Mangalia – politica locală

octombrie 20, 2017

Florin Iordanoaia: ”Pe noi, cetatenii de rind nu ne intereseaza birfele, rautatile dintre partide sau consilieri. Ne intereseaza starea orasului!”

Filed under: administraţie publică — lucian visa @ 3:24 pm

Florin Iordanoaia: Pe noi, cetatenii de rind nu ne intereseaza birfele, rautatile dintre partide sau consilieri! Cred ca ne intereseaza starea orasului. Iar eu cred ca nu este una buna, pentru ca, de peste 5 ani orasul se duce in jos la toate capitolele: curatenie, drumuri, intuneric, spatii verzi, cultura si… sport. Nu vedem nimic concret! Ce-mi pasa de templul din sensul giratoriu, care nu inseamna nimic, la care turistii nu au acces, ca sa zic ca ar fi o atractie… turistica! In afara de parcul de pe varianta, realizat din banii nostri si nu europeni, cum ar fi trebuit, ce altceva mai e? Vreau sa vad ca nu mai sint gropi in asfalt pe strazile principale, sa vad strazi asfaltate, sa fie lumina pe faleza seara (si in tot orasul), ca sa nu fiu nevoit sa ma sprijin de zid, sa vad spectacole artistice si in plan personal, sa vad ca sportul este ajutat, stimulat si dezvoltat. In rest, doar discutati si nu faceti nimic! Cei care aveti puterea in oras, nu rezolvati nimic! Sau, poate, doar ca va umpleti buzunarele si asta e de bine! Pentru voi!

mangalianews.ro

octombrie 18, 2017

Directorul SC Polaris M Holding Mangalia, Florin Jianu: „Ne dau mare bătaie de cap gunoaiele neorganizate şi restanţele uriaşe ale asociaţiilor de proprietari!”

Filed under: administraţie publică — lucian visa @ 6:05 pm

De multe ori, cetăţenii se declară nemulţumiţi în privinţa curăţeniei din oraş şi staţiuni, omiţând faptul că munţii de deşeuri menajere şi resturile provenite de la materialele de construcţii, ce acoperă zone întinse din municipiu, apar din cauza nepăsării propriilor semeni. Deoarece le este mai comod şi din dorinţa de a evita încheierea de contracte cu Polaris, oamenii „decorează” fără jenă, majoritatea cartierelor, astfel că de multe ori ghenele special amenajate rămân goale. La fel se întâmplă şi în cartierele de blocuri, unde unii locatari nu se deranjează să arunce sacii cu gunoi în ghene, ci alături, iar exemplul acestora este urmat apoi de alte zeci de persoane.

Despre aspectele care îngreunează activitatea societăţii de salubrizare Polaris, am discutat cu directorul punctului de lucru Mangalia, Florin Jianu care ne-a prezentat şi câteva soluţii pentru a avea un oraş curat. 

  • Câţi angajaţi, câte maşini şi o medie a cantităţii reziduurilor colectate, transportate şi depozitate zilnic?
  • Polaris M. Holding are, în prezent, peste 100 de angajaţi la punctul de lucru Mangalia, număr care variază destul de mult în funcţie de perioada din an, spre exemplu, de la începutul lunii aprilie, când încep pregătirile pentru sezonul estival şi până la începutul lunii mai, numărul de angajaţi ajunge aproape de 200 şi rămâne aşa până la începutul sau chiar jumătatea lunii octombrie.

Această activitate de colectare, transport şi depozitare a reziduurilor nepericuloase de pe raza Municipiului Mangalia şi a staţiunilor aferente, se face cu 14 utilaje (autocompactoare de 18mc/14mc/6mc, trakkere, graifer, abrollkipper, automătură şi autoutilitare), media zilnică a cantităţii colectate, transportate şi depozitate fiind de 90 tone.

  • Dacă şi cum vă pregătiţi pentru sezonul rece?
  • Sezonul rece ne va găsi pregatiţi şi în acest an, avem, deja, un stoc de material antiderapant (amestec nisip cu sare) de 700 tone şi 20 de tone de sare pură (pentru trotuare).

În ceea ce priveşte utilajele pentru deszăpezire şi combatere mecanizată a poleiului pe carosabil, societatea Polaris dispune de 8 utilaje cu lamă din care 3 sunt şi împrăştietoare de material antiderapand (sărăriţe), de diferite capacităţi, pentru a putea avea acces pe toate străzile şi străduţele şi graifer (pentru crearea depozitelor de material antiderapant în oraş, uşor accesibile oamenilor din teren, încărcarea sărăriţelor dar şi intervenţia în cazul crengilor căzute). În funcţie de necesitate, noi

ne-am asigurat că putem suplimenta numărul de utilaje (ca şi în anii anteriori), având la dispoziţie 7 buldoexcavatoare, 1 wola, 1 telelift Merlo multifuncţional (cupă şi/sau nacelă), şi 3 autobasculante.

Pentru trotuare şi alei ce nu permit sub nicio formă accesul împrăştietoarelor de material antiderapant menţionate în prealabil, am pregătit pe lângă forţă de muncă umană (45-60 de oameni dotaţi cu lopeţi şi razuri pentru spart gheaţă şi „alimentaţi”cu material antiderapant), utilaje şi utilitare mici, cum ar fi: tractoraş cu lamă şi sărăriţă, 2 ATV-uri cu lame şi sărăriţe, bobcat cu lamă şi mini buldoexcavator cu cupă.

De asemenea, aş dori să mai fac câteva precizări: Ca urmare a discuţiilor purtate cu Primăria Mangalia, aşa cum este şi normal/logic, există o prioritizare a zonelor, în sensul că primele străzi pe care trimitem utilajele sunt cele care duc la spital, şcoli, pompieri, poliţie, traseul microbuzelor, bulevarde mari, străzi circulate intens etc.), a se înţelege corect, acestea sunt zonele cu care începem, dar de acţionat se acţionează şi pe ultima stradă sau străduţă, chiar şi neasfaltată. Dincolo de latura sau spiritul nostru critic, aş dori să informez  cetăţenii ca în anumite situaţii, când văd un utilaj circulând cu lama ridicată, NU ÎNSEAMNA CĂ SE PLIMBĂ, acel utilaj poate fi chemat la o urgenţă (am avut cazuri când oamenii ne-au rugat să-i ajutăm, disperaţi, că au rămas împotmoliţi sau căzuţi în şanţ în afara oraşului, venind dinspre Albeşti, ar trebui să îi lăsăm acolo?!), utilajele pot merge cu lama ridicată dacă se întorc către baza auto pentru a fi reîncărcate cu material antiderapant (este normal să meargă cu lama ridicată dacă traseul către baza este pe o stradă unde în urmă cu câteva minute sau ore a fost împrăştiat material antiderapant), sau pot merge la alimentat cu combustibil. Zicala „cu natura nu te pui” este foarte adevarată, anul trecut am avut parte de o experienţă foarte urâtă, de un fenomen rar numit „freezing rain” (ploaie îngheţată), după ce acoperisem peste 85% din străzi cu material antiderapant, a avut loc această ploaie care la contactul cu solul a îngheţat instant, creând o pojghiţă de gheaţă peste materialul antiderapant, explic acest lucru pentru ca oamenii să înţeleagă că acest proces de deszăpezire şi combatere mecanizată a poleiului nu ţine doar de bunăvoinţa şi seriozitatea noastră, de care vă asigur, ţine şi de condiţiile meteo.

  • Care sunt problemele pe care le întâmpinaţi în oraş şi staţiuni?
  • Una din cele mai mari probleme este inconştienţa şi nepăsarea UNORA dintre cetăţenii oraşului. Ştiu că este foarte probabil să supăr cu această afirmaţie, dar aş vrea să conştietizăm împreună că, acolo unde vedem reziduuri împrăştiate (indiferent că discutăm de spaţii verzi, trotuare, alei, parcuri sau în jurul ghenelor şi platformelor subterane de deşeuri), este vorba despre ceea ce lasă unii dintre noi în urma lor. Refuz să cred că vine cineva din localităţile învecinate să spargă seminţe şi să bea bere/suc pe aleea de lângă blocul X, lăsând în urmă să doze aruncate pe jos, covor de coji de seminţe, bere vărsată care pătează asfaltul, chiştoace etc.

Ceea ce doresc să spun este că, dacă vrem un oraş curat în permanenţă, trebuie să ne purtăm şi noi ca atare.

O altă mare problemă pe care o avem, este cea legată de plata facturilor de gunoi, existând încă asociaţii de proprietari care nu au înţeles că a beneficia de un serviciu presupune şi anumite costuri, exact aşa cum se întâmplă cu abonamentul de cablu TV, cu apă, termoficarea sau alte servicii de utilitate.

Ceea ce este şi mai grav, este faptul că oamenii, proprietarii de apartamente, achită administratorilor/preşedinţilor de asociaţie întreagă factură lunară de întreţinere, iar aceştia împart banii după bunul plac, dacă şi cum îi împart hotărând dumnealor. Astfel, omul de bună credinţă, care şi-a plătit factura de întreţinere (fiind inclus şi serviciul de ridicare a gunoiului) consideră că s-a achitat de datorii şi îl lasă pe administrator să împartă banii după bunul plac, lucru care ne aduce în situaţia de astăzi, cu asociaţii ce au datorii de ani de zile. Din păcate, în viitorul apropiat, vom fi obligaţi să reluăm procedura de sistare a colectării reziduurilor menajere de la ghenele şi platformele îngropate, ce deservesc asociaţiile cu datorii încă foarte mari.

  • Există deşeuri neorganizate şi în ce zone predomină?
  • Da, există! Din păcate, aceste depozite neorganizate sunt create tot de unii cetăţeni ai oraşului. Sunt două tipuri de „producători” ai acestor depozite neorganizate, cetăţenii care locuiesc la case sau blocuri şi aruncă alte deşeuri decât cele menajere de obicei (crengi, frunze, gunoi de grajd, reziduuri inerte provenite din renovări/demolări/construcţii etc.) şi agenţi economici care preferă să-şi care şi arunce reziduurile menajere şi inerte în diverse locuri total neadecvate, cum ar fi în pădure sau pe câmp, pentru a nu-şi asuma ca şi cost colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor produse.

În  Mangalia, din păcate, aceste situaţii sunt întâlnite destul de des în intersecţiile străzilor din cartierul Colonişti (de exemplu: intersecţia străzilor General Dragalina cu Horia, Cloşca şi Crişan, efectiv pe stradă în zona Sălii de sport de lângă Şcoala nr.1, la ieşirile din oraş etc.) şi chiar lângă ghenele şi platformele de gunoi (care nu au ca scop depozitarea reziduurilor inerte), unde oamenii consideră că este normal să-şi depună molozul.

De precizat ar fi faptul că, în parteneriat cu Primaria Mangalia, am încercat şi reuşit să eradicăm parte din aceste depozite de gunoi neorganizat, dar în unele locaţii, oamenii continuă să arunce reziduuri  total ilegal şi haotic.

  • Ce sfaturi daţi cetăţenilor pentru un oraş curat?
  • Nu ştiu dacă-mi permit să dau sfaturi cetăţenilor, ţine de dumnealor, de noi toţi până la urmă, dacă suntem dispuşi să avem grijă de oraşul nostru. Menţinerea stării de curăţenie nu presupune eforturi mari din partea cetăţenilor, presupune doar puţină atenţie şi bunăvoinţă. Dacă în loc să aruncăm pe jos, am arunca în coşuleţele de gunoi, dacă în loc să aruncăm lângă ghenă, am arunca în interiorul acesteia, dacă în loc să aruncăm în pădure sau pe mijlocul străzii, am folosi din nou ghenele care sunt prevăzute pentru aşa ceva, dacă am aduna după patrupedele noastre care-şi fac nevoile pe domeniul public, cu siguranţă lucrurile ar sta altfel…

Pe această cale, îi informez pe toţi cetăţenii Mangaliei că, în momentul în care se decid să renoveze, demoleze sau să construiască ceva, pentru a păstra curăţenia şi a elimina apariţia unor depozite neorganizate de reziduuri inerte, pot suna (0241/740514) sau veni la sediul Polaris din Mangalia, str. Mihai Viteazu, nr.10 E, pentru încheierea unui contract individual (dacă nu deţin, deja, unul) şi înaintarea unei comenzi în baza căreia vor primi un vas colector special pentru reziduuri inerte (container/benă).

În acest fel, vor fi în legalitate, lucrul se face civilizat, iar oraşul rămâne curat!

editiadesud.ro

octombrie 16, 2017

Toaletări de copaci, ‘Made in Mangalia’!

Filed under: administraţie publică — lucian visa @ 4:13 pm

Copacii ‘toaletati’ din curtea Liceului Ion Banescu din Mangalia si ceilalti care-si asteapta randul:

Alti copaci care se usuca prin Saturn, dupa ‘toaletarile’ de acum doi ani:

mangalianews.ro

octombrie 14, 2017

INCREDIBIL! N-a luptat la Plevna, n-a fost mare scriitor, dar DĂ NUMELE UNEI STRĂZI din Constanța. E NOUL MINISTRU al Transporturilor

Filed under: Ştiri judeţene — lucian visa @ 3:08 pm

Noul ministrul al Transporturilor se poate mândri cu o performanță pe care nu o mai întâlnești la nici un alt lider PSD: are nume de stradă în județul Constanța. În 2009, primăria comunei Cumpăna a hotărât să dea numele unei străzi din localitate celui care conducea Regia Județeană de Apă, Felix Stroe. Reporterul EVZ, Feri Predescu, a scris în exclusivitate, în decembrie 2009, despre inedita inițiativă a primăriței Mariana Gâju, care era pe atunci și vicepreședinta organizației de femei PSD Constanța, adică colegă cu cel al cărui nume l-a atribuit unei străzi.

În decembrie 2009, Feri Predescu scria că Felix Stroe a primit numele unei străzi din cartierul de vile al comunei Cumpăna, localitate aflată la numai 5 kilometri de orașul Constanța. “Strada Stroe Felix, din zona de vile a comunei Cumpăna, figurează în nomenclatorul stradal al localităţii, alături de nume proeminente ale istoriei neamului românesc: Alexandru Ioan Cuza, Carol I, Iancu de Hunedoara, I. L. Caragiale, Titu Maiorescu, Vasile Pârvan sau Iancu Jianu etc. În septembrie 2009, Consiliul Local Comunal a aprobat propunerea primăriţei Mariana Gâju, prin care o stradă să poarte numele directorului Regiei Autonome Judeţene de Apă (RAJA), Felix Stroe. Astfel, el a intrat în nemurire, deşi este viu şi nevătămat”, a scris colega noastră la vremea respectivă.

S-a ajuns la decizie în urma unui scenariu comic

Ciudat este că Mariana Gâju, care este primar al comunei și în present, a luat această decizie, chiar dacă Felix Stroe a refuzat onoarea. Iată ce scria EVZ în decembrie 2009: “Povestea cu iz comic a avut şi un scenariu pus la cale împreună cu conducerea RAJA, controlată în întregime de PSD. Activiştii social democraţi îşi amintesc amuzaţi că primăriţa a înştiinţat Regia că „în semn de recunoştinţă pentru sprijinul acordat comunei Cumpăna, prin proiectele de alimentare cu apă şi canalizare, dar şi pentru sponsorizările oferite de-a lungul anilor pentru binele localităţii, Felix Stroe va avea nume de stradă”. RAJA trebuia să răspundă că „dl Stroe se simte onorat, dar refuză”, iar primăriţa să-i transmită în scris că decizia a fost deja luată şi că, de fapt, e mult prea puţin în comparaţie cu ajutorul pe care ni l-aţi acordat”.

„M-am simţit biciuită”

Primăriţa Mariana Gâju, care era şi vicepreşedintă a organizaţiei judeţene a femeilor din PSD Constanţa, a recunoscut senină că Felix Stroe este şi cetăţean de onoare al comunei Cumpăna. „Am primit atunci o hârtie din partea lui, că nu doreşte aşa ceva, şi a subliniat că nu a murit. M-am simţit aşa, parcă biciuită, şi i-am răspuns că nu-i dorim moartea şi că am învăţat să mulţumim celor care sunt în viaţă şi nu a mai zis nimic”, spunea în 2009 primărița. Mariana Gâju declara că „domnul Stroe a făcut donaţii pentru comună, în numele instituţiei RAJA, aduce proiecte”.  Între timp, puterea Regiei condusă din 2003 de Felix Stroe a crescut, ocupându-se de managementul apei în şapte judeţe din România, cu proiecte de „expansiune” în Republica Moldova, unde Felix Stroe a devenit deja cetăţean de onoare al Chişinăului, dar şi în Bulgaria.

Cosmin Nachiu, evz.ro 14.10.2017

Nu sunt destui medici în Mangalia? ANL construieşte un bloc special pentru ei!

Filed under: administraţie publică — lucian visa @ 2:42 pm

Agenţia Naţională pentru Locuinţe construieşte în Mangalia un nou bloc. Se estimează că imobilul ANL va fi gata în vara anului 2018. Construcţia de pe strada Oituz a stârnit şi interesul unui mare magazin, care a depus documentaţia în vederea unei investiţii. Este vorba despre Profi, care va deschide un nou magazin în zona amintită. Revenind la blocul ANL, el este destinat exclusiv specialiştilor din sănătate.

„Există un deficit de specialişti în sănătate. Această problemă a fost transmisă la Bucureşti, iar când ANL a decis să contruiască un nou bloc în Mangalia, a stabilit că el va avea ca destinaţie specialiştii din sănătate. Adică, atunci când va fi gata, unităţile medicale din zonă vor putea angaja oameni cărora le vor putea pune la dispoziţie şi locuinţe. Blocul ANL va avea 16 unităţi locative”, a explicat viceprimarul Mangaliei, Dragoş Angelescu.

A.C., Replica 14.10.2017

octombrie 11, 2017

Surprize la Primăria Mangalia! Departamentului Mass-Media i s-a închis ”gura”, iar edilul își caută ”mână dreaptă” după ce Dumitrana l-a părăsit supărat!

Filed under: administraţie publică,Consiliul Local — lucian visa @ 4:57 pm

Reuniţi, astăzi, în şedinţă ordinară, consilierii locali au aprobat, printre altele, Documentaţia tehnică (actualizată) aferentă proiectului „Callatis – Istorie la malul Mării Negre, Măsuri de Conservare, Restaurare şi Valorificare a Patrimoniului Cultural al Municipiului Mangalia, Zidul de Incintă al Cetăţii Callatis – zidul romano-bizantin şi Basilica Siriană“, alături de actualizarea documentaţiei tehnice „Execuţie Zonă promenadă Şoseaua Constanţei Zonă Pietonală – Piaţa Republicii – Aleea Teilor“. Potrivit reprezentanţilor

Primăriei, Proiectul „Callatis – Istorie la malul Mării Negre“, demarat, iniţial, din fonduri europene, a fost pierdut de instituţia publică, fiind refăcut la ora actuală şi supus aprobării Consiliului Local pentru o nouă finanţare. În cadrul şedinţei, aleşii locali au prezentat şi situaţia „Aleii Teilor“, un proiect din care fondurile europene s-au cam „evaporat“ pe parcursul derulării lucrărilor. După ce s-a tras linia finală, din cauza întârzierilor în execuţie, proiectul a devenit unul finanţat cu aproape 80% din banii contribuabililor din Mangalia!

Totodată, Primăria a anunţat demararea unui alt proiect cu fonduri UE, de data aceasta în parteneriat cu bulgarii, pentru reabilitarea zonei Piaţa Republicii- Şoseaua Constanţei. Proiectul are o valoare de 1,5 milioane de euro, fiind, deja, acceptat. Datorită valului de proteste de pe site-urile de socializare, locuitorii urbei declarându-se total împotriva distrugerii mozaicului din faţa Casei de Cultură, s-a renunţat la proiectul iniţial, angajaţii Primăriei promiţând că mozaicul va rămâne intact.

La aceeaşi şedinţă s-a aprobat şi scoaterea din organigrama primăriei a departamentelor IT şi Mass-Media, întrucât, afirmă viceprimarul Dragoş Angelescu, „nivelul salarial şi volumul mare de muncă pentru o instituţie atât de mare nu au făcut atractive aceste posturi“. Viceprimarul municipiului a mai spus că, de exemplu, „Departamentul Mass- Media (prin intermediul căruia se transmit comunicate de presă, anunțuri și alte informații de interes public n.r.) este aceeaşi poveste. Nu avem specialişti care să se priceapă să urmeze paşii de la crearea unui mesaj până la punerea lui pe hârtie“… Aşa se face că, cel mai probabil, cele două departamente vor fi externalizate şi îşi vor căuta specialiştii nu din rândurile celor 40.000 de locuitori ai Mangaliei, ci din alte localităţi.

Tot în cadrul proiectului privind organigrama Primăriei s-a mai anunţat şi vacantarea postului de administrator public sau city manager, ocupat, până nu demult, de Romulus Dumitrana. În ciuda propunerii consilierilor PSD, care au dorit ca acest post să fie al unui profesionist cu minimum cinci ani de experienţă în administraţia publică, s-a decis ca job-ul (aflat în subordinea directă a primarului) să fie ocupat de o persoană cu o experienţă în orice domeniu de minimum cinci ani.

Romulus Dumitrana a fost mâna dreaptă a edilului Cristian Radu din prima clipă când acesta a pășit pragul Primăriei Mangalia, adică din 2012, o scurtă perioadă de timp fiind numit și director al ADPP. De prin iunie anul acesta, Dumitrana nu a mai fost zărit în Primărie, existând voci care spun că din cauza unor nemulțumiri, ar fi renunțat la acest post atât de râvnit. Așa se face că în curând, edilul va avea un nou angajat credincios care, teoretic, ar trebui să-i fie alături până în 2020.

De altfel, Dumitrana nu este singurul care a părăsit echipa primarului din 2012 până în prezent. Mai multe nume printre care Lăcrămioara Băbălău, fostă directoare a Serviciului de Asistență Socială, Ștefania Mitițescu, Monica Poptile, ambele foste directoare la Serviciul Juridic, Bogdan Teoniu Gavrilă Dima, fost director economic, Ovidiu Mihalache, fost consilier personal și mulți alții, și-au luat jucăriile și au plecat după discuții, certuri și tot felul de situații tensionate.

editiadesud.ro 11.10.2017

octombrie 10, 2017

‘Cu cinci grădini de vară – Mangalia, Saturn, Venus, Jupiter și Neptun – și trei cinematografe, sudul litoralului făcea concurență Constanței’ – Interpelare a deputatului Robert Turcescu

Filed under: Sudul litoralului — lucian visa @ 5:26 pm

În cadrul unei interpelări adresate ministrului Culturii și Identității Naționale, Lucian Romaşcanu, deputatul PMP Constanța, Robert-Nicolae Turcescu, a prezentat starea deplorabilă în care se află grădinile de vară și cinematografele de pe litoralul românesc, solicitând public alocarea unui buget pentru renovarea acestora.

Litoralul românesc era recunoscut în urmă cu aproximativ 20 de ani drept cea mai dezvoltată regiune cu cinematografe și grădini de vară. Treptat, acestea s-au închis, rând pe rând. În administrarea Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmului se aflau nu mai puțin de 8 grădini de vară, amplasate în diverse stațiuni: Mamaia, Mangalia, Eforie Sud, Eforie Nord, Saturn, Venus și Jupiter, la care se adaugă Grădina de Vară ”Tomis”.

Până să ajungă în administrarea Consiliului Județean Constanța sau a Consiliilor Locale,  cele mai multe se aflau deja într-o stare deplorabilă și deveniseră, rând pe rând, spații destinate discotecilor, cluburilor de noapte, oamenilor străzii și gunoaielor.

Cu cinci grădini de vară – Mangalia, Saturn, Venus, Jupiter și Neptun – și trei cinematografe, sudul litoralului făcea concurență Constanței.

Printr-un protocol încheiat la sfârșitul anului 2015 (13.10.2015), Mangalia a reușit să preia de la R.A.D.E.F. grădina de vară ”Farul” și cinematograful ”Pescăruș”. Din păcate însă, starea deplorabilă în care se aflau a dat mari ”bătăi de cap” autorităților locale, care au decis să le mențină într-o stare de conservare, în speranța că vor reuși, prin fonduri europene sau cu finanțare de la bugetul de stat, să le restaureze.

Robert-Nicolae Turcescu: ”Ministerul Culturii, în toată această perioadă, a coordonat și a supravegheat activitatea Regiei  Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmului, care a avut pentru o lungă perioadă de timp în administrare grădinile de vară și cinematografele.

Având în vedere aspectele prezentate, vă rog să îmi comunicaţi dacă ministerul are un buget pentru renovarea acestor clădiri, dacă există un plan de revigorare a acestora şi cine se face vinovat pentru starea în care se află aceste cinematografe şi grădini de vară”.

Deputat PMP, Robert-Nicolae Turcescu, Circumscripţia 14 Constanţa.

mangalianews.ro 10.10.2017

octombrie 8, 2017

DRAGNEA, vezi ce faci cu PÂINEA, că la CIRC stăm bine!

Filed under: Ştiri naţionale — lucian visa @ 2:01 pm

PSD este un partid puternic care știe să profite de momentul imediat următor câștigării alegerilor. Pesediștii știu să ia puterea și știu ce să facă cu ea. Mai ales când au în față adversari debili. Așa se explică procentele de 40 la sută din intenția de vot din dreptul lor.

Aparent, situația pe care o păstorește Liviu Dragnea este simplu de gestionat, mai ales dacă iei în calcul aspectul politic. Singurul adversar notabil este Klaus Iohannis, mult mai puțin activ și acid decât Traian Băsescu, iar singurul dușman real este DNA-ul Laurei Codruța Kovesi, sprijinită mai mult de Ambasada SUA decât de propriile realizări.

PNL are o existență agitată, nu se știe cât mai rămâne Ludovic Orban sau dacă Dacian Cioloș vrea să preia partidul, nu are un discurs de opoziție coerent, joacă după rețetele învechite ale moțiunilor simple. În privința USR și PMP nu putem decât să comparăm procentele din sondaje cu inițiativele politice și să vedem relația directă dintre cele două. Cu ALDE și UDMR nu mai are rost să cheltuim spațiu. Așa că trebuie să revenim la adversarul real al PSD: România Reală! Este România celor 1,2 milioane de bugetari, a celor 4,4 milioane de angajați din sectorul privat, dar mai ales a celor 5,2 milioane de pensionari. Toți au copii, facturi, nepoți, vise și așteptări pentru viitor. Până acum, PSD a răspuns corect acestor așteptări, de aceea a câștigat alegerile parlamentare și se menține în fruntea partidelor politice, potrivit sondajelor. Numai că așa cum știe orice lider politic cuvântul-cheie este: VIITOR. Iar aici orizontul pare mult mai sumbru. Fără a avea pretenția că epuizez toate exemplele o să mă axez pe cele mai recente.

Prețul motorinei a crescut din 5 august până ieri, 5 octombrie, de la 4,62 RON la 5,03 RON. Că o fi de la uragan, că o fi de la acciză, nu interesează pe cei mulți, mai ales dacă ne uităm la aglomerația de pe străzi și șosele.

Deocamdată enervează autismul guvernanților care dau răspunsuri demne de „camera ascunsă”.
​Unul n-avea carnet de conducere (Toma Petcu – Energie), pentru altul alimenta nevasta (Liviu Pop – Educație), iar alți doi (Rovana Plumb – Fonduri Europene și Ionuț Mișa – Finanțe) știau din presă.

Prea relaxați, sau era vorba de o problemă minoră? Nu cred că românii văd lucrurile așa. În cei 27 de ani de la Evenimentele din Decembrie 1989 au învățat un lucru: mărirea prețului carburanților atrage scumpiri în lanț.

Nici pentru firme nu se anunță un viitor surâzător. Fonduri europene puține, investiții timide, noi reglementări, de nu mai știi ce aduce ziua de mâine. Haideți să ne uităm la TVA Split, noua inițiativă de colectare a taxei, care te aruncă în depresie imediat.

Doar 175 de companii se înscriseseră în mod benevol în acest program până în urmă cu două zile. Adică 0,001 spre 0,002 din numărul total. Un comportament specific greviștilor foamei, nu întreprinzătorilor entuziaști.

În paralel avem o cavalcadă de evenimente în care se amestecă audierea unei bătrâne de 87 de ani la DNA cu ambuscada de la ICCJ la procesul lui Liviu Dragnea, raportul Inspecției Judiciare în privința presiunilor lui Kovesi cu reacțiile la pachetul de legi privind reforma justiției ale lui Tudorel Toader, talk-showuri contondente și dezvăluiri incendiare zilnice. Comisiile parlamentare de anchetă scot la iveală adevăruri care stârnesc indignare și nedumerire.

Toate alegerile, de la prezidențiale la parlamentare, reprezintă un test în care răspunsurile le primești din România Reală. Se poate decapita un guvern, se poate umple o piață cu protestatari, dar milioanele de oameni care vin la vot o vor face uitându-se în viitor.

Ieri ne-am amuzat când am auzit: „Prezența dumneavoastră aici, doamnă primar general, ne dovedește o dată-n plus că circul românesc nu are numai un trecut și un prezent, ci și un foarte frumos viitor”, a declarat Bogdan Stanoevici, adresându-se Gabrielei Firea. O frază extrem de caldă și plină de semnificații. La care putem adăuga următorul îndemn: Dragnea, vezi ce faci cu Pâinea, că la Circ stăm bine!

P.S. De ouă am înțeles că se ocupă, în guvernarea asta, Varujan Vosganian.

Dan Andronic, evz.ro 07.10.2017

 

octombrie 7, 2017

Centrele de Informare Turistică transformate în magazine alimentare! Ministrul Turismului: „Eu nu mai vreau să milităm ceea ce a fost în urmă”

Filed under: Ştiri judeţene — lucian visa @ 5:51 pm

În cadrul conferinței pe temă turistică organizată de JCI, la Universitatea Ovidius din Constanța, s-a pus problema centrelor de informare turistică, care de ani de zile nu deservesc turiștilor. Mai mult, în unele centre, funcționarii angajați nu vorbesc o limbă de circulație internațională. Ceea ce este culmea și o recunoaște și invitatul special, Mircea Titus Dobre, este că există astfel de centre care și-au schimbat destinația… în magazine alimentare.

O participantă la conferință a ridicat problema centrelor de informare. Ea lucrează în domeniul turismului și a punctat că i-au venit într-o vară niște turiști străini care s-au plâns nu doar de lipsa unor astfel de centre, dar și de faptul că angajata de acolo nu vorbea decât limba natală, fără să cunoască măcar engleza sau altă limbă de circulație internațională. Ministrul turismului a recunoscut că există o problemă cu aceste centre de informare și a aruncat bomba! Unele centre s-au transformat în magazine. Asta pentru că proasta gestionare a banilor publici locali a dus la schimbarea destinației centrelor. Dar el vrea să „șteargă” cu buretele problema centrelor și să se axeze pe viitor.

„Cei de la Administrația Publică Locală știu care sunt centrele de informare transformate în magazine alimentare. Ele nu au fost în subordinea ministerului. Au fost cele care, în general, s-au făcut pe banii publici ai administrației locale, nu cele realizate pe fonduri europene și care există și sunt în picioare în acest moment. La asta nu am cum să vă răspund. Nu ar fi corect… putem să realizăm o anchetă, dar eu nu mai vreau să milităm ceea ce a fost în urmă.

Eu vreau să milităm ceea ce se va întâmpla de acum înainte și ceea ce se întâmplă cu turismul românesc de acum înainte pentru că așa putem să discutăm și de varianta că s-au investit până acuma 75 de milioane de euro în logo-ul României, dar nu văd rezultatul sau poate dumneavoastră vedeți rezultatele, dar eu cel puțin nu le-am văzut până acum. Exemplele le pot continua despre ceea ce s-a făcut rău în turism și nu cred că mai este cazul. Trebuie să facem bine de acum înainte”, a punctat Mirea Dobre, ministrul turismului.

Claudia CORBU, Replica 07.10.2017

octombrie 6, 2017

Convocatorul ședinței ordinare a CL Mangalia din 11.10.2017

Filed under: administraţie publică — lucian visa @ 6:24 pm

Older Posts »

Powered by WordPress