O lege care intră în vigoare peste o săptămână riscă declanșarea unor cutremure pe scena politică. De la președinte până la ultimul primar de comună, nimeni nu va scăpa. Puterea electoratului crește, dar legea referendumului poate conduce în timp la instabilitate politică, atât la nivel național, cât, mai ales, la nivel local.
Odată cu intrarea în vigoare a noilor prevederi, pe 16 decembrie, nu doar președintele va putea fi demis cu cvorum de 30%, ci și aleșii locali, precum primarii de localități sau șefii de consilii județene. Să scoți, la nivel local, 30% din populație este considerabil mai ușor decât să aduci la urne jumătate plus unul dintre cei înscriși pe listele electorale permanente.
Primarii orașelor mici, cel mai mare pericol
Spre exemplu, Sorin Oprescu a câștigat în 2012 Primăria Capitalei cu 54,79% din voturile exprimate de cei 44,26% de bucureșteni prezenți la urne. Un calcul simplu ne arată însă că, deși a câștigat la pas disputa cu Silviu Prigoană și Nicușor Dan, Sorin Oprescu a fost votat de doar 24,25% dintre locuitorii Capitalei înscriși la acea vreme pe listele electorale permanente. Deci peste 75% dintre bucureșteni nu au votat cu actualul primar în funcție. Pentru demitere va fi suficient ca la un referendum să iasă să voteze împotriva lui Oprescu 20% dintre aceștia, alături de 10% dintre susținătorii actualului edil al Capitalei. Este doar un exemplu. La nivelul localităților mai mici vorbim de doar câteva mii de voturi necesare demiterii unor aleși locali.
Iar votul negativ duce la o mobilizare net superioară celui pozitiv.
Aleșii vor evita măsurile nepopulare
Dacă un ales local va supăra un grup direct interesat (bicicliști, ecologiști etc.), acestora le va fi relativ mai ușor să îi mobilizeze pe alții. Populația este în general nemulțumită de aleșii locali și nu e nevoie decât de o scânteie pentru a stârni o revoltă împotriva acestora.
Astfel că primarii și ceilalți aleși locali vor fi mult mai vulnerabili și precauți în același timp. Ei vor evita să adopte măsuri nepopulare, chiar dacă sunt necesare și eficiente.
Grupurile ”gălăgioase” vor dobândi o putere mai mare, în raport cu majoritatea. Aleșii se vor teme că nemulțumirile contaminează alegătorii indeciși, deci vor încerca să soluționeze rapid cererile protestatarilor.
Legea, adoptată pe fondul emoției post-referendum
Legea referendumului în noua formă, cu cvorumul de 30%, a fost publicată în Monitorul Oficial pe 16 decembrie 2013, însă modificările intră în vigoare doar la distanță de un an de zile.
Pe fondul emoțiilor de după 29 iulie 2012, majoritatea USL a scăzut cvorumul necesar validării unui plebiscit, de la 50%+1 la 30%. În 29 mai 2013, Camera Deputaţilor a adoptat legea pentru un prag de prezenţă scăzut la referendum. Curtea Constituțională a dat aviz legii, dar a stabilit că se aplică la 12 luni de la data intrării în vigoare.
Preşedintele Traian Băsescu a făcut tot posibilul ca să împiedice majoritatea USL de la acea vreme să adopte noua Constituție în timpul mandatului său, pentru a evita o eventuală demitere. Șeful statului a semnat decretul pentru promulgarea noii Legi a referendumului pe 14 decembrie, anunţul fiind făcut de Administraţia Prezidenţială în aceeaşi zi, la ora 23:56, printr-un comunicat de presă.
Prin intermediul acestei mișcări, șeful statului a rupt practic Uniunea Social Liberală. Era greu de crezut că social-democrații ar fi urmat să accepte încă cinci ani un președinte din afara partidului, cu actualele prerogative constituționale, iar șicanele din coaliție au dus într-un final la plecarea liberalilor de la guvernare.
Bratu Iulian, dcnews.ro
