Mangalia – politica locală

14 ianuarie 2015

Chiuariu, mărul discordiei în PNL. Ce spune Haşotti despre senatorul autosuspendat

Filed under: PNL — lucian visa @ 9:16

Cercetat din nou pentru fapte de corupţie, senatorul PNL Tudor Chiuariu a anunţat că se va autosuspenda din partid, după ce DNA a dispus controlul judiciar pentru trafic de influenţă şi spălare de bani. Potrivit DNA, Chiuariu a fost pus sub control judiciar pentru trafic de influenţă şi spălare de bani, după ce ar fi stabilit să primească 2,5 milioane euro, pentru intervenţii privind retrocedarea în cazul lui Paltin Sturdza, banii fiind disimulaţi prin încheierea unui contract de asistenţă juridică. „Am luat decizia de a mă autosuspenda din Partidul Naţional Liberal, până la clarificarea situaţiei legatede acuzaţiile formulate săptămâna trecută. Fac acest gest pentru că nu vreau ca acuzaţii nefondate să fie prilej de atacuri politice împotriva Partidului Naţional Liberal, partidul în care am intrat acum 18 ani şi de care se leagă întreaga mea activitate politică. Le mulţumesc colegilor pentru sprijinul moral. Rămân fidel ideilor şi valorilor liberale, pe care le-am promovat în toate funcţiile politice şi demnităţilepublice pe care le-am deţinut”, a transmis Chiuariu.

DNA susține că Chiuariu este acuzat de trafic de influenţă, spălare de bani şi aderare la un grup infracţional organizat, în dosarul privind retrocedarea a peste 43.000 de hectare de pădure, în care sunt arestaţi preventiv fostul deputat Viorel Hrebenciuc, deputatul Ioan Adam şi beneficiarul retrocedării, Gheorghe Paltin Sturdza.

Tudor Chiuariu a fost condamnat definitiv, pe 24 ianuarie 2014, la 3 ani şi şase luni de închisoare cu suspendare în dosarul Poşta Română.

Deşi Chiuariu a anunţat că se va autosuspenda, demers venit după solicitarea co-preşedintelui PNL, Alina Gorghiu, ca acesta să demisioneze din partid, o serie de colegi sar în apărarea senatorului. Printre aceştia, Puiu Haşotti. Senatorul constănţean, încă lider al senatorilor PNL, a declarat marţi că, din punctul său de vedere, Tudor Chiuariu poate să activeze în continuare în grupul parlamentar, dar că ar trebui să facă parte din altă comisie parlamentară decât cea juridică. „Cred însă că domnul Chiuariu, fiind autosuspendat din PNL, din câte îmi spuneţi dumneavoastră, el îşi poate continua activitatea în grupul parlamentar PNL”, a spus Haşotti.

De cealaltă parte, co-președintele PNL Constanța, Gheorghe Dragomir, salută decizia lui Chiuariu. „ Mi se pare un gest firesc, atâta timp cât planează suspiciuni asupra domniei sale, este mai bine așa, până la un proces care va hotărî definitiv despre ce este vorba. Este foarte bine ceea ce a făcut”, a spus Dragomir, pentru Replica. De asemenea, liderul local al PNL a lămurit și declarațiile halucinante ale lui Hașotti. „ Orice parlamentar poate să activeze pe lângă un grup. Atâta timp cât timp încă este parlamentar este firesc să activeze undeva, doar n-o să stea degeaba, trebuie să aibă activitate. Asta nu înseamnă că va hotărî ceva în numele partidului, n-are vot în cadrul grupului. Atâta timp cât este în Parlament este absurd să-l lași să nu facă nimic. Poate să aibă acces la materiale, să poată să lucreze, să participe la ședințe, să se informeze despre program”, a mai spus Dragomir, pentru Replica.

Marius Florian VASILE, Replica 14.01.2015

Ce primării sunt dezavantajate de noua formulă de împărțire a fondurilor. Autoritățile cu inițiativă nu mai primesc bani de la centru

Filed under: Ştiri naţionale — lucian visa @ 9:08

După ce a fost digerată și analizată pe toate părțile, după ce s-au făcut comparații și analize de impact asupra bugetelor, noua formulă de distribuție a banilor de la centru pentru echilibrarea bugetelor locale nemulțumește primarii. Pe scurt, vom face o recapitulare a ceea ce înseamnă noul proiect cu privire la echilibrarea bugetelor locale. Conform proiectului, au fost stabilite limite de venituri minime proprii pe care trebuie să le realizeze comunele (1,5 milioane de lei), orașele (șase milioane de lei), municipiile (20 milioane de lei), municipiile reședință de județ (50 milioane de lei) și consiliile județene (80 milioane de lei). Sumele ar putea părea colosale pentru unii șefi de administrații locale, mai ales dacă ne gândim că sunt comune care nu au mai mult de 1.500 de locuitori, ceea ce înseamnă aproximativ 500 de gospodării, iar impozitele și taxele încasate nu ar atinge nici măcar a 10-a parte din suma stabilită prin lege. Textul de lege mai arată că cine realizează veniturile stipulate va primi automat diferența până la plafon, iar cine nu le realizează va fi penalizat, în sensul că va primi doar jumătate din suma necesară pentru acoperirea deficitului. Bugetele care depășesc însă sumele prevăzute în plafon nu mai primesc alți bani de la centru, fapt care nemulțumește primăriile și consiliile județene dezvoltate, care de obicei au încasări mari și proiecte importante pentru dezvoltare. Cu alte cuvinte, cine-i harnic și muncește are tot ce vrea, cine-i leneș și chiulește are tot așa. Singurul avantaj ar fi că cei care colectează mult, adică depășesc procentul de încasări din anul anterior, și mai accesează și fonduri europene primesc bonusuri. Asta înseamnă că, după repartizarea inițială a banilor, sumele rămase la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor vor fi distribuite în funcție de munca depusă. Sau cel puțin așa prevede actul normativ.

FĂRĂ BUGET DE INVESTIȚII

Astea sunt informații care au apărut luna trecută. Ieri însă, conform unor surse, ar fi fost publicată și lista cu banii care vor fi distribuiți fiecărei unități administativ-teritoriale. La Constanţa… surpriză: singurele primării care nu primesc niciun ban de la bugetul de stat la prima distribuire sunt: Constanța, Mangalia și Năvodari, adică cele mai dezvoltate administraţii din judeţ. Este evident, aşadar, faptul că principiul de distribuire nu este corect. De ce – ne explică reprezentanții autorităților locale. Potrivit viceprimarului din Năvodari, Florin Chelaru, bugetul va fi afectat cum nu se poate mai rău. Comparativ cu anul trecut, el va avea cu nouă milioane de lei mai puțin, fapt care va prejudicia considerabil bugetul de investiții. „Anul trecut am avut încasări mai mari de șase milioane de lei, ceea ce înseamnă că noi nu vom primi niciun leu de la bugetul de stat. Prin urmare, cele nouă milioane de lei pe care le-am primit anul trecut prin sume defalcate din impozitul pe profit nu ne vor mai reveni, cu toate că am atras în localitate agenți economici care să investească, în acest fel preconizând că ne va crește bugetul“, a declarat Chelaru. Ce înseamnă însă pentru oraș reducerea bugetului cu nouă milioane de lei? „Anul trecut am avut un buget alocat pentru investiții de 16 milioane de lei. Anul acesta va trebui să reducem cu nouă milioane lei investițiile, pentru că nu vom mai avea de unde să dăm acești bani“, a mai spus Chelaru. În plus, autoritatea locală a demarat, anul trecut, mai multe proiecte cu fonduri europene pentru care trebuie să asigure cofinanțarea. Cum vor mai putea fi finanțate aceste proiecte? Sunt multe întrebări care necesită răspuns.

ÎNCURAJĂM NEMUNCA?

Un alt exemplu este cel al Primăriei Constanța, care însă este mai puțin afectată de măsura Guvernului pentru simplul motiv că… ne-am obişnuit, după ce, mulți ani, Guvernele Boc-Băsescu au exclus total autoritatea locală constănțeană de pe orice listă care prevedea alocări de fonduri. Anul trecut a fost singurul în ultimul deceniu în care Constanței i-au fost alocați bani! Potrivit directorului financiar al Primăriei Constanța, Marcela Frigioiu, în 2014 autoritatea constănțeană a primit 1,2 milioane de lei din sume defalcate. Să ne gândim şi că, la sfârșitul anului trecut, Primăria a pierdut alți 2,5 milioane de euro (peste 11 milioane de lei) din acţiunile din port. Nici Consiliul Județean Constanța (CJC) nu este pe lista Ministerului Finanțelor la capitolul bani de repartizat, pentru că sumele încasate de CJC anul trecut din taxe şi impozite ajung la 120 de milioane de lei, depășind cu mult plafonul. Așadar, nici reprezentanții CJC nu sunt mulțumiți de noua formulă pentru că, spun ei, un județ care produce trebuie încurajat și ajutat, nu lăsat fără bani.

Ca o concluzie şi, totodată, un paradox: se dorește finanțarea și sprijinirea întru dezvoltare a localităților și județelor mai sărace, care produc puțin, fiind astfel dezavantajate cele bogate, care produc și investesc în proiecte mari.

Vestea bună, însă, este că proiectul implementat pentru anul acesta este unul pilot și că, potrivit ministrului Dezvoltării, Liviu Dragnea, peste șase luni se va realiza o analiză de impact și se va vedea dacă se va continua în aceeași formulă sau se va răspunde solicitării Asociației Comunelor din România ca banii să fie repartizați de la bugetul de stat după numărul de locuitori, procedură care ar părea mult mai corectă.

Ionela HALCIUC, Telegraf 14.01.2015

Tusac a pierdut procesul cu Palaz! Nu primeşte 3 milioane de euro

Filed under: Sudul litoralului — lucian visa @ 8:23

Fostul primar al Mangaliei, Claudiu Tusac, n-a uitat momentul suspendării sale din funcţie, intentând în acest sens un proces împotriva fostului prefect Claudiu Palaz. Pentru cei care au uitat, amintim că, la sfârşitul anului 2009, mai exact pe 17 decembrie, Tusac era suspendat din funcţia de primar, pe motiv că primarul Mangaliei avea şi funcţia de reprezentant al Consiliului Local în Adunarea Generală a Asociaţilor de la SC Administrarea Parcului Industrial Mangalia SRL. Cel care a depus toate eforturile pentru ca Tusac să fie suspendat a fost nimeni altul decât Palaz, prefect al judeţului Constanţa la acea dată. Între timp, Tusac şi-a recăpătat postul de primar, urmare a unei acţiuni în instanţă. Nu pentru mult timp, pentru că Palaz a procedat din nou la suspendarea primarului, în 2011. Lucrurile s-au succedat cu repeziciune, au urmat apoi alegerile, pe care Tusac le-a pierdut. Populaţia, sătulă de scandaluri şi pe fondul unei ierni cu calorifere reci ca gheaţa, nu l-a mai vrut primar pentru încă patru ani. În paralel cu evenimentele, Tusac l-a dat în judecată pe Palaz, cerând daune pentru perioada cât a fost suspendat din funcţia de primar. Vorbim despre dosarul 13135/118/2012, prin care Tusac a cerut 3.000.000 de euro daune.

„L-am dat în judecată pentru tot ce mi-a făcut, când m-a suspendat. Prima oară am luat-o ca pe o greşeală umană. A doua oară, deja a fost rea intenţie, abuz în serviciu, abuz de putere (…). A doua oară, lumea nu a avut nici căldură, ca să nu mă mai voteze, să spună că din vina mea au stat fără căldură. Astea au fost comenzi politice. În politică şi-n viaţă trebuie să faci lucruri bune. Cine face ceva cu iz de răutate, mai devreme sau mai târziu, va plăti scump„, declara, la momentul respective, Tusac.

Ce s-a mai petrecut între timp? Ei bine, Tusac a pierdut procesul, irevocabil!

A.A., Replica 14.01.2015

Powered by WordPress