea Cărtărescu, un “obişnuit” al Cărţii La Nisip.

editiadesud.ro

iulie 24, 2015

Pierderi şi datorii de peste 1 miliard de euro. LOVITURĂ TERIBILĂ pentru mii de oameni! Statul coreean, acţionarul majoritar DMHI, cere lichidarea şantierului. Ce va face statul român?

Filed under: DMHI — lucian visa @ 4:31 pm

Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering (DSME) trebuie să lichideze şantierul din Mangalia şi o companie eoliană din SUA, din cauza pierderilor foarte mari ale grupului coreean, de peste 2,5 miliarde de dolari, anunţă site-ul Korea IT Times, citat de media românească. Informaţia nu este una nouă, chiar dacă impactul emoţional este unul major, cel puţin pentru Mangalia, oraş care depinde din punct de vedere economic de şantier. DSME, unul din cei mai mari constructori navali din lume, traversează o criză majoră de mai mulţi ani de zile şi doar infuziile repetate de capital ale statului coreean au salvat compania de la faliment. În acest moment, acţionarul majoritar al DSME şi, implicit, al şantierului din Mangalia, este chiar statul coreean, prin Korea Development Bank (KDB). Situaţie inedită, în condiţiile în care celălalt acţionar semnificativ al DMHI, cu 49%, este statul român. Cu alte cuvinte, soarta colosului din sudul Constanţei depinde acum de guvernele a două ţări.

Situaţia DMHI este una extrem de complicată, atât din punct de vedere social (închiderea şantierului afectează direct zeci de mii de oameni), cât şi economic, întrucât o afacere de miliarde de euro nu poate fi închisă, pur şi simplu, pentru că aşa doreşte un acţionar. Mai mult ca sigur, soluţiile vor fi luate la nivel guvernamental, fiind foarte interesant de văzut aici dacă România va şti sau va fi în stare să se implice, alături de Coreea de Sud, pentru salvarea DMHI. În acest moment, DSME are ca acţionar majoritar KDB, bancă de stat, cu 31,46%, alături de alte instituţii statale- Financial Services Comission, cu 12,15% şi National Pension Service, cu 6,09%. Conform unei analize realizate prin aplicaţia de management Macroaxis, DSME are o probabilitate de a da faliment în următorii doi ani de 52,9%, fiind astfel cea mai vulnerabilă mare companie sud coreeană. Fără doar şi poate, este unul din motivele pentru care oficialităţile de la Seul au anunţat, zilele trecute, formarea, în luna decembrie a acestui an, a unui joint venture între cei mai mari trei constructori navali din această ţară: Hyundai Heavy Industries, Samsung Heavy Industries şi DSME. Iniţiativa ar putea salva Daewoo de la colaps, ceea ce ar însemna, în primul rând, renunţarea la ideea acţionarului majoritar de lichidare a DMHI. În acest moment, „Daewoo Mangalia şi DeWind (companie eoliană în SUA- n.red.) sunt incapabile să funcţioneze în continuare din cauza problemelor actuale ale grupului şi trebuie lichidate. În procesul lichidării, incluzând injectarea de capital de lucru şi actualizarea garanţiilor de împrumut, ar putea apărea o pierdere semnificativă”, a anunţat Korea Development Bank. Discuţii despre vânzarea sau lichidarea de active ale DSME erau şi în luna mai a acestui an, în The Chronicle Herald, cel mai important ziar din Canada, ţară în care sud coreeni au, de asemenea, o afacere cu eoliene. Cotidianul anunţa atunci că DSME voia să vândă 6 obiective, pentru a scăpa de faliment: şantierul din Mangalia, două şantiere din China, un producător de turbine eoliene din Germania, o afacere în construcţii din Coreea de Sud şi un club de golf din China. Guvernanţii noştri ies o dată la câţiva ani să spună cât de important este DMHI pentru România, dar nu există nici un semn că ar fi contat vreodată în managementul companiei din care deţin totuşi 49%, procent administrat prin Şantierul Naval 2 Mai SA din Mangalia. Singurele incursiuni în afacerile DMHI sunt, în ultimii ani, cele ale procurorilor, care descoperă cu regularitate fraude de milioane de euro, banii şantierului, ai statului român, dar şi ai statului coreean, furaţi de afacerişti stabiliţi în Mangalia şi care căpuşează şantierul prin sute de firme. DMHI a raportat pentru anul 2014 pierderi şi datorii colosale, pe bună dreptate dătătoare de fiori coreenilor. Şantierul a raportat o cifră de afaceri de 914.020.085 lei şi pierderi de 706.069.648 lei (160 milioane euro), cu 2.574 de angajaţi, precum şi datorii de 4.298.970.786 lei, echivalentul a circa 980 milioane de euro.

Cristian ANTON, Replica 25.07.2015

Proiectul „Callatis — Istorie la malul Mării Negre”, amânat

Filed under: administraţie publică — lucian visa @ 4:08 pm

În 2013 demara primul proiect cu fonduri europene având drept scop punerea în valoare a moştenirii istorice a oraşului de la malul mării. Proiectul, intitulat „Callatis — Istorie la malul Mării Negre — Măsuri de conservare, restaurare şi punere în valoare a patrimoniului istoric şi cultural al municipiului Mangalia”, a fost depus la ministerul de resort în 2013.

Scopul său vizează creşterea gradului de atractivitate a sudului litoralului şi, în special, cel al Mangaliei. În cadrul proiectului au fost conservate şi valorificate trei monumente istorice de importanţă naţională şi universală, cuprinse în patrimoniul cultural-istoric al municipiului Mangalia: zidul de incintă nordic-tronson estic şi edificiul romano-bizantin, colţul de nord-vest al incintei romano-bizantine, precum şi mormintele paleocreştine de tip hypogeu, din zona necropolei callatiene. Tot în planurile celor ce au gândit proiectul mai figurau  trei amenajări peisagistice şi infrastructuri conexe de acces la monumentele istorice.

Din păcate, proiectul, ce ar fi trebuit finalizat zilele acestea, a fost amânat, în prezent fiind reluată lansarea pe SEAP şi procedurile de achiziţie a constructorului.

Amânarea, datorată unei conducte de apă, dar şi multitudinii vestigiilor descoperite

Din ce cauză toată această amânare, ce ar putea costa, în cele din urmă, municipalitatea, bani grei, în cazul în care nu va reuşi să ducă la bun sfârşit proiectul în termenul stabilit? Răspunsul primit de la şefii instituţiei publice este unul simplu: din cauza unei conducte de apă, amplasată chiar sub şantierul arheologic. Conducta a fost construită în anii ‘70, dar, din cauza unor stângăcii ale angajaţilor primăriei, aceasta nu a figurat în proiectul iniţial.

Pe lângă conducta buclucaşă, „Callatis — Istorie la malul Mării Negre” a mai fost amânat şi din cauza … descoperirilor arheologice! Potrivit reprezentanţilor Primăriei Mangalia, vestigiile descoperite aici au depăşit orice aşteptare a arheologilor, iar modificarea proiectului, pentru ca acestea să fie mai bine puse în valoare, a durat, la Ministerul Culturii, mai bine de 9 luni. Agenţia pentru Dezvoltare Regională a fost nevoită, totodată, să avizeze noul proiect, lucru care a trenat, o dată în plus, lucrările, contractual iniţial cu constructorul câştigător al licitaţiei fiind reziliat.

O lungă saga a „Callatisului — Istorie la malul Mării Negre“, care ar trebui, teoretic, să se încheie la finele acestui an. În caz contrar, “va trebui să completăm suma din bugetul local”, după cum ne-a declarat primarul urbei, Cristian Radu. Acesta nu exclude, totodată, şi o eventuală nouă întârziere a demarării lucrărilor: „Din caza legislaţiei este posibilă o contestaţie în cadrul licitaţiei. Avem deja experienţa falezei din Saturn, unde, din luna decembrie, aşteptăm soluţionarea unei astfel de plângeri“, a declarat, pentru „Ediţia de Sud“, Cristian Radu.

Reamintim că proiectul „Callatis — Istorie la malul Mării Negre“ are o valoare de 12.988.800 lei, din care valoarea eligibilă este de 9.355.640 lei, iar cea neeligibilă – 1.145.950 lei. Licitaţia privind stabilirea acestuia va avea loc pe 30 iulie.

editiadesud.ro

iulie 23, 2015

Percheziţii DIICOT

Filed under: DMHI — lucian visa @ 4:35 pm

În această dimineaţă, DIICOT – Serviciul Teritorial Constanţa a procedat la efectuarea unui număr de 55 percheziţii domiciliare în judeţele Constanţa, Tulcea, Galaţi, Brăila, Buzău, Botoşani şi municipiul Bucureşti, la sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane fizice, asociaţi şi/sau administratori ai respectivelor societăţi, într-o cauză penală vizând comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani.

În fapt, din investigaţiile desfăşurate a rezultat că în perioada 2012 – 2015, mai mulţi cetăţeni coreeni şi români, prin intermediul unor societăţi comerciale din România, deţinute sau controlate de aceştia, au contractat diverse lucrări de la SC Daewoo Mangalia Heavy Industries SA, pe care apoi le-au subcontractat altor societăţi comerciale cu un comportament fiscal inadecvat (de tip fantomă), pentru a evita plata către bugetul consolidat al statului, a valorii TVA şi a impozitului pe profit aferente lucrărilor realizate.

Sumele de bani transferate pentru plata lucrărilor subcontractate în conturile societăţilor comerciale fantomă erau retrase în numerar de unii din membrii grupului, acestea fiind remise ulterior liderilor.

Prejudiciul cauzat prin activitatea infracţională este de aproximativ 11 milioane lei.

În cauză s-a dispus luarea unor măsuri asiguratorii pe bunuri mobile şi imobile ale suspecţilor.

S-a dispus aducerea la sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Constanţa în vederea audierii a unui număr de 9 suspecţi.

Sportul tehnic şi informativ a fost asigurat de Serviciul Român de Informaţii.Actele de urmărire au fost efectuate împreună cu poliţişti din cadrul SCCOPM, iar percheziţiile au fost realizate cu sprijinul BCCO Constanţa, SCCO Tulcea, BCCO Galaţi, SCCO Brăila, SCCO Botoşani şi SCCO Buzău.

Older Posts »

Powered by WordPress